Lotul Moravita I, povestit de Curtea de Apel

Scris de Alex Neagoe | Publicat in 18.10.2011 10:43 | Publicat in LOCAL | Tipareste pagina

Timisoara - Completul de judecată al Curţii de Apel Timişoara - Secţia Penală, investit cu soluţionarea dosarului privind aşa - zisul 'Lot Moraviţa I' cuprinzând un număr de 69 de inculpaţi, vameşi şi poliţişti de frontieră a decis azi - 18 octombrie 2011 - declinarea competenţei judecării cauzei în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Timiş.

Curtea a reţinut că, în stabilirea competenţei de a judeca prezenta cauză în primă instanţă, grupul de procurori care a efectuat urmărirea penală, a precizat în dispozitivul rechizitoriului că raportat la art. 27 din legea nr. 218/2002, în raport cu calitatea de organ de cercetare al poliţiei judiciare deţinută de către inculpatul MATEI VIOREL LILIAN, în conformitate cu prevederile art. 30 alin. 1 lit. a C.p.p., dosarul se va trimite la Curtea de apel Timişoara.

Pentru a verifica competenţa materială a acestei instanţe, se vor avea în vedere dispoziţiile legale în materie şi înscrisurile privind pe inculpatul Matei Viorel Lilian referitor la parcursul profesional al acestuia.

Potrivit art. 1 din Legea 364/2004 privind organizarea si funcţionarea Politiei Judiciare, ' Poliţia judiciară este organizată şi funcţionează în cadrul structurilor specializate ale Ministerului Administraţiei şi Internelor.'

Structurile specializate ale Ministerului Administraţiei si Internelor sunt prevăzute la art. 13 alin. 2 din OUG nr. 30/25.04.2007 privind organizarea si funcţionarea Ministerului Internelor si reformei administrative , (anterior art. 11 alin. 2 din OUG 63/28 iunie 2003 privind organizarea si funcţionarea Ministerului Administraţiei si Internelor), şi sunt printre altele : Politia Romana..., Politia de Frontiera, etc... .

Potrivit art. 7 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 104 din 27 iunie 2001, privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră este unitatea centrală a Poliţiei de Frontieră Române, cu personalitate juridică şi competenţă teritorială pentru întreaga zonă de responsabilitate a poliţiei de frontieră, ... .

Potrivit art. 7 din Legea nr. 218 din 23 aprilie 2002, privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, Inspectoratul General al Poliţiei Române este unitatea centrală a poliţiei, cu personalitate juridică şi competenţă teritorială generală... .

Din dispoziţiile de mai sus, rezultă că în cadrul Ministrului Administraţiei si Internelor, funcţionează doua instituţii, entităţi distincte, Politia Romana si Politia de Frontiera, 'structuri specializate' , astfel cum sunt ele denumite de către O.U.G nr. 30 din 25.04.2007, care priveşte organizarea si funcţionarea Ministerului Internelor si Reformei Administrative, a căror activitate este reglementata de acte normative diferite, care au si un caracter specific, astfel Legea 218/2002 care stabileşte perimetrul de incidenţa al activităţilor derulate de către Politia Romana si respectiv O.U.G. 104/2001 cu completările si modificările ulterioare, care reglementează activitatea Politiei de Frontiera.

Legea 364 din 2004, care reglementează organizarea si funcţionarea politiei judiciare, prevede faptul ca '.... lucrătorilor politiei judiciare li se aplica prevederile statutului poliţistului si ale actelor normative ce reglementează structura din care aceştia fac parte'. In sensul celor de mai sus, dispoziţiile art. 4. stipulează:

'... Organele de cercetare ale politiei judiciare sunt organizate şi funcţionează în structura aparatului central al Ministerului Administraţiei şi Internelor, în structura Inspectoratului General al Politiei Române, Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră Române şi a unităţilor teritoriale ale acestora '.

Ordinele şi dispoziţiile trebuie emise în aplicarea actelor normative care au putere de lege.

