Presa online, cale lunga pana la normalizare

Scris de Alex Neagoe | Publicat in 01.02.2013 15:12 | Publicat in LOCAL | Tipareste pagina

Timişoara - Institutul Intercultural a prezentat, la Casa Adam Muller Guttenbrunn, concluziile a 15 luni de monitorizare a celor mai importante publicaţii online regionale şi naţionale care a urmărit modul în care jurnaliştii abordează teme referitoare la grupurile minoritare din ţara noastră (romi şi alte minorităţi naţionale, migranţi, minorităţi religioase şi minorităţi sexuale).
Proiectul, intitulat „Cu Alte Cuvinte”, a propus o reflecţie asupra modului în care se respectă, în prezent, prevederile codului deontologic al jurnaliştilor şi asupra posibilităţilor de a asigura o informare corectă a publicului, fără a contribui la reproducerea şi promovarea stereotipurilor şi prejudecăţilor.
Aceasta a presupus nu doar sesizarea articolelor care să facă obiectului unor studii de caz, ci şi reformularea unor materiale de presă, pentru a arăta modele de bune practici în servirea scopului esenţial al presei: de instrument democratic pentru informarea şi orientarea cetăţenilor.
„Cu Alte Cuvinte” este un proiect european, sprijinit şi finanţat de către Comisia de Justiţie, Libertate şi Securitate a Uniunii Europene desfăşurat în şapte ţări (România, Italia, Spania, Portugalia, Franţa, Estonia şi Turcia) şi implică un parteneriat între organizaţii ale societăţii civile, instituţii publice şi mediul universitar.  
Rezultatele monitorizării, publicate sub formă de rapoarte lunare pe http://proiectulcualtecuvinte.wordpress.com/, au evidenţiat că mai mult de jumătate din articolele care fac referire la grupuri minoritare (romi şi alte minorităţi naţionale, migranţi, minorităţi religioase şi minorităţi sexuale) nu se încadrează în standardele profesionale asumate prin Codul deontologic al jurnalistului, care cere separarea comentariilor de fapte şi moderaţie în tratarea subiectelor în care sunt menţionaţi, ca protagonişti, reprezentanţi ai grupurilor minoritare.
Rezultatele monitorizării relevă că în materialele în care sunt prezenţi romii, de exemplu, 2100 la număr în perioada de proiect, numai 801 au fost articole pozitive sau neutre, în timp ce 1299 au fost articole negative.
Despre minorităţile naţionale altele decât romii, au fost identificate 1300 articole.
830 dintre acestea au fost analizate ca fiind pozitive sau neutre şi 470 ca fiind negative, incorecte.
Călin Rus, directorul Institutului Intercultural, a remarcat, însă, că faţă de anii 1990, când minorităţile erau prezentate considerabil mai nefavorabil în presa românească decât acum, tendinţele în jurnalism sunt de obiectivare.
În schimb, rolul personajelor negative este luat, în ultimii 2-3 ani, de migranţi, prezentaţi în culori sumbre, ca pericole la adresa securităţii naţionale a României.
Din 300 articole în care s-a făcut referire la migranţi în România, 180 articole au fost negative, comparativ cu 120 articole corecte, neutre sau pozitive.
După cum a arătat şi Daniela Crăciun, coordonatoarea monitorizării presei în România, libera exprimare în presă, mai ales în cea online, are de străbătut o cale destul de lungă până la normalizare, întrucât articolelor propriu-zise, asumate de instituţiile media, li se adaugă şi comentariile cititorilor, între care destule sunt departe de standardele de civilitate şi normalitate dezirabile într-o societate consolidată şi matură.
Chiar dacă o floare nu aduce primăvara, proiectul a evidenţiat şi exemple de bună practică: reacţia dură şi promptă a presei la mesajele extremiste anti-romi, lansate recent în mediul online la Timişoara, evidenţierea performanţelor unor tineri romi sau reflectarea fazei finale a concursului ”Vocea României”.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.