Nu zidurile fac Timisoara, ci spiritul care domneste intr-insa...

Scris de Alex Neagoe | Publicat in 08.02.2014 14:39 | Publicat in LOCAL | Tipareste pagina

Timişoara - Balconul Operei din Timişoara este un simbol al caderii comunismului şi, poate, cea mai cunoscuta şi reprezentativa imagine a municipiului Timişoara peste hotarele Romaniei.
Un simbol pe care Timişoara, cu siguranţa, n-a ştiut sa-l evidenţieze, sa-l sacralizeze, daca se poate spune şi aşa, in memoria colectiva a lumii.
A ramas doar un balcon gol, aproape nesemnificativ, in care turiştii care ajung in Timişoara nu prea au acces.
Mai mult, un consilier local, al carui nume nici nu conteaza, catalogheaza drept ”fascista” faţada actuala a Operei.
Pe de alta parte, primarul Nicolae Robu nu este de aceeaşi parere...
Şi, evident, ca şi cand nu mai este de facut nimic altceva, uite-aşa s-a mai imparţit opinia publica din Timişoara.

Construcţia cladirii Teatrului Naţional din Timişoara, pe atunci numit Palatul Culturii, a inceput in 1871, dupa planurile arhitecţilor vienezi Helmer şi Fellner, şi a fost terminata in 1875.
Primul incendiu care a devastat cladirea a avut loc cinci ani mai tarziu, in 1880, şi reconstrucţia a durat pana in 1882, pastrandu-se integral forma originala a cladirii, construita in stil Renaissance.
Dupa cel de-al doilea incendiu, in 1920, au mai ramas intacte doar aripile laterale ale cladirii.
Reconstrucţia s-a facut dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu, pastrandu-se stilul original numai la faţadele laterale, faţada principala şi sala de spectacole imbracand stilul neobizantin, caracteristic arhitecturii romaneşti a perioadei interbelice.

Printre cladirile proiectate de Duiliu Marcu se numara Hotelul Athenée Palace (renovarea si extinderea corpului existent), cladirea Biblioteca Academiei Romane, Palatul Monopolurilor de Stat, cladirea Academiei Militare, cladirea Consiliului de Miniştri, Palatul Victoria (cel care adaposteşte in prezent Guvernul Romaniei), Palatul Elisabeta, Piaţa Unirii din Oradea, Facultatea de Mecanica din Timişoara, precum şi faţada Teatrului din Timişoara.

Cladirea principala in care funcţioneaza Facultatea de Mecanica din Timişoara este primul pavilion construit pentru Politehnica, fiind realizata in stil brancovenesc, tot dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu.
A fost inaugurata in 11 noiembrie 1923, in prezenţa Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria, cand Regele a spus cuvintele care au devenit deviza Politehnicii din Timişoara: ”Nu zidurile fac o şcoala, ci spiritul care domneşte intr-insa”...

Nascut la 23 martie 1885, la Calafat, Duiliu Marcu a fost membru titular al Academiei Romane din 1955, preşedinte de onoare a Uniunii arhitecţilor din Romania şi a studiat la Scoala de Arte Frumoase din Paris. A decedat la Bucureşti la 9 martie 1966.
Lucrarile lui Duiliu Marcu au reprezentat Romania la targurile internationale de la Barcelona din 1929 si Paris din 1937.

Aşa ca, pana la urma, cine este pentru un Palat al Culturii in forma originala şi cine este pentru un Balcon al Operei din Timişoara precum cel din 1989?...

 
 
 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.