Resitenii pot urca in trenul lui Ceausescu

Scris de Alex Neagoe | Publicat in 10.09.2012 13:57 | Publicat in LOCAL | Tipareste pagina

Reşiţa - Garnitura istorică va fi trasă de o locomotivă cu abur, fabricată în 1936 de UDR. Duminică, 16 septembrie, ora 16, va avea loc în cadrul evenimentului '1-40-140' inaugurarea 'Muzeului de Locomotive cu Abur Reşiţa'.Cu acest prilej, Fundaţia UDR şi Primăria Reşiţa pregătesc o surpriză reşiţenilor, atât celor nostalgici cât, mai ales, celor ce nu au văzut niciodată o locomotivă cu abur funcţională.
Locomotiva 230.516, fabricată la Reşiţa în 1936, clasată în Tezaurul Patrimoniului Naţional Cultural, va opri în spatele Muzeului de Locomotive cu Abur Reşiţa, tractând o garnitură nu mai puţin valoroasă din punct de vedere istoric - Trenul Regal. Acesta a fost comandat de Regele Ferdinand societăţii Ernesto Breda din Milano, cu specificaţia ca vagoanele sale să-i poată oferi tot confortul pe parcursul călătoriilor sale oficiale. Din nefericire, regele n-a mai ajuns să se bucure de el, garnitura fiind finalizată de-abia după moartea sa.
În schimb, în vagoanele trenului au călătorit, de-a lungul timpului, Carol al II-lea, Mihai I, Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Nicolae Ceauşescu, dar şi demnitari străini precum Gerald Ford, Henry Kissinger, Leonid Brejnev, Erich Honecker şi Todor Jivkov. Atât vagoanele Trenului Regal cât şi Locomotiva 230.516 se află într-o excelentă stare de conservare şi de funcţionare, ele fiind utilizate doar în cadrul unor evenimente speciale.
Un astfel de eveniment special îl reprezintă şi cel codificat sub denumirea '1-40-140', dedicat aniversării a 140 de ani de la fabricarea primei locomotive cu abur româneşti la Reşiţa şi împlinirii a 40 de ani de la inaugurarea expoziţiei de locomotive în aer liber ce constituie, astăzi, patrimoniul celui mai mare muzeu tehnic în aer liber din Europa - MLA Reşiţa - un proiect al Fundaţiei UDR.

