Revolutia din decembrie 1989: 17 decembrie

Scris de Stiri de Timisoara | Publicat in 17.12.2013 19:35 | Publicat in LOCAL | Tipareste pagina

• Ora 2,00. Nicolae Ceausescu reproseaza generalului Iulian Vlad neimplicarea totala a Securitatii in solutionarea crizei de la Timisoara.
• Ora 3,00-4,00. Din ordinul lui Nicolae Ceausescu, pastorul Lászlo Tökes este evacuat fortat si transportat (impreuna cu familia) in localitatea Mineu din judetul Salaj131 .
• Ora 4,00. Patrulele militare scoase in strada in cursul noptii sunt retrase in cazarmi.
• Ora 6,00. Nicolae Ceausescu cere generalului Vasile Milea sa scoata armata in strada la Timisoara pentru intimidarea manifestantilor.
• Ora 6,30. In Timisoara soseste trenul special cu grupa operativa a Ministerului de Interne, condusa de generalul Emil Macri, care este informata (intre orele 8,00 si 8,30) despre situatia din oras132. In mod realist, colonelul Ion Deheleanu, seful Militiei judetene, raporteaza superiorilor: ,,Poate sa vina tot I.G.M.-ul (Inspectoratul General al Militiei), totul e terminat, conturile sunt incheiate”133.
• Generalul Iulian Vlad ordona obtinerea de informatii privind evenimentele din Timisoara, implicarea spionajului strain, starea de spirit a populatiei etc.
• Ora 6,45. Nicolae Ceausescu cere, din nou, generalului Vasile Milea sa organizeze in Timisoara o parada militara, apoi (ora 7,30) ii reproseaza ca armata nu s-a implicat in solutionarea situatiei de la Timisoara.
• Dimineata. Radu Balan solicita telefonic (din ordinul lui Nicolae Ceausescu) comandantului Armatei 3 de la Craiova, scoaterea in strada, in Timisoara, a subunitatilor militare. Generalul Dumitru Rosu raspunde ca nu exista ordin superior in acest sens. Acelasi raspuns il va da si generalul Vasile Milea, care revine dupa putin timp cu precizarea ca trupele urmau sa fie scoase in strada fara armament si munitie.
• Ora 8,00. Generalul Vasile Milea ordona constituirea unor patrule militare in garnizoanele Cluj-Napoca, Oradea, Bistrita si Zalau.
• Subunitatile trupelor de Securitate din Cluj-Napoca trec la aplicarea masurilor prevazute in Situatia nr. 2 privind pregatirea suplimentara in vederea indeplinirii de misiuni specifice.
• Ora 9,05. In Timisoara soseste o grupa operativa a Marelui Stat Major, condusa de colonelul Dumitru Ionescu, precum si ofiteri din cadrul Consiliului Politic Superior al Armatei si al Inspectoratului Muzicilor Militare; cu putin timp inainte sosise si Gheorghe Diaconescu, adjunctul procurorului general al Romaniei.
• Ora 10,00. La Bucuresti, Nicolae Ceausescu informeaza Biroul Permanent al Comitetului Politic Executiv ca situatia de la Timisoara a fost rezolvata si ca pastorul Lászlo Tökes a fost evacuat.
• Orele 10,00-13,00. La Timisoara, subunitati militare (constituite in detasamente), cu fanfara, drapel de lupta si armament (pistoale-mitraliera), dar fara munitie, defileaza prin oras (pana la ora 13,30). In unele locuri militarii sunt primiti cu injurii si amenintari, in altele sunt atacati de indivizi violenti, care ii indeamna sa-si omoare ofiterii134.
• Spre pranz, actiunile protestatare iau proportii, numarul manifestantilor ajungand la circa 4 000 de persoane. Se scandeaza ,,Libertate!”, ,,Jos Ceausescu!”, Nu va fie frica!”, ,,Acum ori niciodata!”.
• Fortele de ordine (de Securitate si Militie) reactioneaza dur, folosind gaze lacrimogene, jeturi de apa din autocisterne etc. Concomitent, grupurile violente, inarmate cu rangi, bate, sticle incendiare, distrug obiectivele comerciale din zona135.
• Manifestantii se indreapta spre sediul Comitetului Judetean de Partid, unde incercarile de dialog cu Radu Balan esueaza.
