Revolutia din decembrie 1989: 16 decembrie

Scris de Stiri de Timisoara | Publicat in 16.12.2013 21:00 | Publicat in LOCAL | Tipareste pagina

• Ora 8,00. La Timisoara, Radu Balan informeaza colaboratorii apropiati despre ,,cazul” Tökes si, in pofida faptului ca in acel moment in fata parohiei pastorului era liniste, face cunoscut ca pentru anihilarea sustinatorilor acestuia in zona urmau sa fie adusi 400-500 de oameni de incredere.
• Ora 9,00. Pe strada Timotei Cipariu incep sa apara enoriasii.
• Ora 10,00. De la Bucuresti, Nicolae Ceausescu ii cere lui Radu Balan sa ia masuri pentru restabilirea ordinii la Timisoara si pentru evacuarea pastorului Lászlo Tökes. Mai realist, primul-secretar al Comitetului Judetean de Partid Timis amana actiunea in speranta de a nu se escalada conflictul.
• Concomitent, structurile puterii (de Partid, Securitate si Militie) trimit in zona casei parohiale cadre si efective, fapt care agraveaza si mai mult situatia.
• Ora 13,00. In Timisoara, in zona strazii Timotei Cipariu se aduna cateva sute de manifestanti, care scandeaza lozinci cu revendicari sociale si economice, antidictatoriale si impotriva lui Nicolae Ceausescu118.
• Ora 16,00. In zona casei parohiale soseste un grup de 60-70 de sindicalisti, trimisi de primarul Timisoarei cu misiunea de a se opune sustinatorilor lui Lászlo Tökes si celorlalti manifestanti, printre care se aflau si simpli curiosi. La scurt timp, acestia isi vor manifesta si ei nemultumirea.
• Ora 17,00. Nicolae Ceausescu il acuza pe Radu Balan ca nu il informeaza corect despre situatia de la Timisoara.
• Primul-secretar al Comitetului Judetean de Partid Timis cere introducerea Garzilor Patriotice in dispozitivul de aparare al Judetenei de Partid.
• Ora 17,15. Lászlo Tökes iese la fereastra locuintei si cere enoriasilor sa se imprastie. Cand acestia scandeaza ,,Libertate!”, pastorul li se adreseaza: ,,Dar eu sunt liber... Plecati acasa. Nu va periclitati viata pentru mine. Nu ma vor lua. Mi-au dat asigurari”.
• Orele 17,30-18,00. Revolta timisorenilor se extinde in Piata Maria, unde se blocheaza circulatia, dupa ce Ion Monoran trage pantograful unui tramvai119. Manifestantii acuza violent regimul. Se scandeaza lozinci antidictatoriale si cu caracter social: ,,Libertate”, ,,Jos dictatura”, ,,Jos Ceausescu!”,,,Jos cu realesul!”, ,,Azi in Timisoara, maine in toata tara!”, ,,Vrem paine!”, ,,Vrem lapte!”, ,,Vrem caldura!” etc.120 Concomitent, se canta ,,Desteapta-te romane!” si ,,Hora Unirii!”. Intre timp, in zona apar trupele de ,,ordine”, in uniforme albastre, cu casti, scuturi albe si bastoane de cauciuc, care reusesc sa desparta enoriasii din dreptul casei parohiale de cei dinspre podul Maria. Cu toate acestea, se incendiaza steaguri rosii, portrete si carti ale lui Nicolae Ceausescu. Revolta devine violenta, iar Timisoara - ,,detonatorul revolutiei romane”121. Intre timp, Nicolae Ceausescu il intreaba pe Radu Balan daca a iesit armata in strada.
