Judecatorul si mafia insolventei din judetul Caras-Severin

Scris de Alex Neagoe | Publicat in 20.01.2016 16:20 | Publicat in LOCAL | Tipareste pagina

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizata şi Terorism - Structura Centrala au dispus trimiterea in judecata a inculpaţilor: TUDOR I. ION, TUDOR M. ION, BERAR LOREDANA-IOANA, BRINDA CRISTINEL, OANCEA CALIN-NICOLAE, GORUIAN AURORA-PETRONELA, MALDEA NICUSOR, DUNAREANU CONSTANTIN ADRIAN, MURARIU CRISTIAN-GELU, VADRARIU IANAS, ANDRIESCU EUGENIU-ROMULUS, RUSU GHEORGHE, RUSU ANCA, CASA DE INSOLVENŢA BANAT SRL, TUDOR&ASOCIAŢII SPRL şi SC MASTER&RECOVERY SRL, pentru savarşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, evaziune fiscala, spalare de bani, bancruta frauduloasa, abuz in serviciu, luare de mita, dare de mita, fals in declaraţii, fals intelectual, uz de fals şi favorizarea faptuitorului.

Prin actul de sesizare s-a reţinut ca incepand cu anul 2009, inculpatul Tudor I. Ion, practician in insolvenţa, a iniţiat constituirea unui grup infracţional cu scopul de a eluda plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului consolidat al statului.

Iniţierea constituirii grupului a fost favorizata de faptul ca impreuna cu tatal sau, inculpatul Tudor M. Ion şi sora sa, inculpata Berar Loredana-Ioana, deţineau calitatea de asociat sau/şi administrator in mai multe societaţi comerciale care aveau ca obiect de activitate prestari servicii (contabilitate, arhivare, recuperari creanţe, etc.) precum şi aceea de asociat coordonator in cadrul unor societaţi civile profesionale de reorganizare/lichidare a unor societaţi comerciale cu privire la care au fost declanşate procedurile de insolvenţa sau ulterior faliment.

Pentru a putea sa işi atinga scopul urmarit, inc. Tudor I. Ion a urmarit atragerea unor persoane care deţineau calitatea de administrator ale unor societaţi comerciale, cu scopul ca aceste entitaţi juridice sa fie utilizate fie pentru a emite facturile fictive care sa justifice majorarea artificiala a cheltuielilor şi implicit deducerea de TVA, fie pentru a putea retrage sume importante de bani provenite din lichidarea unor societaţi aflate in insolvenţa ori a bunurilor acestora valorificate catre firmele din grup, aşa fiind explicata existenta firmelor unde calitatea de administrator aparţine inculpaţilor BRINDA Cristinel şi Oancea Calin-Nicolae.

Este important a arata faptul ca inc. Tudor I. Ion, pentru a putea lua deciziile, care ii erau favorabile atingerii scopului infracţional, cu privire la mersul procedurilor de insolvenţa sau faliment a facut demersuri pentru a obţine majoritatea in adunarea creditorilor.
In realizarea acestui scop, pentru a putea fi solicitata deschiderea procedurii insolvenţei sau a falimentului, inculpatul Tudor I. Ion a folosit societaţile comerciale unde calitatea de administrator era deţinuta de catre inculpaţii Brinda Cristinel şi Oancea Calin-Nicolae, spre a obţine prin cesiuni fictive, diferite creanţe cu privire la patrimoniul unor societaţi comerciale.
Ulterior societaţile comerciale care deveneau deţinatorii creanţelor solicitau deschiderea procedurii insolvenţei, astfel ca, in lipsa cererii debitorului aveau posibilitatea de a cere judecatorului sindic numirea in calitate de administrator judiciar a firmelor de practicieni in insolvenţa unde Tudor I. Ion sau membrii familiei acestuia deţineau calitatea de asociat coordonator (IT MANAGEMENT ADVISORS SPRL, TUDOR&ASOCIAŢII SPRL şi CASA DE INSOLVENŢA BANAT SPRL).