• In urma cererilor insistente ale lui Radu Balan, generalul Vasile Milea ordona Diviziei 18 mecanizate sa intervina cu forte pentru blocarea cailor de acces spre Judeteana de Partid136.
• Ora 11,00. La Brasov, generalul Ion Florea, comandantul garnizoanei, primeste ordin de la Armata 1 ca, incepand cu ora 12,00, sa ia masuri de intarire a pazei unitatilor si obiectivelor militare din subordine.
• Ora 12,00. Ca urmare si a anuntarii vizitei oficiale a lui Nicolae Ceausescu in Iran137, generalul Vasile Milea ordona punerea in vigoare a prevederilor cerute de indicativul Tabela ABC ,,ANA” (intarirea pazei si apararii unitatilor si obiectivelor militare, precum si constituirea unor grupe operative).
• Orele 13,00-13,15. Ministrul Apararii Nationale, Vasile Milea, incearca sa obtina, fara succes, mai multe informatii despre situatia de la Timisoara de la generalul Iulian Vlad, seful Departamentului Securitatii
Statului, si de la Tudor Postelnicu, ministrul de Interne. Ultimul ii reproseaza ca l-a informat pe Ion Coman despre dezordinile petrecute in orasul de pe Bega si il asigura ca structurile Ministerului de Interne stapanesc situatia.
• Generalul Ilie Ceausescu, seful Consiliului Politic Superior al Armatei, afirma, in cadrul sedintei Biroului Consiliului de Conducere al Ministerului Apararii Nationale, ca evenimentele de la Timisoara ,,sunt initiate si se desfasoara cu sprijin din afara, din Ungaria si din alte tari, inclusiv din U.R.S.S.”.
• Ora 13,30. Nicolae Ceausescu il acuza pe generalul Vasile Milea ca armata nu a reactionat cum trebuie la Timisoara si il informeaza ca a decretat ,,starea de necesitate”. Imediat, ministrul Apararii Nationale face cunoscut comandantului Diviziei 18 mecanizate din Timisoara ca situatia ,,s-a agravat”, ca este ordin ,,sa intervina armata”, care intra ,,in stare de lupta” si ca in judetul Timis s-a decretat ,,starea de necesitate”
(fara a se emite decretul prezidential legal). Ca urmare, in oras sunt scoase numeroase subunitati militare, inclusiv tehnica de lupta (T.A.B.-uri, tancuri etc.). Concomitent, se constituie dispozitive mixte, formate din trupe ale Ministerului Apararii Nationale si ale Ministerului de Interne.
• Ora 13,40. Ministrul Apararii Nationale ordona telefonic comandantilor marilor unitati din Timisoara sa scoata in oras alte efective militare care sa apere Comitetul Judetean de Partid, hotelul Intercontinental, Posta, Banca, depozitul de armament al Garzilor Patriotice s.a.
• Ora 13,55138. Generalul Vasile Milea ordona direct comandantului UM 01115 Giroc sa scoata in oras 10 tancuri de instructie pentru a apara sediul Comitetului Judetean de Partid. Peste o jumatate de ora, blindatele incep deplasarea spre centrul orasului, de la podul Decebal, patru dintre ele fiind dirijate spre comandamentul Diviziei 18 mecanizate din Piata Libertatii. Acest lucru ii irita foarte mult pe demonstranti, care ataca blindatele si chiar le blocheaza. Unul dintre tancuri este incendiat139, fiind recuperat apoi, la ora 15,55, cu sprijinul unei subunitati de securitate din zona. La scurt timp, manifestantii incearca sa patrunda prin dispozitivul militar din zona podului Decebal. Subunitatea reactioneaza prin foc de avertisment. Persoane neidentificate executa foc din parcul Copiilor si din parcul din fata Militiei.
• Orele 14,00-14,20. O parte dintre manifestantii timisoreni iau cu asalt sediul Comitetului Judetean de Partid. Lupta cu fortele de ,,ordine” este extrem de dura. Se striga: ,,Jos Ceausescu!”, Jos Guvernul!”, ,,Libertate!”. Se sparge usa de la intrare si se patrunde in sala de consiliu, se da jos steagul si se decupeaza stema, precum si portretele lui Ceausescu. Se incendiaza si se devasteaza. In final, manifestantii sunt imprastiati in urma interventiei fortelor de ordine.