• Orele 19,00-20,30. In Timisoara situatia se complica. Ciocnirile intre manifestanti si fortele de ,,ordine” continua122. In special in Piata Maria, unde este dispus plutonul de interventie al Militiei (80 de cadre), echipat cu bastoane de cauciuc, scuturi si casti de protectie. Scutierii ataca manifestantii, care nu parasesc zona (chiar daca Lászlo Tökes le ceruse din nou acest lucru) si se repliaza apoi la contraatacul acestora. Masurile represive au un evident caracter ilegal.
• Alaturi de manifestantii pasnici actioneaza si cetateni violenti (majoritatea tineri), care blocheaza circulatia, sparg vitrine, librarii (arunca in strada cartile lui Nicolae Ceausescu si le dau foc), magazine etc123.
• Un grup de manifestanti se indreapta spre sediul Comitetului Judetean de Partid, resping dialogul cu primarul Petre Mot (trimis de Radu Balan sa-i intampine), care incearca sa-i opreasca pe podul Michelangelo, scandeaza ,,Fara teama!”, ,,Libertate! Libertate!”, ,,Vrem caldura!”, ,,Vrem mancare!”, ,,Jos Ceausescu!”, ,,Vrem paine!”, Azi in Timisoara, maine in toata tara!” si ataca cu pietre, sticle etc. sediul Judetenei de Partid, trupele de Militie (circa 80-100 de ofiteri si subofiteri, plutonul de interventie – 30 de cadre)124, precum si echipajele de pompieri care incercasera sa-i opreasca cu jeturi de apa, smulg si sparg insemnele comuniste. In final, manifestantii sunt respinsi spre Posta, folosindu-se si gazele lacrimogene.
• Alt grup de manifestanti ramane in zona Bisericii Reformate, unde sunt trimisi 70-80 lucratori de militie.
• Alti manifestanti se deplaseaza spre Piata Operei, unde sunt asaltati de scutieri. Alte grupuri se indreapta spre caminele studentesti, unde scandeaza ,,Jos dictatura!”, ,,Jos Ceausescu!”, ,,Studenti veniti cu noi!”, ,,Vrem libertate!” etc. si canta ,,Desteapta-te Romane!”. Studentii (cei mai multi erau plecati in vacanta) nu reactioneaza insa asa cum vor manifestantii.
• In fata Facultatii de Electrotehnica se scandeaza: ,,Jos Ceausescu!”, ,,Vrem libertate!”.
• Concomitent, grupuri de manifestanti devasteaza magazinele dintre Regionala C.F.R. si Gara de Nord, ataca o autocisterna a pompierilor.
• Pentru restabilirea situatiei intervin fortele de ,,ordine” (efective ale Militiei, Trupelor de Securitate126, Pompieri, Graniceri). Desi nu s-a executat foc, s-au inregistrat numeroase agresari fizice (de o parte si de alta) si au fost facute arestari (circa 180 de persoane127), inclusiv de catre patrulele militare scoase intre timp in strada, unii dintre manifestanti fiind batuti si arestati. In actiunea represiva, fortele de ,,ordine” au folosit si gazele lacrimogene. In final, manifestantii se regrupeaza in fata Catedralei. Situatia ramane tensionata in cursul noptii, cand o parte dintre manifestanti se deplaseaza in cartierele orasului pentru a mobiliza populatia pentru a doua zi.
• Ora 20,45. Radu Balan, primul-secretar al Comitetului Judetean de Partid Timis, cere locotenent-colonelului Constantin Zeca, inlocuitor la comanda Diviziei 18 mecanizate, sa scoata in strada trupe si tehnica militara pentru a participa, alaturi de fortele Ministerului de Interne, la restabilirea ordinii in oras. Informat, comandantul Armatei 3, generalul Dumitru Rosu, ordona sa nu se ia nici o masura fara ordinul ministrului Apararii Nationale.
• In fata casei parohiale din str. Timotei Cipariu nr. 1 manifestantii timisoreni continua sa scandeze lozinci anticeausiste si antidictatoriale.