De asemenea, pe parcursul derularii procedurilor de insolvenţa sau faliment, societaţile comerciale unde calitatea de administrator era deţinuta de catre inculpaţii Brinda Cristinel şi Oancea Calin-Nicolae, fiind creditorul care deţinea creanţa cea mai mare, vota favorabil toate deciziile luate de catre inc. Tudor I. Ion, cu privire la numirea administratorului judiciar/lichidatorului judiciar la prima şedinţa a adunarii creditorilor, stabilirea onorariului, vanzarea unor bunuri, declanşarea procedurii falimentului, etc.
Cunoscand faptul ca practica organelor de control fiscal este aceea ca, in majoritatea cazurilor, verificarile in cazul unei societaţi comerciale se extind doar cu privire la firmele de la care au fost inregistrate aprovizionarile fara a se continua aceste verificari pe lanţul achiziţiilor spre a se stabili realitatea acestora, inc. Tudor I. Ion a conceput un mecanism in vederea atingerii scopului urmarit.

Mecanismul infracţional a presupus infiinţarea unor societaţi comerciale (aşa-numitele 'fabrici de facturi') care erau situate pe primul palier infracţional.
Aceste societaţi comerciale se caracterizeaza prin aceea ca nu işi declara toate veniturile, care in mod exclusiv provin din prestari de servicii şi emit facturi, pe care de asemenea nu le inregistreaza in contabilitate, catre firmele situate pe palierul doi infracţional.
Este de precizat ca aceste societaţi comerciale au funcţionat o perioada de timp dupa care au fost radiate.
S-a reţinut ca membrii grupului au optat pentru operaţiunea de radiere, cunoscand faptul ca in aceasta situaţie sunt impiedicate verificarile ulterioare de catre organele fiscale, in condiţiile in care firma respectiva nu mai exista.

Firmele situate pe primul palier au avut rolul de firme furnizoare de facturi fictive emise catre firmele de pe palierul doi care la randul lor au emis facturi catre firmele de pe palierul trei, circuitul financiar fiind in sens invers celui al documentelor, respectiv banii au fost transferaţi de la palierul 3 catre palierul 1 prin intermediul firmelor de pe palierul doi, iar apoi din conturile firmelor situate pe primul palier, sumele au fost retrase in numerar.
Dupa implicarea in circuitul infracţional, aceste societaţi au fost radiate, iar locul acestora a fost luat de alta societate comerciala cu acelaşi profil de activitate care a fost infiinţata inainte de radierea societaţii comerciale care urma a fi inlocuita, iar documentele justificative şi contabile ale firmelor radiate au fost distruse cu scopul de a nu se mai putea efectua verificari de organele de control.
Aceste societaţi nu au achitat la bugetul de stat impozitul pe profit şi TVA aferente facturilor emise catre firmele situate pe palierul doi şi respectiv trei.

Firmele situate pe al doilea palier, au fost firme intermediare intre firmele situate pe primul palier şi cele situate pe al treilea palier, la care s-a constatat ca veniturile şi cheltuielile sunt aproape egale, astfel ca nu mai datorau impozit pe profit ori TVA, in sensul ca TVA dedusa şi TVA colectata au fost cu valori relativ egale, nedatorand astfel nici TVA de plata la bugetul de stat.

Firmele situate pe al treilea palier au fost firmele care au emis facturi catre firmele in insolvenţa, pe care le-au incasat integral.
Pentru nu datora impozit pe venit/profit şi TVA, aceste societaţi au inregistrat in contabilitate de la firmele situate pe palierul doi, facturi de cheltuieli cu serviciile, rezultand astfel, in mod nereal, ca aferent acestor facturi de cheltuieli, nici societaţile situate pe al treilea palier nu ar mai datora bugetului de stat impozit pe venit/profit ori nici TVA.

Din cele de mai sus rezulta ca activitatea infracţionala a fost pusa in practica, cu scopul ca niciuna dintre societaţile implicate in circuit sa nu achite la bugetul de stat impozit pe venit/profit şi TVA.
Este important a arata faptul ca in majoritatea cazurilor radierea societaţilor comerciale folosite in circuitul evazionist avea loc inainte de depunerea declaraţiilor trimestriale, situaţie in care pentru eliberarea certificatului fiscal care atesta ca firma nu are datorii la bugetul de stat se avea in vedere declaraţia fiscala din trimestrul anterior.