• Ilie Matei, fostul prim-secretar de partid, scapa sarind pe fereastra, iar Radu Balan, fugit si el din cladire la Inspectoratul de Militie, il informeaza pe Nicolae Ceausescu despre cele intamplate140. La randu-i, Gheorghe Diaconescu comunica procurorului sef al Romaniei ca la Timisoara ,,este altceva... este o chestiune de alta natura... este politic”. Informata, ca urmare a interceptarii convorbirii, Elena Ceausescu cere ca procurorul general adjunct sa fie destituit din functie si condamnat pentru tradare.
• Ora 14,25. Unitatile si marile unitati din judetul Timis primesc indicativul ,,Radu cel Frumos” – alarma de lupta partiala.
• Ora 14,30. Nicolae Ceausescu decide sa trimita la Timisoara pe Ion Coman, secretar al C.C. al P.C.R., pentru ca impreuna cu conducerea Judetenei de Partid sa rezolve toate problemele din oras, astfel incat a doua zi situatia ,,sa reintre in normal”. Informandu-l despre situatia din Timisoara, secretarul general al partidului precizeaza: ,,Un grup de vandali, de derbedei, vanduti strainatatii, incearca sa destabilizeze Romania. Au spart magazine, au incendiat unitati militare, au incendiat Comitetul Judetean de Partid, au incercat sa ia drapelul de lupta al unitatii. In aceasta situatie am hotarat stare de necesitate in municipiul Timisoara si am ordonat lui Milea si celor de la Interne sa trimita un grup de generali de raspundere si sa execute aceste ordine141.
• Ora 15,00. Fortele de ordine restabilesc situatia de la sediul Comitetului Judetean de Partid Timis142. Strazile Timisoarei raman, insa, pline de manifestanti143.
• La libraria Mihai Eminescu se da foc cartilor lui Ceausescu. Spre orasul revolutionar de pe Bega sunt insa dirijate efective militare apartinand UM 01233 din Buzias, 01140 din Lugoj, 01380 din Arad. Persoane neidentificate ranesc prin impuscare cativa militari.
• Ora 15,15. Generalul Vasile Milea atrage atentia generalului Iulian Topliceanu ca in Ungaria exista forte care ,,pregatesc o agresiune la frontiera de vest a tarii” si ii cere sa ia ,,masuri ferme pentru ridicarea capacitatii de lupta a unitatilor”. La randu-i, comandantul Armatei 4 apreciaza ca ,,pot avea oricand actiuni in zona de frontiera”. Apoi a informat granicerii despre ,,deplasari de trupe spre frontiera de vest a Romaniei”. Dupa ce arata ca ,,situatia s-a agravat la Timisoara”, unde ,,huliganii au devastat si au dat foc la magazine”, atacand si unitatile militare, Vasile Milea precizeaza ca ,,toate cererile de efective” pentru diferite misiuni le va aproba numai el, primii-secretari de partid de la judete urmand sa-l sune si sa-i ,,solicite ce doresc”144.
• La Timisoara, in Piata Libertatii si in Piata Operei, manifestantii scandeaza ,,Jos Ceausescu!”, ,,Vrem alegeri libere!”.
• Ora 15,22. Din ordinul generalului Vasile Milea, doua elicoptere militare survoleaza spatiul aerian al municipiului Timisoara pentru a constata situatia din oras si a o raporta comandamentului Diviziei 18 mecanizate145.
• Ora 15,25. Ministrul Apararii Nationale ordona alarma de lupta partiala pentru toate unitatile din Capitala.
• Ora 15,30. Generalul Vasile Milea ordona generalului Stefan Gusa, prim-adjunct al ministrului Apararii Nationale si sef al Marelui Stat Major, sa se deplaseze la Timisoara, impreuna cu un grup de generali si ofiteri superiori (generalul Victor Atanase Stanculescu, prim-adjunct al ministrului Apararii, generalul Mihai Chitac, comandantul Trupelor Chimice si comandant al garnizoanei Bucuresti etc.)146.
• Ora 16,30. La Timisoara sosesc, cu un avion special, Ion Coman, generalii Stefan Gusa, Victor Stanculescu, Mihai Chitac, Florea Carneanu si colonelul Radu Gheorghe, din Ministerul Apararii Nationale, precum si din Ministerul de Interne: generalii Constantin Nuta, Velicu Mihalea, Emil Macri si coloneii Filip Teodorescu si Ion Moraru.