***

Regele Ferdinand I de Romania - In ultimul an de viata, regele Ferdinand I de Romania a comandat societatii italiene Ernesto Breda din Milano un tren care sa-i ofere tot confortul calatoriilor oficiale. Vagoanele si locomotiva cu aburi au fost finalizate insa abia dupa moartea sa, in 1928. Finisajele interioarelor sunt pretioase, mobilierul si lambriurile fiind finisate cu furnir de esente nobile: trandafir, mahon si nuc. Scaunele si fotoliile sunt tapisate cu piele de Cordoba, corpurile de iluminat sunt realizate la manufacturile din Murano, iar vazele si scrumierele au fost fabricate din alabastru. Regele Ferdinand nu a apucat sa vada aceasta garnitura, in schimb Carol al II-lea a circulat foarte mult cu ea, iar regele Mihai I a luat ultimul pranz pe teritoriul Romaniei in vagonul-salon al acestui tren, in ianuarie 1948, dupa ce fusese obligat sa abdice.
Regele Carol al II-lea de Romania, Principe de Hohenzollern - Sigmaringen (n. 15 octombrie 1893 - d. 4 aprilie 1953) a fost rege al României între 8 iunie 1930 si 6 septembrie 1940.
La data de 5 septembrie 1940, Maresalul Ion Antonescu a cerut regelui sa-i acorde puteri depline, suspendarea constitutiei si dizolvarea parlamentului si tot in seara aceleiasi zile i-a cerut regelui Carol II să abdice si sa paraseasca tara. Puciul a reusit, Carol al II-lea a abdicat la data de 6 septembrie 1940 si s-a expatriat, cedand tronul fiului sau Mihai I. Maresalul Ion Antonescu i-a oferit garantii de securitate lui Carol al II-lea, Elenei Lupescu si suitei lor, tinandu-se de cuvant, a protejat pichetand cu santinele militare garnitura trenul Regal, asupra caruia legionarii au tras cu mitralierele. 
Regele Mihai I de Romania, Principe al Romaniei, fost Principe de Hohenzollern(n. 25 octombrie 1921, Sinaia), în perioada domniei tatalui sau, Regele Carol al II-lea, cu titlul Mihai, Mare Voievod de Alba-Iulia, a fost suveran al Romaniei între 20 iulie 1927 si 8 iunie 1930, precum si între 6 septembrie 1940 si 30 decembrie 1947. Pe data de 4 ianuarie 1948, trenul Regal in care se aflau Regele Mihai, Regina Mama Elena si Principesa Ileana oprea în halta Banloc. Pe peronul de scanduri se aflau trei femei: fosta Regina a Greciei, principesa Elisabeta, impreuna cu cele doua servitoare, toate trei zgribulite de frig si avand cate o valiza in mana. Dupa urcarea lor, trenul Regal s-a urnit incet, pornind pe lungul drum al exilului, un drum care pentru Elisabeta avea sa fie fara intoarcere. La granita romano-iugoslava trenul Regal a fost oprit detasandu-se vagoanele cu bagaje.
Gheorghe Gheorghiu Dej, Secretar General al PCR (nume original: Gheorghe Gheorghiu, n. 8 noiembrie 1901, Bârlad; d. 19 martie 1965, Bucuresti) pana la moartea sa si Presedinte al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române în perioada 21 martie 1961-18 martie 1965. In toamna anului 1955, tot in vagonul salon, s-au purtat discutiile privind plecarea trupelor sovietice din Romania, discutii ce au avut loc intre Nikita Hrusciov, conducatorul Uniunii Sovietice, si Gheorghe Gheorghiu-Dej. Acestia au calatorit spre nordul Transilvaniei, la o partida de vanatoare. In anul 1956, ultimele formatiuni militare sovietice paraseau Romania. 
Datele istorice si evenimentele la care a participat acest tren de-a lungul timpului evoca faptul ca, la data de 3 august 1975, in vagonul salon al trenului Regal au servit micul dejun presedintele Statelor Unite ale Americii, Gerard Ford si secretarul de stat Henry Kisinger care au calatorit impreuna cu Nicolae Ceausescu. Itinerariul trenului Regal care in acea perioada era in servicu ca tren Prezidential a circulat de la Bucuresti la Sinaia, in aceiasi zi la dejunul de lucru ce a avut loc la castelul Peles unde s-a hotarat acordarea “Clauzei Natiunii celei mai favorizate” pentru Romania.
In acelasi vagon au calatorit in timpul vanatorilor organizate in anii 1976-1977 de Nicolae Ceausescu pentru sefii de stat: Teodor Jivkov (octombrie 1976), Erik Honecker (8 februarie 1977). Tot in vagonul salon al Trenului Regal s-au discutat problemele romano-iugoslave cu ocazia vanatorii organizate in nordul Transilvaniei (august 1967) de Nicolae Ceausescu in cinstea lui Iosip Broz Tito, conducatorul statului iugoslav. Vagoanele au fost construite pentru a intruni normele de circulatie internationale, putand circula cu viteze de pana la 160 km/h. La interior, vagoanele sunt finisate cu materiale dintre cele mai scumpe, cum ar fi: piele de Cordoba, pentru scaunele si fotoliile din saloane, furnir de nuc si trandafir, pentru mese, scaune si unele lambriuri din saloanele vagoanelor, sticla de Murano si cristalul de Boemia au fost folosite pentru lampile din vagoane, ca si pentru oglinzile din salonul regal, din alabastru de Grecia au fost executate statuete si obiecte decorative ce se pot gasi in saloanele vagoanelor ce compun Trenul Regal. (wikipedia)

 
 
 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.