Calitatea de ofiţer de poliţie judiciară se dobândeşte în condiţiile cerute de legea nr. 364/2004 şi art. 201 alin 3 C.p.p., norme de drept care erau în vigoare la data când se susţine în actul de acuzare că s-ar fi săvârşit infracţiunile de către inculpatul Matei Viorel Lilian.

Din adresa nr. 1160053 din 22.04.2011 a Inspectoratului Judeţean al Politiei de Frontiera Timiş aflata la fila 87-88 din Vol.II din dosarul de urmărire penală rezulta ca Matei Viorel Lilian a fot mutat la acest inspectorat de la IPJ Timiş - Politia Oraşului Sinnicolau Mare. La data mutării, Matei Viorel Lilian făcea parte din structurile Politiei Judiciare, mentionându-se ca aceasta calitate si-a păstrat-o si in cadrul IJPF Timiş. Se menţionează insa ca, nu exista niciun document care sa ateste desemnarea sa ca organ de cercetare al Politiei Judiciare, nici măcar în cadrul poliţiei naţionale şi cu atât mai puţin în cadrul poliţiei de frontieră. Din aplicaţia e- Resurse rezulta însă că desemnarea acestuia a fost făcuta in baza Ordinului / Dispoziţiei nr. 4140 din 11.04.2005 luând in considerare avizul Procurorului General nr. 1030/C/2005, ordin care nu există şi nu l-a văzut nimeni niciodată, cu atât mai puţin instanţa de judecată, pentru a-şi putea stabili în mod legal competenţa.

Dacă în cazul altor doi ofiţeri de poliţie, la care se face referire prin aceeaşi adresă, ordinul şi dispoziţia de numire a lor ca poliţişti judiciari există, doar că sunt secrete şi nu pot fi cunoscute de organele judiciare, în cazul ofiţerului de poliţie Matei Viorel Lilian, ordinul, care pare a fi totodată şi dispoziţie nu are o existenţă materială pentru a putea fi verificat şi doar una virtuală, cibernetică, în sensul că este amintit în aplicaţia electronică e-Resurse.

La data de 01.02.2009 când a avut loc mutarea lui Matei Viorel Lilian la IJPF Timiş erau in vigoare prevederile art. 201 alin.3 introduse in Codul de Procedura penala prin Ordonanţa de Urgenta nr. 60 din 06 septembrie 2006 pentru modificarea si completarea Codului de Procedura Penala precum si pentru modificarea altor legi.

Art. 201 alin .3 din Codul de procedura penala face trimitere in textul final la aplicarea legii speciale in cazul in care aceasta prevede o procedura diferita de desemnare si funcţionare a organelor de Politie Judiciara, dispunând că, se aplica in acest caz dispoziţiile legii speciale.

In speţă, legea Speciala este Ordonanţa de Urgenta nr. 104 din 27 iunie 2001, privind Organizarea si funcţionarea Politiei de Frontiera Romane, modificata prin Legea nr. 81 din 26 februarie 2002 in vigoare din 04.03.2002 care in art. 23 dispunea că:

' Art. 23 - (1) Prin dispoziţie a inspectorului general al poliţiei de frontieră sunt desemnaţi poliţiştii de frontieră care efectuează cercetarea penală, potrivit legii.

(2) în îndeplinirea activităţilor de cercetare penală poliţistul de frontieră are competenţa teritorială corespunzătoare unităţii poliţiei de frontieră din care face parte.

(3)în caz de continuare a unei măsuri sau activităţi specifice poliţistul de frontieră poate acţiona şi în zona de competenţă teritorială a altor unităţi ale poliţiei de frontieră, comunicând despre aceasta unităţii competente.

(4)în caz de detaşare sau de misiune ordonată în zona de competenţă a unei alte structuri a Poliţiei de Frontieră Române, poliţistul de frontieră are competenţa teritorială stabilită pentru acea unitate.

(5)în îndeplinirea atribuţiilor generale poliţistul din Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră are competenţă teritorială generală.'