• In zona centrala a orasului, in special in apropierea sediului Diviziei 18 mecanizate, un grup violent, format din 10-12 persoane, ataca cladirea marii unitati, incercand sa patrunda in incinta. Concomitent, incendiaza unele obiective din zona (Casa Armatei, Restaurantul militar etc.). Informat despre acest lucru, ministrul Apararii Nationale ordona deschiderea focului de catre santinele. La randu-i, generalul Stefan Gusa (care nu putuse patrunde in sediul Diviziei 18 mecanizate, deoarece acesta era inconjurat de manifestanti) face cunoscut (in sediul Inspectoratului Judetean al Ministerului de Interne) ca va ajunge la marea unitate chiar daca va trebui sa foloseasca tancul. Initial, s-a deplasat in cazarma Oituz in care se afla Batalionul de Transmisiuni al Diviziei, de unde avea asigurate toate legaturile pe fir militar. Ulterior, pe un traseu ocolit, a ajuns la comandamentul diviziei mecanizate.
• La Sibiu, Nicu Ceausescu solicita locotenent-colonelului Aurel Dragomir, comandantul garnizoanei, sa pregateasca substante chimice lacrimogene pentru a fi transportate, cu un elicopter, la Timisoara.
• Orele 17,00. In cadrul sedintei Comitetului Politic Executiv147, Nicolae Ceausescu minimalizeaza situatia de la Timisoara, informand ca in oras au avut loc ,,unele evenimente” in legatura cu evacuarea, din locuinta pe care o detinea, a preotului reformat Lászlo Tökes, apreciind ca ,,incidentele grave de la Timisoara” au fost organizate de ,,cercurile revansarde, revizioniste si de agenti atat din rasarit cat si din apus”, care aveau ca scop ,,destabilizarea situatiei din Romania, de a actiona in directia lichidarii independentei si integritatii teritoriale a Romaniei”.
Dupa ce precizeaza ca a fost devastat sediul Comitetului Judetean de Partid, ii acuza pe generalul Vasile Milea, ministrul Apararii Nationale, si pe Tudor Postelnicu, ministrul de Interne148, de ,,atitudine defetista, capitularda”, imputandu-le faptul ca nu au indeplinit ordinele pe care le-a dat in noaptea de 16 spre 17 decembrie de a deplasa in oras trupe mecanizate si chiar tancuri, ca au scos in strada militarii cu gloante de manevra, in loc sa lichideze rapid ,,toate aceste lucruri”149.
Generalul Vasile Milea a mai fost acuzat ca a trimis trupele spre granita de vest in loc sa faca pe strazile Timisoarei ,,demonstratie de forta”.
Referindu-se la Militie, Nicolae Ceausescu precizeaza ca aceasta ,,trebuia sa traga, nu sa se lase sa fie batuta”. Continuand reprosurile, Nicolae Ceausescu se refera la ceea ce il preocupa mai mult: ,,Dusmanul nu cu predici il potolesti, ci trebuie sa-l arzi. Socialismul nu se construieste cu dezinformare, cu inchinaciune, ci cu lupta. Cu lupta trebuie sa-l construim. Acum in Europa este o situatie de capitulare, de pactizare cu imperialismul, pentru lichidarea socialismului”.
Apoi ii acuza pe generalii Vasile Milea, Iulian Vlad si Tudor Postelnicu de tradare, lasitate si neexecutare a ordinelor, propune destituirea lor din functii150, anunta ca va prelua personal comanda si cere sa se ia masuri imediate, sa se puna trupele in ,,stare de lupta” pentru ca ,,oriunde se incearca vreo actiune” sa fie ,,lichidata radical, fara nici un fel de discutie”, deoarece ,,sunt actiuni puse la cale atat din est cat si din vest, ce actioneaza unit pentru a distruge socialismul”. Extrem de hotarat concluzioneaza: ,,Vom lupta pana la ultimul si trebuie sa supunem aprobarii partidului pentru ca independenta si suveranitatea se cuceresc si se apara prin lupta”151. Dupa ce Gheorghe Radulescu, Constantin Dascalescu si Gheorghe Oprea propun sa se amane destituirea ministrilor Apararii, Internelor si a sefului Securitatii, Nicolae Ceausescu simuleaza scena demisiei, spunand: ,,Atunci, alegeti-va alt secretar general”.