• Ora 21,00. La Bucuresti, generalul Iulian Vlad convoaca sefii de directii din Departamentul Securitatii Statului si dispune trimiterea la Timisoara a unei grupe operative care sa actioneze in problemele specifice Departamentului128.
• Ora 21,30. Generalul Vasile Milea, ministrul Apararii Nationale, aproba cererea lui Radu Balan privind scoaterea in municipiul Timisoara a patrulelor militare inarmate (fiecare cu cate 10 militari), conduse de catre ofiteri, dar fara munitie.
• Ora 21,45. Spre Piata Maria apare (dinspre strada Küttl, unde multimea construise o baricada careia i s-a dat foc) o masina de pompieri care arunca apa in timp ce scutierii imprastie multimea. Manifestantii riposteaza, aruncand cu pietre din pavaj si cu alte obiecte spre scutieri si pompieri.
• Ora 22,00. Nicolae Ceausescu cere generalului Iulian Vlad sa-l informeze despre situatia de la Timisoara.
• Ministerul de Interne ordona punerea in aplicare a Situatiei nr. 2 (ordinul nr. 0230 din 15 mai 1973) care prevedea punerea in stare de alerta a efectivelor si intensificarea activitatilor specifice pentru prevenirea si descoperirea faptelor antisociale, pentru intarirea pazei si ordinii publice.
• Ministerul Apararii Nationale transmite ordinul de constituire a grupelor operative la toate comandamentele, marile unitati si unitati.
• Ora 23,30. In Timisoara, confruntarile dintre manifestanti si trupele de ,,ordine” continua, deseori luand aspectul luptelor de strada. In final, trupele de Militie si Securitate se retrag destul de ,,sifonate”. In acelasi timp, grupuri de civili continua devastarile in oras.
• La Primarie, Radu Balan informeaza activul de partid si directorii de intreprinderi din oras despre modul in care a fost atacat sediul Comitetului Judetean de Partid si prezinta un material referitor la activitatea ,,antistatala a pastorului Lászlo Tökes si despre modul in care s-a pregatit evacuarea acestuia.
• Spre miezul noptii, manifestantii, care se regrupasera in zona Catedralei, canta ,,Desteapta-te romane!”, ,,Hora Unirii!”.
Apoi multe coloane se indreapta spre diferite zone ale orasului pentru a mobiliza cetatenii pentru a doua zi. Se scandeaza: ,,Coborati!”, ,,Luptam!”, ,,Romani veniti cu noi!”, ,,Nu fiti lasi!”, ,,Libertate!”, ,,Jos Ceausescu!”.
• Noaptea. La Bucuresti, Nicolae Ceausescu discuta in mai multe randuri cu ministrul Apararii Nationale, generalul Vasile Milea, si cu seful Departamentului Securitatii Statului, generalul Iulian Vlad, modalitatile de solutionare a crizei 129. Ordona generalului Vasile Milea ca a doua zi armata sa demonstreze in centrul Timisoarei cu subunitati militare pentru a intimida populatia.
• Organele de informatii militare romane fac cunoscut ca in Ungaria batalioanele de cercetare-diversiune din organica corpurilor 1 si 3 armata executa, in apropierea frontierei cu Romania, pregatire de lupta specifica ducerii actiunilor de lupta in spatele trupelor inamice130.

118 Sergiu Nicolaescu considera ca acest moment constituie ,,inceputul revoltei populare” (Lupta pentru putere. Decembrie 1989, p. 573).
119 ,,Caietele Revolutiei”, nr. 3/2006, p. 24-25.
120 Referindu-se la caracterul actiunilor din 16 decembrie 1989, prof. univ. dr. Ioan Scurtu apreciaza ca manifestantii din Timisoara ,,nu se ridicasera impotriva oranduirii socialiste si nici a intereselor celor ce muncesc. Revendicarile lor aveau un caracter limitat, vizand respectarea unor drepturi constitutionale si ameliorarea conditiilor de viata ale «celor ce muncesc»” (Revolutia Romana din Decembrie 1989 in context international, editia I-a).
