Judetul TIMIS, CAMPION la TOTALUL SUMELOR PLATITE la PNDL. Si PRIMARII PSD din ROMANIA!...

Scris de Alex Neagoe | Publicat in 19.02.2018 12:25 | Publicat in LOCAL | Tipareste pagina

Raportul Expert Forum pe 2018,  GUVERNAREA de TIP BAZAR. Costurile clientelismului in administraţia locala şi companii de stat, sintetizeaza rezultatele mai multor proiecte ale EFOR de masurare a clientelismului in aceste doua domenii cruciale ale guvernarii.
Un studiu despre costurile enorme ale incertitudinii, lipsei de reguli stabile si negocierilor permanente pentru impartirea resurselor publice care au ajuns sa fie sinonime cu politica in Romania si in regiune.
Este, cu alte cuvinte, un studiu despre guvernarea pe principii de bazar.

Pe scurt:
#Guvernarea si bugetele de tip bazar scumpesc bunurile si serviciile publice;
#Bani cu orizont de timp scurt si afectati de incertitudinea alocarii sunt folositi prost, cu eficienta scazuta sau pe prioritati ad-hoc;
#Bugetarea-bazar descurajeaza inovatia si investitia in expertiza reala, pe termen lung; este oportunista si favorizeaza tranzactiile spot;
#Atata vreme cat regulile jocului incurajeaza bugetele-bazar, interesul actorilor publici pentru absorbtia de fonduri UE, mai dificile si mai transparente, va continua sa scada, in ciuda declaratiilor oficiale ca aceastea reprezinta o prioritate;
#Doar regulile stabile si transparente, ce permit prioritizari reale si planificare multi-anuala, sporesc valoarea resurselor publice consumate;
#Buna guvernare si inovarea vor aparea doar daca schimbam sistemul de stimulente pentru alesii locali si managerii de SOEs; adica daca schimbam regula jocului.

Transferurile pentru investiţii: la cine au ajuns cu adevarat banii

Realizarea unei comparaţii intre alocari şi transferuri reale in cazul banilor gestionaţi de catre MDRAP este o sarcina dificila.
Pe de o parte, nu exista o statistica foarte clara pe ani şi nu exista un sistem logic şi unitar de numerotare a proiectelor aprobate.
O investiţie se poate regasi cu trei nume diferite in ani diferiţi, astfel ca este dificil sa vedem cat a primit fiecare comuna sau judeţ in perioada vizata.
Mai mult, suprapunerea intre PNDL 1 si PNDL 2 complica şi mai mult lucrurile, avand in vedere ca inca sunt destule proiecte din prima etapa care inca se implementeaza, deşi se investeşte in paralel şi in PNDL 2.
In plus, la inceputul anului 2018 au inceput sa circule zvonuri despre un PNDL 3, care sa serveasca primarii in anul electoral 2019 si sa treaca cu implementarea dincolo de 2020, ceea ce, dat fiind haosul administrativ descris mai sus, nu poate decat sa inrautateasca lucrurile.

Prin O.U.G. nr. 6/2017, Guvernul a pus bazele celei de-a doua etape a PNDL, care ar trebui sa acopere finanţarea pentru 9500 de obiective de investiţii noi, din care 2.500 de crese si gradinite si 2.000 de unitati de invatamant preuniversitar.
Trebuie menţionat ca cele 30 de miliarde nu sunt fonduri reale, existente in buget pentru toţi cei patru ani, ci sunt alocari maxime pe care le poate primi o primarie sau un consiliu judeţean.
Cu alte cuvinte, daca nu mai sunt bani in anii urmatori un proiect poate sa nu mai primeasca fonduri.
Pe de alta parte, pentru a termina o investiţie inceputa, un primar se poate imprumuta, ceea ce conduce la creşterea datoriei publice.
Prima etapa a proiectului ar fi avut alocata o suma totala de 19 miliarde de lei, pentru 5862 de proiecte, din care 4442 sunt inca in curs de execuţie in perioada 2015-2019.
Pentru PNDL 2 au fost depuse 13.096 de proiecte, care ar inseamna un efort bugetar de 67,4 miliarde de lei. Dintre acestea au fost selectate 6851, in valoare de 29,9 miliarde de lei.
Daca ne uitam la plaţi, situaţia paremai clara decat in cazul alocarilor.
Este adevarat pot exista diferenţe intre data aprobarii unei investiţii şi plata propriu-zisa, avand in vedere ca PNDL funcţioneaza pe baza de decont.
Cu alte cuvinte, banii pot veni foarte tarziu, in perioade electorale sau pot sa nu mai apara daca se schimba partidul de la guvernare, lasand administraţia locala sa se descurce cu datoriile catre companiile furnizoare; acest fapt poate genera şi creşterea datoriei publice la nivel local.
Dar şi plaţile arata de fapt cine a primit banii din deconturi şi daca exista vreo legatura cu perioadele electorale sau schimbarea guvernului.

Scopul PNDL este de a susţine dezvoltarea cu precadere a mediului rural, regenerarea urbana şi infrastructura la nivel judeţean; cea mai mare parte din bani a ajuns la comune, aproape 56%, in timp ce o treime din fonduri a ajuns la consiliile judeţene.
In perioada analizata au primit bani (transferuri) in mod real 2986 de localitaţi din totalul de 3228 de unitaţi administrativ teritoriale (inclusiv cele 6 sectoare), din care 2859 de comune; ceea ce inseamna ca 242 de UATuri nu au primit niciodata bani.
Cea mai mare parte dintre bani au ajuns la localitaţi cu primari din partea PSD (52%), urmat de PNL (22%), PD/PDL (13%), UDMR (5.5%).
2% dintre bani au ajuns la independenţi, aproape 1% la PPDD/UNPR şi 2% la PUR/PC/PLR/ALDE.
Restul de 2,6% sau imparţit intre alte 26 de formaţiuni politice.

La nivel de judeţ, campionii din totalul sumelor platite sunt Timiş (3.53%), Iaşi (3.49%), Constanţa (3,5 %),Valcea (3.18%) şi Olt (3.16%).
Cei mai puţini bani au ajuns la Salaj, Covasna, Ilfov sau Ialomiţa (1.3%).

 
 
 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.