Regiunea Vest, ultima la regenerarea padurilor in 2011

Scris de Alex Neagoe | Publicat in 03.06.2012 09:17 | Publicat in LOCAL | Tipareste pagina

Suprafaţa fondului forestier la 31 decembrie 2011, comparativ cu aceeaşi dată a anului 2010, a înregistrat o creştere de aproximativ 0,1%. Această creştere se datorează în principal unor reamenajări de păşuni împădurite şi introducerii în fondul forestier a terenurilor degradate,conform Legii nr. 46/2008 privind Codul Silvic.
Suprafaţa pădurilor reprezintă 97,6% din fondul forestier naţional.
Volumul de masă lemnoasă recoltată, conform reglementărilor legale, a crescut cu 10,1% faţă de anul 2010.
Suprafaţa parcursă cu tăieri de regenerare a pădurilor, efectuate în cadrul tratamentelor silvice pentru trecerea pădurii de la o generaţie la alta, a înregistrat o creştere cu 8,5% faţă de anul 2010. Din această suprafaţă, tăierile rase (suprafeţe de pe care s-a recoltat în totalitate masa lemnoasă), reprezintă 4,1%.
În anul 2011 s-au realizat lucrări de regenerări artificiale pe o suprafaţă de 11499 ha, cu 13,8% mai mult faţă de anul 2010.
Evoluţia principalilor indicatori silvici în anul 2011 comparativ cu anul 2010
*Fondul forestier (la sfârşitul anului) – total ha 6515173-2010/6519470-2011
din care:- Suprafaţa pădurilor ha 6353658-2010/6362547-2011
*Masa lemnoasă recoltată mii m.c. 16992-2010/18705-2011
*Suprafaţa parcursă cu tăieri de regenerare a pădurilor – total ha 99229-2010/107690-2011
**din care:- Tăieri rase ha 4826-2010/4452-2011
*Suprafaţa regenerată artificial ha 10106-2010/11499-2011

Suprafaţa fondului forestier la sfârşitul anului 2011, în România şi cea estimată în unele state membre ale Uniunii Europene

Suprafaţa fondului forestier al României, reprezentând 27,3% din teritoriul ţării, se situează sub nivelul mediu al Uniunii Europene care este de aproximativ 36%.

 

Suprafaţa cu regenerări artificiale, pe regiuni de dezvoltare, în anul 2011

Cele mai mari suprafeţe pe care s-au realizat lucrări de regenerări artificiale s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare NORD-EST (27,3% din suprafaţa totală regenerată artificial) şi CENTRU (19,7%), urmate de regiunile de dezvoltare SUD-EST (14,7%), NORD-VEST (11,6%), SUD-MUNTENIA (9,2%), SUD-VEST-OLTENIA (9,3%), VEST (7,8%) şi BUCUREŞTI-ILFOV (0,4%).


Fondul forestier, pe regiuni de dezvoltare, la sfârşitul anului 2011

Distribuţia fondului forestier pe regiuni de dezvoltare indică o concentrare într-o proporţie însemnată a acestuia în regiunile de dezvoltare CENTRU (19,3% din totalul fondului forestier) şi NORD-EST (18,3%), urmate de regiunile de dezvoltare VEST (15,9%), NORD-VEST (15,2%), SUD-VEST-OLTENIA (12,4%), SUD-MUNTENIA (10,1%), SUD-EST (8,4%) şi BUCUREŞTIILFOV (0,4%).

Masa lemnoasă recoltată, pe regiuni de dezvoltare, în anul 2011

Cel mai mare volum de masă lemnoasă s-a recoltat în regiunea de dezvoltare NORDEST (27,6% din totalul volumului de masă lemnoasă recoltată), urmată de regiunea de dezvoltare CENTRU (23,5%) şi într-o proporţie mai mică de regiunile de dezvoltare NORD-VEST (12,5%), VEST (12,3%), SUD-MUNTENIA (9,4%), SUD-VEST-OLTENIA (7,4%), SUD-EST (6,9%) şi BUCUREŞTI-ILFOV (0,4%).

Fondul forestier reprezintă suprafaţa totală a pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producţie şi administrare silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor (altele decât cele cuprinse în cadastrul apelor), precum şi suprafaţa terenurilor neproductive incluse în amenajamentele silvice, indiferent de natura dreptului de proprietate.
Suprafaţa pădurilor reprezintă totalitatea suprafeţelor de teren acoperite cu vegetaţie forestieră, constând din arbori şi arbuşti, reproduşi natural sau artificial, care îşi creează un mediu specific de dezvoltare biologică şi care constituie componenta direct productivă a fondului forestier, având o suprafaţă individuală de cel puţin 0,25 hectare.
Masa lemnoasă recoltată reprezintă volumul brut de masă lemnoasă pe picior, recoltat până la sfârşitul anului, destinat persoanelor juridice atestate şi persoanelor fizice conform reglementărilor legale.
Suprafaţa parcursă cu tăieri de regenerare reprezintă suprafaţa pe care s-au executat tăieri de masă lemnoasă, efectuate în cadrul tratamentelor silvice pentru trecerea pădurii de la o generaţie la alta, prin care se urmăreşte în principal asigurarea regenerării acestora pe cale naturală şi realizarea unor structuri optime sub raport funcţional.
Tăierile rase reprezintă extragerea integrală a arboretului bătrân printr-o singură tăiere, regenerarea pădurii realizându-se pe cale artificială.
Regenerare artificială reprezintă ansamblul de lucrări prin care se plantează sau se însămânţează o suprafaţă de teren cu scopul de a se crea noi arborete, atât pe terenuri forestiere exploatate, cât şi pe terenuri lipsite de vegetaţie forestieră.

 
 
 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.