Apoi s-a indreptat spre usa spre stupefactia membrilor Comitetului Politic Executiv, care s-au intrecut in a-l face sa revina asupra deciziei: Silviu Curticeanu - ,,Nu asa, tovarase secretar general! Eu niciodata n-am sa va parasesc, voi ramane totdeauna langa dumneavoastra”; Constantin Dascalescu - ,,Nu se poate, tovarase secretar general! Noi nu asta am vrut! Nu vom merge mai departe fara dumneavoastra!”; Emil Bobu - ,,Va rugam sa nu va suparati, tovarase secretar general ”!; Tudor Postelnicu - ,,Suntem cu dumneavoastra!” ; Elena Ceausescu - ,,Uite ce i-ati facut lu` tovarasu!” etc.152. O pozitie asemanatoare au avut si Manea Manescu, Gogu Radulescu, Gheorghe Oprea, Emil Bobu, Cornel Pacoste, Ana Muresan si Lina Ciobanu (care au izbucnit in plans). Revenind, Nicolae Ceausescu informeaza ca a cerut ,,sa se intrerupa orice activitate de turism” (acest lucru echivala cu inchiderea granitelor), deoarece toti turistii care veneau in Romania (inclusiv din statele socialiste153) ,,s-au transformat in agenti de spionaj”, face cunoscut ca toate structurile militare ale tarii ,,sunt in stare de alarma” si conchide: ,,Toti trebuie sa stie ca suntem in stare de razboi.
Tot ce s-a intamplat si se intampla in Germania, in Cehoslovacia si in Bulgaria acum si in trecut in Polonia si Ungaria, sunt lucruri organizate de Uniunea Sovietica cu sprijinul american si al Occidentului.
Trebuie sa fie foarte clar acest lucru, iar ceea ce s-a intamplat in ultimele trei tari - R.D. Germana, Cehoslovacia, Bulgaria - au fost lovituri de stat organizate si cu sprijinul plevei societatii, cu pleava societatii cu sprijin strain. In acest fel trebuie intelese lucrurile. Nu se pot judeca altfel”.
• Ora 17.45. Nicolae Ceausescu tine o teleconferinta cu prim-secretarii Comitetelor Judetene de Partid, la care participa membri si membri supleanti a Comitetului Politic Executiv, secretari ai C.C. al P.C.R. si comandanti ai garnizoanelor resedinta de judet. In cadrul acesteia, el ii informeaza despre situatia de la Timisoara, condamna atitudinea lui Lászlo Tökes care a refuzat sa fie evacuat din locuinta si care anterior ,,...a facut declaratii antiromanesti la Budapesta si s-a aliat cu cercurile revizioniste ostile integritatii Romaniei”, afirma ca situatia trebuia rezolvata ,,intr-o ora-doua” si apreciaza ca totul a fost un ,,pretext” pregatit din timp de ,,agentii din strainatate si de cercurile antisocialiste si din Est si din Vest”. Pentru redresarea situatiei anunta ca a ordonat inarmarea trupelor cu ,,munitie de razboi”, instituirea ,,starii de necesitate”, precum si punerea tuturor unitatilor militare in ,,stare de alarma”154. Apoi ii cere lui Radu Balan, prim-secretar al Comitetului Judetean de Partid Timis, sa raporteze situatia. Acesta il asigura ca ,,s-au luat masuri pentru executarea ordinului dat de dumneavoastra”. La fel procedeaza si Ion Coman, sosit de putin timp in Timisoara, care raporteaza: ,,Organizam ce ati spus dumneavoastra... Am ordonat sa se traga foc”155. Nemultumit ca generalii sositi de la Bucuresti nu erau in sala in care se tinea teleconferinta, Nicolae Ceausescu precizeaza ca sediul Judetenei de Partid reprezenta ,,locul de comanda” si se adreseaza astfel lui Ion Coman: ,,Te rog, actioneaza in numele meu si preiei comanda si imi raportezi din 15 in 15 minute cum se solutioneaza problemele! Pe toti ii chemi si le dai ordin sa execute! Toate unitatile sa fie in centru si sa puna ordine! S-a inteles?”156. Apoi, adresandu-se tuturor, precizeaza: ,,Va rog, imediat chemati toti comandantii si aplicati masurile! Nu asteptati de la Bucuresti alte dispozitii! Acestea sunt dispozitii care sunt obligatorii pentru toata lumea! Oricine este, raportati; imediat sa fie destituit cine nu actioneaza in mod corespunzator!”. In partea a doua a teleconferintei cere sa se acorde atentie pregatirii garzilor patriotice si inarmarii lor cu ,,armament de lupta”, adoptarii de catre tineret a unei pozitii ferme fata de ,,orice manifestari antisocialiste”, sa nu se neglijeze productia, sa se constituie grupe care sa patruleze prin comune etc. In final, precizeaza din nou ca ,,cercurile reactionare isi concentreaza atentia de a face totul pentru a submina socialismul in Romania, independenta si integritatea tarii” si conchide: ,,Este o adevarata lovitura de stat, asa-zis pasnica.! Antisocialista!” 157.