121 Claudiu Iordache, Detonatorul Timisoara. Calea spre libertate, in Agora socialdemocrata, p. 33; vezi si ,,Caietele Revolutiei”, nr. 3/2006, p. 16-35.
122 Printre manifestantii care actionau in jurul casei pastorului Lászlo Tökes, organele de filaj au identificat si agenti ai spionajului strain. La Proces, insa, acestia au negat existenta unor agenti straini care s-ar fi implicat in revolta timisorenilor.
123 Referindu-se la apartenenta acestor grupuri violente, Sergiu Nicolaescu enunta patru supozitii: ,,grupuri de furiosi, formate ca reactie la actiunile extrem de dure ale fortelor de opresiune, de care au profitat si jefuitorii de profesie; grupuri de mercenari straini in actiuni de diversiune; diversiune facuta de Securitate, in justificarea unor actiuni de lichidare a revoltei; diversiune facuta de trupe M.Ap.N., respectiv D.I.A, in acelasi scop” (Lupta pentru putere. Decembrie 1989, Editura All, Bucuresti, 2005, p. 58).
Referindu-se la acelasi lucru, autorii lucrarii Sase zile care au zguduit Romania. Ministerul de Interne in decembrie 1989, vol. 1 consemneaza la p. 72: ,,Pe masura ce se contura o participare mai numeroasa a cetatenilor la actiunile de strada, o parte insemnata a nucleului de indivizi violenti se retragea din prim-planul activitatilor, unii dintre ei aparand ulterior in alte locuri, tot in calitate de initiatori ai agresiunilor”.
124 In jurul orei 20.00, dupa ce a inlocuit plutonul de interventie al trupelor de Securitate (fara munitie de razboi), plutonul de interventie al Militiei (echipat in salopete gri-bleu si dotat cu bastoane de cauciuc, casca de protectie si scut) a fost dispus in zona Piata Maria si la Catedrala, unde a constituit un dispozitiv ,,triunghi cu varful inainte” spre podul Maria.
125 Despre formarea si deplasarea coloanelor de manifestanti vezi, pe larg, Alexandru Osca (coordonator), Revolutia Romana din decembrie 1989 in Banat, Craiova,Editura Sitex, 2009, p.131-136.
126 Conform declaratiilor sefilor Securitatii, aceasta si-a concentrat activitatea asupra misiunilor informative curente (informatii, contraspionaj etc.).
127 Intre care: Virgil Hossu, Marius Mioc, etc.
128 Grupa operativa a D.S.S. s-a deplasat spre Timisoara cu un tren special, incepand cu ora 23,00, in urmatoarea alcatuire: general Emil Macri, seful Directiei de Contrainformatii Economice, colonel Filip Teodorescu, adjunct al sefului Directiei Contraspionaj, colonel Dumitru, locotenent-colonel Dan Nicolici, seful Centrului de Informatii si Documentare din D.S.S., locotenent-colonel Gheorghe Glavan, seful Serviciului informativ din U.S.L.A., locotenent-colonel Gabriel Atanasiu, seful Directiei Informatii Interne.
129 ,,Intrat in panica si fiind hotarat sa impiedice orice actiune care ar fi impus adoptarea unor reforme si initierea unui dialog cu societatea romaneasca – apreciaza prof. univ. dr. Ioan Scurtu -, regimul Ceausescu a actionat in forta, crezand ca astfel se va mentine si va putea controla situatia din tara” (Revolutia Romana din Decembrie 1989 in context international, p. 182). Vezi si Viorel Domenico, Ordinele lui
Ceausescu, in ,,Caietele Revolutiei”, nr. 3/2006, p. 51-53.
130 Sergiu Nicolaescu, Inceputul adevarului, p. 23.

sursa: Revolutia din decembrie 1989. Cronologie de Dr. ALESANDRU DUTU

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.