In concluzie, urmare a mutării lui Matei Viorel Lilian la IJPF Timiş in data de 01.09.2009 nu a fost emisa nicio dispoziţie prin care sa fie desemnat lucrător de politie judiciara. Aceasta dispoziţie in situaţia in care ar fi existat, trebuia comunicata lui Matei Viorel Lilian si ar fi trebuit sa se regăsească si in dosarul personal existent la IJPF Timiş, tocmai pentru a se putea stabili de către instanţă calitatea inculpatului care determină competenţa materială.

Astfel, rezultă evident ca acest ofiţer de politie si-a încetata activitatea în cadrul structurii din care făcea parte, respectiv Politia Romana si in mod implicit si-a pierdut calitatea de ofiţer de politie judiciara pe care acesta o deţinea în cadrul acestei structuri, dacă a deţinut-o vreodată, devreme ce nu există nici un ordin în acest sens cum s-a menţionat mai sus, odată cu mutarea sa in cadrul noi structuri, Politia de Frontiera.

Din cuprinsul adresei cu nr. 1160053, rezultă şi că numirea subinspectorului în prezent inspectorului de politie Matei Viorel Lilian ca organ de cercetare penala a politiei judiciare in cursul anului 2005, ar fi fost făcuta si in baza dispoziţiilor Ordinului Ministrului Administraţiei si Internelor nr. 484 din 2005, care reglementa, 'aprobarea Normelor de competenta privind numirea, promovarea si eliberarea poliţiştilor in /din funcţiile structurilor de Politie judiciara'.

În sensul celor de mai sus art. 2 dispunea:

' Pentru numirea pe funcţiile structurilor de Politie Judiciara a tuturor poliţiştilor din Politia Romana sau Politia de Frontiera Romana, după caz, inspectorul general al Politiei Romane respectiv inspectorul general al Politiei de Frontiera Romane, emit, fiecare o dispoziţie de personal care intra in vigoare numai după obţinerea avizului favorabil al Procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie si Justiţie. '

La data mutării sale, 01 februarie 2009, erau incidente dispoziţiile Art. 201 Cod de procedura penala, completat prin Ordonanţa de Urgenta nr. 60 din 06.09.2006, care in cuprinsul alineatului 3 dispunea după cum urmează:

'... Ca organe de cercetare ale poliţiei judiciare funcţionează lucrători specializaţi din Ministerul Administraţiei şi Internelor, desemnaţi nominal de ministrul administraţiei şi internelor, cu avizul conform al procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Când legea specială prevede o procedură diferită de desemnare şi funcţionare a organelor de politie judiciară, se aplică dispoziţiile legii speciale.'

Art. 23 din Ordonanţa de Urgenta nr. 104 din 27 iunie 2001, privind Organizarea si Funcţionarea Politiei de Frontiera Romane modificata, impunea existenta unei dispoziţii exprese a Inspectorului General al Politiei de Frontiera care sa-l desemneze, pe acesta, ca poliţist de frontieră in măsura sa poată sa efectueze cercetarea penală, potrivit legii,

' Art. 23 - (1) Prin dispoziţie a inspectorului general al poliţiei de frontieră sunt desemnaţi poliţiştii de frontieră care efectuează cercetarea penală, potrivit legii.

(2) îndeplinirea activităţilor de cercetare penală poliţistul de frontieră are competenţa teritorială corespunzătoare unităţii poliţiei de frontieră din care face parte.

În concluzie, ulterior datei 01 septembrie 2009, în care a fost dispusă mutarea lui Matei Viorel Lilian la I.J.P.F. Timiş - Punctul de Trecere Frontiera Moravita, nu a fost emisa nici o dispoziţie de personal, prin care acesta sa fie desemnat in mod expres ca lucrător de politie judiciara in cadrul acestei structuri specializate, astfel cum ar fi fost necesar pentru ca acesta sa dobândească mai sus amintita calitate.

Poliţistul de frontiera Matei Viorel Lilian nu avea calitatea de ofiţer de politie judiciara, şi pentru faptul că odată cu mutarea acestuia in cadrul structuriilor Inspectoratului de Politie de Frontiera Timiş- punctul de Trecere Frontiera Moravita, aceasta si-a pierdut, a 'incetat' automat aceasta calitate de ofiţer de politie judiciara, ca urmare a faptului ca in cadrul acestui punct de trecere, nu desfăşura potrivit fisei postului activităţi care sa se circumscrie in cadrul perimetrului activităţilor de cercetare penala.