Cunoscand acest aspect, membrii grupului infracţional au creat circuitele fictive de obicei in perioada cuprinsa intre depunerea declaraţiei fiscale şi momentul in care ar fi trebui efectuata urmatoarea raportare semestriala, caz in care nu se mai raportau obligaţiile fiscale, rezultand din emiterea fictiva a facturilor fiscale, singurele inregistrari fiscale şi implicit raportari fiind, in general, cele ale firmelor beneficiare respectiv firmele de practicieni in insolvenţa.

Folosind acest 'modus operandi' a rezultat situaţia in care societaţile situate pe palierul trei şi doi, aveau venituri şi cheltuieli, respectiv TVA dedusa şi TVA colectata, de regula la acelaşi nivel, fara a datora astfel bugetului de stat impozit pe venit/profit şi nici TVA.

Societaţile comerciale care au fost implicate in circuitele fictive au fost cele care fie au desfaşurat activitatea specifica practicienilor in insolvenţa, care s-au situat pe al treilea palier infracţional, fie firmele care au avut obiect de activitate prestarea de servicii (contabilitate, arhivare, intermedieri imobiliare, etc.).

Avandu-se in vedere ca activitatea infracţionala derulata de catre gruparea infracţionala viza şi obţinerea unor imobile ale firmelor in insolvenţa prin intermediul unor societaţi comerciale controlate de catre membrii gruparii infracţionale, inc. TUDOR I. ION a facut demersuri spre a racola un judecator sindic care sa admita cererea de intrare in faliment a societaţilor cu privire la care era deschisa procedura insolvenţei, unde era desemnata in calitate de administrator judiciar una dintre societaţile civile de practicieni in insolvenţa, controlate de catre inculpatul TUDOR I. ION, sau dupa caz sa confirme masurile luate de catre acesta din urma in cursul procedurilor de insolvenţa.

Intrucat inc. Tudor I. Ion urmarea sa instraineze bunuri ale debitorilor, in frauda intereselor creditorilor, avea interes de a avea concursul judecatorului sindic in cauzele de pe rolul Tribunalului Caras Severin in care acesta a fost desemnat lichidator judiciar, astfel ca a racolat pe inc. Maldea Nicuşor, judecator in cadrul acestei instanţe, la momentul respectiv preşedinte al Secţiei a II-a Civila, Contencios, Administrativ şi Fiscal spre a sprijini activitaţile gruparii infracţionale.

Din cercetari a rezultat cu privire la magistratul judecator Maldea Nicuşor ca in anul 2010, fiind repartizat sa judece dosarul privind falimentul SC DRUMURI ŞI PODURI SA CARAŞ SEVERIN, in care lichidator judiciar a fost IT MANAGEMENT ADVISORS SPRL, reprezentata de catre inc. Tudor I. Ion, a primit de la acesta prin intermediul inc. Murariu Cristian-Gelu suma de 60.000 euro (echivalentul a 257.472 lei), disimulata sub forma unui contract de vanzare cumparare a unui teren forestier, cu scopul de a-i crea acestuia o situaţie favorabila in dosarele comerciale pe care le avea spre soluţionare.
S-a reţinut ca, la data de 24.02.2010, debitorul SC DRUMURI ŞI PODURI SA Reşita a solicitat deschiderea procedurii insolvenţei, astfel ca prin incheierea din data de 06.05.2010 s-a dispus deschiderea acestei proceduri impotriva debitorului SC DRUMURI ŞI PODURI SA Reşita, dosarul fiind repartizat spre soluţionare inc. Maldea Nicuşor, judecator in cadrul Tribunalului Caras Severin — Secţia a II-a Civila, Contencios, Administrativ şi Fiscal.

Prin incheierea din data de 06 mai 2010, a judecatorului sindic Maldea Nicuşor, a fost admisa cererea creditorului SC CAMAND IMPEX SRL Reşita de numire in calitate de administrator judiciar a SC IT MANAGEMENT ADVISORS SPRL (asociat inc. TUDOR I. ION), cu motivarea ca cererea a fost formulata de catre creditorul cu creanţa cea mai mare.