• La Sibiu, imediat dupa teleconferinta, Nicu Ceausescu, prim-secretarul Comitetului Judetean de Partid, atrage atentia: ,,Este alarma! Tragem fara somatie! Este stare de razboi, nu de necesitate!”158. Informat despre acest lucru, generalul Hortopan a ordonat locotenent-colonelului Dragomir: ,,Orice interventie in afara unitatilor va avea loc numai cu aprobarea ministrului Apararii Nationale, la cererea expresa a primului- secretar si numai dupa ce s-a facut verificarea unei asemenea aprobari”.
• La Bucuresti, Statul Major al Garzilor Patriotice face precizari referitoare la modul in care trebuiau sa actioneze structurile din subordine in cazul situatiei tensionate din tara. Se dispune organizarea unor patrule mixte impreuna cu Militia si asigurarea pentru acestea a armamentului si munitiei necesare (cate 10 cartuse de om)159.
• La Brasov, generalul Gheorghe Zagoneanu, seful Inspectoratului Judetean al Ministerului de Interne, da asigurari primului-secretar ca fortele Ministerului de Interne sunt capabile sa intervina si sa disperseze grupurile de manifestanti inainte de a ajunge la sediul Comitetului Judetean de Partid.
• Orele 17,00-17,30. La Timisoara, structurile de forta ale regimului intensifica focul, provocand victime umane. Tancurile si T.A.B.-urile creeaza panica. Se trage, mai ales dupa lasarea intunericului.
• In Piata Libertatii, in dreptul Restaurantului militar este ucisa Lepa Barbat; sotul, Vasile, a fost ranit in abdomen, iar fiica – la mana160.
Aproape concomitent sunt raniti si sergentul Adrian Zaharia din UM 01125 si soldatul Florin Nicoara din UM 01039 Timisoara161.
• La Catedrala, un tanar se urca cu drapelul pe trepte. Se canta ”Desteapta-te Romane!”, ,,Hora Unirii!”, se scandeaza ,,Traiasca Romania Libera!”, ,,Ceausescu si sotia, nu-i mai vrem in Romania”, ,,Noi suntem poporul, jos cu dictatorul!”. In zona se afla insa si subunitati de graniceri din UM 02840 Timisoara, subunitati de Militie si Securitate din UM 0805 Timisoara, un detasament din UM 01233 Buzias, ofiteri si subofiteri de Militie. Cu toate ca militarii din zona au sustinut ca au tras numai focuri de avertisment, organele de ancheta au conchis ca ,,s-a tras si asupra manifestantilor, dar nu foc de secerare, ci focuri izolate”.
Victimele au fost lovite ,,de cate un singur glont si in zone vitale – cap -, torace” (procurorii militari au conchis ca ,,s-a urmarit uciderea catorva manifestanti aflati in diverse locuri ale pietei, pentru a se produce panica, iar manifestantii sa se disperseze, ceea ce s-a si realizat”).
Ca urmare a deschiderii focului la Catedrala, au fost ucise 7 persoane, iar 35 au fost ranite162.
• La Opera actioneaza un detasament de militari din formatiunile de militie-securitate (UM 0805 Timisoara), un detasament din UM 01185 Timisoara, ofiteri si subofiteri de militie. In timpul anchetelor care au urmat, militarii care au actionat in zona au declarat ca au executat foc de avertisment, ca au facut uz de arma si unele persoane civile inarmate, care se aflau in apropierea militarilor, precum si unele persoane de varsta mijlocie, imbracate in tinuta militara, intercalate printre militari sub diferite pretexte.
Unele persoane au declarat ca focul a fost deschis de trei persoane in civil, aflate pe acoperisul Operei, altele ca s-a tras dintr-un autoturism Dacia de culoare rosie, parcat langa Opera163.