Din prevederile Ordinului Ministrului Administraţiei si Internelor nr. 1.504 din 17.11.2006, care reglementa 'desemnarea poliţiştilor ca organe ale politiei judiciare, numirea, promovarea si eliberarea poliţiştilor in /din funcţiile structurilor de Politie judiciara si încetarea acestei calităţi', act normativ care abroga Ordinului Ministrului Administraţiei si Internelor nr. 484 din 2005 si care îşi producea efecte la data mutării acestui ofiţer de la o structură la alta, se poate observa dispozitia potrivit căreia pot fi numiţi ca ofiţeri de politie judiciara, doar acei poliţişti care desfăşoară, concret, expres, direct si permanet activităţi cu un caracter operativ de cercetare penala,

' Art. 4 - (1) Pot fi numiţi în funcţii din structurile poliţiei judiciare numai acei poliţişti care sunt specializaţi în efectuarea activităţilor de constatare a infracţiunilor, de strângere a datelor în vederea începerii urmăririi penale şi de cercetare penală.

Art. 3 alin. 5 '... calitatea de organ de cercetare al politiei judiciare încetează, .... la numirea in funcţii care nu presupun efectuarea de activităţi precum cele prevăzute in cuprinsul art. 4 ' ... respectiv activităţi de strângere de date in vederea începerii urmăririi penale si de cercetare penala '

Analizând fişa postului inculpatului Matei Viorel Lilian, aflată la fila 179 din volumul 43 urmărire penală, se constată că acesta nu avea nicio atribuţie în domeniul cercetării penale, fiind un funcţionar public care se ocupa în principal de pregătirea personalului din subordine, poliţişti de frontieră şi răspundea de câinii de serviciu. Acceptând emiterea dispoziţiei de personal de către IGPR pentru sinsp. (in prezent insp.) Matei Viorel Lilian, pentru lucrător de politie judiciara in cadrul Inspectoratului de Politie al Judeţului Timiş, Politia Sinnicolau Mare, la data de 11.04.2005, este de observat că acest Ordin 484/14.01.2005 al MAI a fost abrogat prin Ordinul 1504/17.11.2006 al MAI privind desemnarea poliţiştilor ca organe ale politiei judiciare, numirea, promovarea si eliberarea poliţiştilor în /din funcţiile structurilor de Politie judiciara si încetarea acestei calităţi.

Chiar IJPF Timiş biroul resurse umane recunoaşte prin adresa oficiala cu nr. 1160053 fila 87-88 din voi. II, ca lui Matei Viorel Lilian ' i-a încetat de drept aceasta calitate, pe care a avut-o la IPJ Timiş, Politia Oras Sinncolau Mare, odată cu emiterea Ordinului MAI 1504 din 17.11.2006.

Potrivit dispoziţiilor din Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, art.4 şi a ordinului mai sus citat, organele de cercetare ale poliţiei judiciare sunt organizate pe structuri în aparatul central al Ministerului Administraţiei şi Internelor, în structura Inspectoratului General al Poliţiei Române, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi în unităţile teritoriale ale acestora.

Persoanele care au această calitate, îşi desfăşoară activitatea de constatare a faptelor şi strângere a datelor în vederea începerii urmăririi penale sub îndrumarea şefilor ierarhici superiori cu aceeaşi calitate şi îşi îndeplinesc atribuţiile sub autoritatea şi controlul prim procurorilor de la parchetele de pe lângă judecătorii, tribunale, curţi, corespunzător arondării acestora.

Faţă de aceste dispoziţii legale şi fişa postului inculpatului Matei Viorel Lilian, este evident că acesta nu a avut în cadrul poliţiei de frontieră calitatea de ofiţer de poliţie judiciară, la momentul când se pretinde că a săvârşit faptele de care a fost acuzat.

