Minidesertul Tausani-Bosneag, uitat de parlamentarii de Caras-Severin

Scris de Alex Neagoe | Publicat in 10.02.2013 19:36 | Publicat in LOCAL | Tipareste pagina

Grupul Ecologic de Colaborare Nera derulează în perioada septembrie 2012 -iunie 2013 proiectul de interes public Watchdog şi advocacy destinate stopării activităţilor antropice ilegale în aria Parcul Natural Porţile de Fier susţinut financiar de către Trustul pentru Societatea Civilă în Europa Centrală şi de Est în cadrul programului Fondul pentru Inovare Civică derulat în Romania de către Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.
În acest context, în perioada 4 -15 ianuarie 2013, cu ocazia întocmirii de către Guvern a proiectului Legii Bugetului de Stat pe 2013, GEC Nera a realizat o campanie de lobby şi advocacy la nivelul tuturor factorilor majori de decizie (Guvern, ministere, comisii de specialitate ale Parlamentului, parlamentari de Caraş -Severin din arcul guvernării) care ar trebui să fie responsabili de stoparea poluării transfrontaliere cu deşeuri miniere care provin de la iazul de decantare a apelor de mină Tăuşani -Boşneag aparţinând SC MOLDOMIN din Moldova Nouă. Scopul acestei acţiuni a fost includerea în proiectul Legii Bugetului de Stat pe 2013 a sumelor necesare stopării poluării prin lucrări de consolidare vegetativă a iazului, acest tip de consolidare fiind singura metodă durabilă care poate stopa antrenarea prafului.
Prin scrisoarea nr. 20.800/14.01.2013, secretarul de stat Elena Dumitru din cadrul Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice a informat GEC Nera că în opinia ministerului poluarea de pe zona de iaz Boşneag - extindere, în care poluarea este cea mai activă, va fi stopată de către viitorul investitor în urma privatizării, deşi în momentul de faţă nu există un proces de privatizare încheiat, iar intenţii de privatizare au fost multe din 2006, de când societatea şi-a încetat activitatea. În acest context proiectul Legii Bugetului de Stat pe 2013 a ajuns la Parlament fără a avea incluse sumele necesare stopării poluării prin lucrări de consolidare vegetativă a iazului.
În urma monitorizării de către GEC Nera a dezbaterilor din comisii şi din plenul Parlamentului a proiectului Legii Bugetului de Stat pe 2013 rezultă nici un parlamentar de Caraş -Severin nu a depus amendamente la acest proiect de lege privind sumele necesare stopării poluării prin lucrări de consolidare vegetativă a iazului Tăuşani -Boşneag, deşi GEC Nera a pus la dispoziţia parlamentarilor, încă din 10 ianuarie a.c, documentaţia necesară pentru fundamentarea unor asemenea amendamente.
 În conformitate cu proiectul pe care îl implementează, GEC Nera urmează să se adreseze în viitor Parlamentului European şi Comisiei Europene cu o petiţie a cărui obiect este încălcarea de către Statul Român a dreptului de a trăi într-un mediu curat a locuitorilor din Clisura Dunării care face parte din dreptul fundamental al cetăţenilor UE la o viaţă privată. În perioada imediat următoare umează a fi colectate pe această petiţie un număr cât mai mare de semnături dar momentul prielnic pentru strângerea de semnături va fi prima poluare majoră care se va produce în zona iazului Tăuşani -Boşneag.

Contextul poluării cu praf de deşeuri miniere în zona iazului de decantare a apelor de mină Tăuşani – Boşneag