• La intersectia Bulevardului Republicii cu strada Paris actiona un detasament din UM 1121 Timisoara si un detasament din formatiunile de Militie-Securitate. Unii martori au declarat ca au tras si persoane in varsta, imbracate in uniforme militare, fara insemne. Au fost ucise doua persoane si ranite noua (unii raniti au declarat ca s-a tras si de pe blocuri) 164.
• Piata Timisoara 700 s-au inregistrati 2 morti si 9 raniti prin impuscare etc.
• Pe Podul Decebal militari din unitatile militare 01185, 01008, 01115 si 0805, toate din Timisoara, au realizat un dispozitiv de aparare circular pentru a bloca accesul spre Comitetul Judetean de Partid. In jurul orelor 20.00, au somat si executat foc asupra manifestantilor. 4 cetateni sunt ucisi si 19 raniti prin impuscare, desi militarii aveau sa sustina ca au executat foc de avertisment (unii raniti si martori au declarat ca s-a
deschis foc si dinspre Parcul Central din apropiere, de pe celalalt mal al Begai si din autoturisme, in spatele coloanei de manifestanti)165 .
• In Piata Traian au fost ucise doua persoane si ranite 11, prin impuscare (unii martori au declarat ca s-a tras si dintr-un autoturism ARO, de culoare deschisa, de catre persoane civile inarmate)166.
• Pe Calea Girocului, in jurul orei 19.00, cinci tancuri apartinand UM 01115, echipate cu proiectile de razboi167, care se indreptau spre sediul Comitetului Judetean de Partid, sunt blocate (s-au introdus si bare de fier la sistemul de rulare), incendiate si avariate (sase tanchisti au fost grav raniti)168, in apropierea Postei Centrale, de catre manifestantii care blocasera initial strada cu troleibuze si alte utilaje. Pentru a se salva, tanchistii au parasit blindatele in care se aflau 275 de obuze de razboi169.
Pentru recuperarea tancurilor incendiate170, in jurul orei 20.00, a fost trimisa o subunitate militara comandata de maiorul Vasile Paul, primita cu ostilitate si chiar cu violenta de catre cetateni171. Desfasurati in lant de tragatori, militarii reactioneaza cu foc, inregistrandu-se 9 morti si 26 raniti 172. Ancheta Parchetului Militar avea sa conchida ca printre militari au actionat si ,,persoane mai in varsta, in uniforme de militari in termen, neidentificate, ca au avut in dotare lanterne foarte puternice cu care iluminau spre balcoane, dupa care trageau. De asemenea, au deschis foc, persoane in tinuta civila, neidentificate, care au actionat din curtea unor case sau de pe cladiri»173. In final, tancurile avariate au fost tractate pana spre ora 1,00.
• Pe Calea Lipovei, dupa ce manifestantii au spart si incendiat magazine si au ridicat o baricada, militarii au facut uz de arma, inregistrandu-se 6 morti si 28 de raniti.
• Pe strada Budai Deleanu un grup de persoane inarmate si echipate cu scurte kaki (trei sferturi) a impuscat un cetatean, alti doi fiind impuscati pe strada Transilvaniei (unul in locuinta, altul in timp ce intra in bloc)174.
• In Complexul Studentesc este ucis un student, iar doi sunt raniti (cu foc tras dinspre un dispozitiv militar)175.
• Pe Calea Buziasului sunt ranite prin impuscare doua persoane (una dintre victime, care a fost retinuta si dusa la sediul Inspectoratului Judetean Timis) a declarat ca s-a tras dintr-un autoturism176
• Ca urmare, spitalele municipiului Timisoara se umplu de morti si raniti, majoritatea de catre un singur glont. Numarul mare al persoanelor ucise (peste 50 la Morga Spitalului Judetean Timis in dimineata zilei de 18 decembrie) a fost invocat ca pretext pentru ca medicii legisti sa nu mai efectueze autopsiile, ci doar sa intocmeasca (cu aprobarea procurorilor) rapoarte de examinare a cadavrelor177.
• Ora 17,45. Ajuns la sediul Diviziei 18 mecanizate, generalul Stefan Gusa preia comanda nemijlocita a fortelor aflate in municipiul Timisoara. Ordona ca fiecare subunitate sa fie dotata cu cate o unitate de foc, munitia fiind distribuita pana la soldat. Apoi precizeaza: ,,In caz de atac, se va trage intai foc de avertisment, in aer, si apoi la picioare”178.