Conform cu dispoziţiile legale mai sus menţionate, calitatea de ofiţer de poliţie judiciară, se stabileşte în raport cu structura din care face parte persoana în cauză, poliţie sau poliţie de frontieră, centrală sau teritorială. Ordinul emis în acest sens produce efecte atâta timp cât persoana în cauză face parte din structura pentru care a fost nominalizat şi cu gradul pe care îl avea la momentul nominalizării.

Inculpatul Matei Viorel Lilian nu putea să aibă în acelaşi timp şi calitatea de subinspector de poliţie judiciară la Poliţia Sânnicolau Mare şi inspector de poliţie judiciară de frontieră la Poliţia de Frontieră Moraviţa, întrucât dispoziţiile legale în materie interzic aceste posibilităţi.

Instanţa se declară de acord cu susţinerile procurorului, în sensul că eliberarea din funcţiile structurilor poliţiei judiciare se face prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, cu avizul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit art. 6 din Legea nr. 364/2004, însă atunci când o persoană a fost numită cu respectarea cerinţelor legale în funcţiile unei structuri de poliţie judiciară, ceea ce în speţă nu s-a întâmplat.

Devreme ce nu a fost emisa dispoziţia de numire a lucrătorului de Politie Judiciara, nu se poate discuta despre valabilitatea unui aviz de eliberare din funcţie al Procurorului general, cele doua condiţii fiind in strânsa legătura si in speţa, nu se putea dispune eliberarea dintr-o funcţie in care acesta nu a fost numit in mod legal, in lipsa documentului de numire.

La fila 91 din volumul 2 dosar urmărire penală există un aviz al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din 07.03.2011, care avizează eliberarea din cadrul structurii poliţiei judiciare, printre alţii şi pe inspectorul de poliţie Matei Viorel Lilian, însă acest aviz nu are în vedere calitatea de poliţist judiciar în cadrul Poliţiei de Frontieră a inculpatului, calitate în care se pretinde că a săvârşit faptele care ar atrage competenţa acestei instanţe, ci calitatea de poliţist în cadrul poliţiei naţionale.

Dealtfel avizul mai sus menţionat are un caracter extrem de expeditiv şi nu cuprinde nici un detaliu necesar pentru lămurirea calităţii inculpatului.

Potrivit art. 27 alin. 3 lit. b din Legea nr. 218/2002, curţile de apel judecă faptele săvârşite de poliţişti care fac parte din categoria celor enumeraţi de art. 14 alin. 2 pct. 1 lit. e-j din legea nr. 360/2002, dar care au calitatea de organ de cercetare a poliţiei judiciare.

În speţă, inculpatul Matei Viorel Lilian, nu numai că nu a fost numit în această calitate la Poliţia de Frontieră, acesta nu a desfăşurat nici măcar formal activităţi care ar ţine de specificul poliţiei judiciare şi faţă de inexistenţa acestei calităţi la momentul când se susţine că ar fi săvârşit faptele pentru care a fost trimis în judecată, competenţa de a soluţiona cauza în primă instanţă după infracţiunile care fac obiectul cauzei şi după calitatea persoanelor o are tribunalul.

Faţă de locul unde se pretinde că s-au săvârşit faptele, punctele de trecere frontieră Moraviţa şi Foeni, competenţa teritorială de a judeca cauza în primă instanţă revine Tribunalului Timiş, astfel că în baza art. 42 C.p.p., va declina competenţa în favoare acestei instanţe.

Potrivit art. 139 alin. 4 C.p.p., odată cu stabilirea competenţei, se pot soluţiona şi cererile care privesc măsurile preventive.

În acest sens au formulat cereri de revocare a obligării de a nu părăsii ţara inculpaţii Gubic Ştefan, Budriş Cornel Florin, Degan Marian Lucian, Darie Ioan Marian, Maier Adrian, Porav Ciprian Ionuţ, Caramatrac Ion Alin, Munteanu Valentin Titus, Augustinov Petru, respectiv de ridicare a controlului judiciar instituit la data de 07.04.2011 prin hotărâre a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inculpatul Chiosa Costinel.