De la numeroasele exploatări miniere de pe teritoriul judeţului Caraş – Severin, unele dintre ele fiind în funcţiune, iar cele mai multe desfinţate sau în curs de lichidare, au rezultat, în timp, mari depozite de deşeuri industriale neprotejate care sunt surse continue de poluare pentru localităţile şi terenurile din apropiere.
Multe dintre aceste depozite formate din deşeuri sunt plasate în perimetrul sau în imediata apropiere a unor arii naturale protejate din sudul Banatului, iar poluarea provenită de la aceste depozite are un impact negativ şi asupra biodiversităţii şi dezvoltării turismului în aria parcurilor şi rezervaţiilor naturale.
Iazul de decantare a apelor de mină Tăuşani – Boşneag aparţinând  SC Moldomin SA Moldova Nouă situat în interiorul Parcului Natural Porţile de Fier este un caz relevant fiind un depozit poluator de deşeuri miniere, avându-se în vedere amploarea fenomenului de poluare în zonele limitrofe acestuia.
Sursa  majoră de poluare în cazul acestui depozit o constituie particulele fine de deşeuri miniere rezultate în urma prelucrării minereului de cupru.  
Iazul de decantare a apelor de mină Tăuşani – Boşneag este amplasat pe malul stâng al Dunării, pe teritoriul oraşului Moldova Nouă, între localităţile Moldova Veche şi Coronini, în apropierea zonei umede Ostrovul Moldova Veche din Parcul Natural Porţile de Fier.
Aici, pe o suprafaţă totală de cca. 150 ha, în urma decantării apelor provenite de la uzina de preparare a cuprului şi a evaporării ulterioare a acestor ape a rezultat un depozit uscat, de pulberi fine, cu o grosime medie de 1,50 m. După stoparea în anul 2006 a  activităţii miniere a SC Moldomin şi intrarea acesteia în proces de lichidare în 2009, Ministerul Economiei care este şi acţionarul unic a acestei societăţi a subfinanţat în permanenţă activităţile destinate întreţinerii şi ecologizării iazului iar primăvara şi toamna, cu ocazia vânturilor puternice (Coşava şi Gorneacul) materialul prăfos este antrenat prin exfoliere eoliană (deflaţie) şi transportat pe terenurile agricole din apropiere  în localităţile Moldova Veche, Moldova Nouă, Măceşti şi Pojejena din România precum şi în localităţile Vinci, Požeženo, Ram, Stara Palanka şi Veliko Gradište din Serbia.
O cantitate importantă de material este transportat de asemenea în zonele umede Ostrovul Moldova Veche din România şi Labudovo Okno din Serbia.
Sterilul minier este transportat  în albia Dunării  şi poate provoca în viitor o modificare a regimului hidrologic de scurgere a apelor fluviului şi implicit dificultăţi în ceea ce priveşte navigaţia pe Dunăre.
Suprafaţa totală de teren afectată de poluare în România  este de cca. 5780 ha iar în Serbia de cca. 12000 ha. În mod direct în România sunt afectaţi un număr de 18000 de locuitori iar în Serbia 12500 de locuitori.
În baza Hotărârii AGA Nr. 6 din 23.08.2009 de lichidare a societăţii MOLDOMIN,  APM Caraş – Severin a cerut imediat realizarea până la sfârşitul anului 2009 a unui bilanţ de mediu, în vederea emiterii unui aviz privind obligaţiile de ecologizare ale SC MOLDOMIN în momentul intrării în procesul de lichidare. Acest bilanţ nu este realizat la data editării acestei publicaţii iar iazul Tăuşani - Boşneag funcţioneză ilegal în raport cu reglementările de mediu care sunt în vigoare în România.  
PLAIMDM elaborat prin acest proiect va fi completat/modificat în continuare în funcţie de avizul de mediu privind obligaţiile de ecologizare ale SC MOLDOMIN care urmează să fie emis de către APM Caraş - Severin. 

Poluanţii din iazul de decantare a apelor de mină Tăuşani – Boşneag şi metodele “verzi” de neutralizare

Deşeurile miniere din iazul Tăuşani – Boşneag conţin următoarele metale care sunt considerate de interes: Cd, Cr, Cu, Mo, Ni, Pb, Zn, cu un accent deosebit pe Cu, ca şi componentă dominantă a exploatărilor miniere  din zonă.
Cuprul este componenta principală atât în deşeurile din iaz cât şi în solurile din apropiere. Din păcate absorţia acestuia de către plante este destul de scăzută. Molibdenul este un caz special. Concentraţia  sa în steril nu este mai mare de 4 ppm, dar are un excelent coficient de bioabsorţie (BCF). Coeficientul de bioabsorţie reprezintă raportul dintre concentraţia metalului în deşeurile din iaz şi concentraţia metalului în organismul plantelor.
Pentru toate cele trei specii de plante au fost înregistrate, atât în fructe cât şi în frunze, importante cantităţi de Zn, Mo, Cu.
Utilizarea plantelor pentru eliminarea poluanţilor din mediu se numeşte fitoremediere. Fitoremedierea poate fi sub formă de:
-fitoextracţie, care constă în consolidarea iazului cu plante care elimină metalele din sol, concentrându-le în părţi aeriene disponibile pentru recoltare.
-fitodegradare, care constă în consolidarea iazului cu plante care degradează singure poluanţi sau odată ajunşi în plante poluanţii sunt degradaţi  de bacterii şi de microbi.
-rizofiltrare, care constă în consolidarea iazului cu plante a căror rădăcini introduse în apele tehnologice deversate în iaz absorb metale poluante.
-fitostabilizare, - consolidarea iazului cu plante care reduc mobilitatea contaminanţilor şi/sau biodisponibilitatea. Biodisponibilitatea este raportul dintre cantitatea de substanţă poluantă şi viteza cu care odată cedată organismului aceasta  ajunge la locul de acţiune şi işi manifestă efectul biologic.
-fitovolatilizare, - consolidarea iazului cu plante care volatilizează poluanţii în atmosferă.
Phytoremedierea are unele avantaje în comparaţie cu alte tehnici de refacere. În primul rând este vorba de a reduce costurile implicate şi dorinţa de a folosi o remediere "verde" în cazul depozitelor de deşeuri miniere.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.