Rememorare a personalitatii Prim Rabinului dr. Ernest Neumann

Scris de Alex Neagoe | Publicat in 11.04.2012 14:31 | Publicat in LOCAL | Tipareste pagina

Timişoara - Joi, 12 aprilie, ora 18, Sala Festiva a Comunitatii Evreieşti, spatiu care ii poarta numele, va găzdui o rememorare a personalităţii regretatului Prim Rabin dr. Ernest Neumann z.l., cu ocazia prezentei la Timisoara a fiicei sale, Getta Neumann.
Rabinul Neumann a marcat istoria acestei comunitati, dar a reprezentat si un spirit profund integrat in viata cetatii Timisoarei. Prietenii de suflet vor rememora intamplari comune.
Cu aceasta ocazie, va avea loc un recital oferit de cunoscuta violoncelista Alexandra Gutu. Momentul va fi urmat de o gustare traditionala de Pesah, sarbatoare care are loc in aceste zile.

Rabinul dr. Ernest Neumann s-a născut la 12 ianuarie 1917 în Ceica (jud. Bihor), un sat românesc cu o comunitate evreiască mare, spune Wikipedia. Părinţii erau salariaţi la o moară de ulei, proprietatea unui unchi al lui Neumann, domiciliat în Oradea. Din copilărie a stăpânit limbile maghiară, română, idiş şi ebraică, la care s-au adăugat în timpul vieţii alte câteva limbi de circulaţie internaţională.
A învăţat la Liceul Samuil Vulcan din Beiuş, apoi a studiat între anii 1935-1940 la Institutul Seminarului Rabinic Superior Országos Rabiképzõ Intézet Budapest din Budapesta, la care, încă de la înfiinţare, s-a pus condiţia ca, paralel, seminaristul, după trecerea examenului de admitere, să fie totodată student al Universităţii de Ştiinţe Pázmány Péter din capitala Ungariei, la facultăţile de Filosofie, Limbi semite şi Istorie orientală.
A susţinut teza de doctorat întitulată „Despre istoricul creaţiei”, aşa cum se prezintă în Hagada, o parte din Talmud. Înainte de absolvirea seminarului, studenţilor li se acorda titlul de doctor într-un cadru festiv, juriul fiind alcătuit din şapte profesori şi un preşedinte. După absolvirea studiilor superioare la Budapesta, Neumann a obţinut în 1940 titlul de doctor în filologie şi istoria antică.
În 1941, după încheierea studiilor rabinice la Budapesta, dr. Ernest Neumann a venit la Timişoara, unde, începând din 3 aprilie 1941, a fost angajat al comunităţii evreieşti timişorene. Iniţial, îndeplinea două funcţii: preda religia opt ore pe săptămână la liceul israelit şi avea totodată funcţia de rabin la Templul neolog din Fabric, ca locţiitor al lui Iacob Singer, care era de decenii prim-rabinul templului în cadrul comunităţii evreilor din Timişoara. Neumann s-a căsătorit în mai 1948. Soţia sa, originară din Sighetu Marmaţiei, a supravieţuit deportării la Auschwitz. Sub pseudonimul „Năuneanu" a colaborat la revista „Lupta patriotică", periodic al Uniunii Patrioţilor (din care făcea parte şi George Călinescu). Scria articole pe teme de politică externă, comentarii, opinii despre evoluţia lumii şi despre necesitatea modernizării postbelice. Periodicul s-a transformat în cotidianul „Banatul", dar prim-rabinul, căsătorit şi având un copil, a renunţat la activitatea ziaristică, deşi i-a fost aproape de suflet.
La 1 septembrie 1949, a dobândit, în alegeri, titlul de prim-rabin al comunităţii evreieşti neologe din Timişoara, ca urmaş al prim-rabinului dr. Iacob Singer. În scurt timp, tânărul rabin Neumann a reuşit să cucerească aprecierea colegilor săi mai în vârstă şi inimile enoriaşilor timişoreni. Vastele cunoştinţe, elocinţa şi simţul diplomatic l-au consacrat de la început.
În tragica perioadă a războiului, în anii comunismului şi în cei de după decembrie 1989 a reuşit, în egală măsură, să păstreze linia echilibrului, ca promotor convins al ecumenismului.
După revoluţia din 1989, prim-rabinul Neumann a păstorit o comunitate extrem de restrânsă. Evreii au emigrat în etape în Ţara Sfântă. Prim-rabinul a vizitat de zece ori Israelul şi a asistat la plecarea zecilor de mii de evrei spre acel tărâm al făgăduinţei. Dar şi-a considerat misiunea legată de Timişoara, de locurile unde încă mai sunt evrei, spre deosebire de multe alte localităţi din România în care viaţa comunitară evreiască s-a stins.
"Eu nu spun că n-am fost tentaţi să plecăm, la un moment dat, când încă mai era primul val de emigranţi, eu şi soţia mea. Ne-am gândit că locul nostru ar fi acolo, dar în acelaşi timp ne-am simţit foarte legaţi de obşte, de oraş, de ţară, şi toate aceste considerente au făcut ca noi să rămânem pe loc şi să ne împlinim menirea căreia ne-am dedicat toată viaţa."
Preşedinţia României, foruri locale, naţionale şi internaţionale i-au acordat distincţii prestigioase: "Cetăţean de onoare" al municipiului Timişoara (2000), membru de onoare al Uniunii Scriitorilor din România, decorat de preşedintele Ion Iliescu Ordinul naţional Steaua României în grad de cavaler (2002), dr. Ernest Neumann a păstorit viaţa comunităţii evreieşti din Banat timp de 63 de ani.
Personalitatea sa este, poate, cel mai bine ilustrată de cuvintele mitropolitului Banatului Nicolae Corneanu, în volumul “Ideal şi împliniri”, (ed. Iulia Deleanu: “Oameni precum eminenţa sa Prim-rabinul Ernest Neumann sunt mai mult decât necesari în vremea de acum, ca unul care constituie un excepţional reper moral pentru noi toţi”. De înaltul ierarh ortodox, pe prim-rabin l-a legat o trainică prietenie. „Nu e vorba despre relaţii protocolare, ci chiar despre o prietenie autentică. O asemenea relaţie nu se face de pe o zi pe alta", declara Ernest Neumann.
A participat la numeroase congrese rabinice în Israel, la centenarul Seminarului rabinic din Budapesta (1977) şi, în 1988, tot în capitala Ungariei, la Congresul Mişcării Iudeo-Creştine. A fost unul dintre promotorii mişcării ecumenice din Timişoara.
Prim-Rabinul Dr. Ernest Neumann a trecut la cele veşnice la 21 aprilie 2004 la Timişoara.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.