Inculpatul Gubic Ştefan Milan a motivat necesitatea revocării măsurii prin aceea că se impune a se deplasa în localitatea Szeged din Ungaria în vederea efectuării operaţiei de hernie de coloană pentru care a fost programat şi a fost internat de mai multe ori în spitale din Ungaria şi Germania, anexând în acest sens acte medicale.

Din cuprinsul acestor acte, instanţa constată că acesta suferă de diabet zaharat tipII şi hernie de disc coloană cervicală (C6) cu cervico-brachialgii, acuzând dureri insuportabile şi fiind monitorizat şi tratat încă din 04.10.2010, de doctorul Barzo Pal din Szeged, specialist neurochirurg şi neurolog.

Dată fiind această situaţie şi ţinând cont şi de dispoziţiile art. 136 alin. 8 C.p.p., care impune ca la luarea şi alegerea unei măsuri preventive să se ţină cont printre altele şi de starea de sănătate a inculpatului, având în vedere şi dispoziţiile art. 34 din Constituţia României, privind dreptul la ocrotirea sănătăţii a oricărei persoane, apreciază că se impune în cazul inculpatului Gubic Ştefan Milan în baza art. 139 alin 1 raportat la art. 1451 şi art. 145 alin 23 C.p.p., revocarea măsurii obligării de a nu părăsii ţara, dispusă prin încheierea penală din 06.05.2011 a Curţii de Apel Timişoara, în prezentul dosar.

Inculpaţii Budriş Cornel Florin, Degan Marian Lucian, Darie Ioan Marian, Maier Adrian, Porav Ciprian Ionuţ, Caramatrac Ion Alin, Munteanu Valentin Titus şi Augustinov Petru, au motivat revocarea măsurii prin aceea că până în prezent au respectat obligaţiile procesuale ce le-a fost impuse, că din luna mai, respectiv iunie 2011, de la luarea măsurii, până în prezent s-a scurs o lungă perioadă de timp şi că prin menţinerea măsurii s-ar îngrădii dreptul la liberă circulaţie al inculpaţilor, drept consfinţit de Constituţia României şi alte documente internaţionale la care staul român este parte.

S-a precizat că până la săvârşirea pretinselor fapte, inculpaţii au avut un comportament bun în familie şi societate.

În plus inculpatul Augustinov Petru a solicitat revocarea măsurii pentru a desfăşura activităţi de transport internaţional auto, în vederea întreţinerii familiei.

Având a se pronunţa pe aceste cereri, instanţa le va respinge, întrucât temeiurile nu s-au modificat, respectiv, egalitatea de tratament dintre inculpaţii din prezentul dosar şi infracţiunile de care aceştia sunt acuzaţi impun menţinerea acestei obligaţii, durata de 4 luni a măsurii, nu este una nerezonabilă raportat la împrejurările cauzei şi persoana fiecărui inculpat iar dreptul la liberă circulaţie, doar restricţionat şi nu înlăturat prin măsura luată asupra inculpaţilor nu este unul absolut, restricţia având ca temei dispoziţiile art. 53 din Constituţia României şi dispoziţiile din codul de procedură penală.

În condiţiile în care inculpaţii nu au fost nici măcar audiaţi, pentru bunul mers al procedurii, consideră că menţinerea măsurii faţă de aceştia se impune a fi oportună.

În acelaşi sens va fi respinsă şi cererea inculpatului Chiosa Costinel, prin care solicită ridicarea controlului judiciar instituit asupra sa, întrucât şi o asemenea măsură se impune pentru bunul mers al procedurii, iar oportunitatea acesteia nu se apreciază doar prin prisma pericolului pentru ordinea publică invocat în motivare.

Prin urmare, în baza art. 139 alin 1 C.p.p., va respinge cererile de revocare a măsurilor preventive formulate de inculpaţii Budriş Cornel Florin, Degan Marian Lucian, Darie Ioan Marian, Augustinov Petru, Chiosa Costinel, Maier Adrian, Porav Ciprian Ionuţ, Caramatrac Ion Alin, Munteanu Valentin Titus.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.