La dosarul cauzei au fost depuse oferte de catre mai multe firme de practicieni in insolvenţa, insa in mod interesat inculpatul a dispus desemnarea societaţii civile unde calitatea de asociat coordonator o deţinea inc. TUDOR I. ION.

Referitor la imobilul in discuţie, este de aratat ca la data de 14.05.2008, inc. Maldea Nicuşor, prin titlu de proprietate emis de catre Comisia judeţeana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Caras Severin a fost pus in posesie asupra unui teren forestier situat pe raza localitaţii Tarnova.

In acest context, s-a urmarit cointeresarea materiala a magistratului astfel in scopul aratat anterior, astfel ca a fost identificata modalitatea prin care folosul material, in speţa suma de 60.000 euro sa ajunga in posesia lui Maldea Nicuşor, prin incheierea fictiva in mod succesiv, a 2 contracte de vanzare-cumparare avand ca obiect terenul in discuţie.

Astfel, la data de 17 noiembrie 2010, a fost incheiat un contract de vanzare-cumparare prin care magistratul Maldea Nicuşor a 'instrainat' cu suma de 60.000 euro (echivalentul a 257.472 lei), terenul forestier (padure) in suprafaţa de 5850 mp situat pe raza localitaţii Tarnova, catre inc. Murariu Cristian-Gelu.

Ulterior, la data de 16 februarie 2011 (dupa 3 luni), inc. Murariu Cristian-Gelu impreuna cu soţia sa au incheiat fictiv un contract de vanzare cumparare in care s-a consemnat in fals ca susnumiţii au instrainat catre Tudor I. Ion acelaşi teren cu suma de 20 000 lei (aproximativ 8 % din valoarea contractului anterior).

Dupa incheierea fictiva a contractului de vanzare-cumparare prin care inc. Maldea Nicuşor 'a instrainat imobilul', dar cu cateva zile de incheierea celui de-al doilea act fictiv, la data de 07.04.2011, a fost admisa cererea administratorului judiciar IT MANAGEMENT ADVISORS SPRL prin TUDOR I. ION fiind dispusa declanşarea procedurii falimentului.

Dupa deschiderea procedurii falimentului, inc. TUDOR I. ION a procedat la valorificarea bunurilor aparţinand SC DRUMURI ŞI PODURI SA Caras Severin, catre societaţi comerciale controlate de catre inc. TUDOR I. ION, care au procedat la instrainarea acestor bunuri la valori mult mai mari.

Legatura infracţionala dintre inculpaţii Tudor I. Ion şi Maldea Nicuşor a fost stabilita şi in cazul falimentului SC CONSTRUCT CEMENT SRL Berzovia, jud. Caraş-Severin.

S-a reţinut ca in perioada 2008-2010, inc. Maldea Nicuşor, in calitate de judecator in cadrul Tribunalului Caraş-Severin — Secţia Civila, Contencios, Administrativ şi Fiscal, fiind investit cu judecarea unui dosar civil avand ca obiect procedura insolvenţei SC Construct Cement SRL (administrator judiciar fiind desemnata IT MANAGEMENT ADVISORS SPRL, controlata de catre inc. Tudor Ion), in mod repetat a pretins şi primit prin intermediul inc. Dunareanu Constantin-Adrian suma de 30 000 lei cu scopul de a incuviinţa efectuarea unor operaţiuni de catre firma in insolvenţa.

Din conţinutul raportului de constatare financiar-contabila, a rezultat ca aferent perioadei 2009 — 2014, valoarea sumei totale reciclate in cadrul circuitelor economice fictive este in cuantum de 18.935.614 lei.
Aferent circuitelor de facturi fictive bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 6.023.336 lei, reprezentand impozit pe venit/profit şi TVA.

In cauza s-au instituit masuri asiguratorii asupra mai multor bunuri imobile precum şi asupra conturilor bancare.
Dosarul a fost inaintat spre competenta soluţionare Curţii de Apel Bucureşti.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.