• In acest timp, generalul Constantin Nuta afirma in fata cadrelor de comanda din sediul Inspectoratului Judetean Timis: ,,De acum este treaba armatei. Noi, daca iesim in strada, nu facem altceva decat sa-i incurcam”179.
• Ora 18,00. In Timisoara manifestatiile continua, revolutionarii scandand lozinci impotriva lui Ceausescu etc. Concomitent, elemente violente ataca obiective militare si provoaca subunitatile scoase in oras.
• Unitatile militare din Brasov primesc indicativul ,,alarma de lupta partiala”.
• Ora 18,30. Din ordinul ministrului Apararii Nationale, generalul Vasile Milea, intreaga armata romana trece la indeplinirea misiunilor prevazute odata cu primirea indicativului ,,Radu cel Frumos” (alarma de lupta partiala), fapt care implica dotarea efectivelor cu armament si munitie de razboi.
• Atmosfera din Timisoara este descrisa astfel de capitanul Marcel Rusu din UM 01380 Arad: ,,Prima impresie a fost ca suntem in plina lupta de strada. Orasul era acoperit de o panza de trasoare; se vedeau focuri si locuri care fumegau; in aer plutea miros de praf de pusca. Am trecut cu T.A.B.-ul peste cosuri de autoservire pline cu conserve si pungi, am vazut mese si scaune de la restaurante si cofetarii care ardeau in drum; toate chioscurile de ziare si bilete de tramvai fumegau; in centrul orasului, intre Opera si Catedrala, nu era nici o vitrina intreaga si in toate magazinele erau focuri deschise sau stinse. Pe strazi era plin de fum si masini de pompieri”.
• Ora 19,00... Pentru indeplinirea dispozitiilor lui Nicolae Ceausescu, fortele de ,,ordine” din Timisoara, inclusiv Armata, declanseaza represiunea asupra manifestantilor, deschizand foc cu cartuse de razboi (s-au tras sute de mii), chiar dupa ce incetasera actiunile provocatoare. Au fost ucise (cu precadere pana la ora 21,00) 59 de persoane si ranite 185 /180.
• In acest timp, la Bucuresti se ordona ca militarii sa fie pregatiti sa lupte ca infanteristi, la Braila, primul-secretar al Comitetului Judetean de Partid, Anton Lungu, prezinta in fata cadrelor militare, convocate de comandantul garnizoanei, situatia de la Timisoara, masurile ordonate de Nicolae Ceausescu si cere sa se constituie patrule mixte (militari inarmati cu munitie de razboi, militieni si membri ai garzilor patriotice),
care sa actioneze impotriva celor care ar fi tulburat ,,ordinea publica”.
Trupele de securitate sunt puse in stare de alarma de lupta (se suspenda tragerile de lupta, aplicatiile, convocarile, concediile, permisiile, invoirile).
Cadrele sunt consemnate in sediile comandamentelor si unitatilor, in tinuta civila si cu armamentul usor din dotare asupra lor (inclusiv cu munitia aferenta). Ofiterii care actionau in domeniul contrainformatiilor economice sunt trimisi la obiectivele de care raspundeau, iar cei de la filaj ies in strada pentru a urmari activitatea strainilor din zonele de competenta. Concomitent, sunt alarmate si efectivele Militiei.
• Ora 19,35. Generalul Vasile Milea ordona comandamentului Armatei 4 sa asigure ,,operativitatea legaturilor cu fir si radio”, sa se intensifice ,,cercetarea radio si de radiolocatie”, sa se verifice si sa se pregateasca, in mod deosebit, ,,tancurile, M.L.I.-urile, T.A.B.-urile, autoturismele, grupurile electrogene, hartile”, sa se intareasca paza si apararea ,,aeroporturilor si a altor obiective”.
• Ora 21,00. Generalul Vasile Milea cere sa se intareasca paza cazarmilor si depozitelor de armament si de munitie, sa se execute foc de avertisment numai in sus, dupa somatiile legale, eventual la picioare, numai cand obiectivele sunt atacate si daca exista certitudinea ca este pusa in pericol integritatea acestora, a efectivelor si a tehnicii de lupta.
• Ora 22,00. La Timisoara, Ion Coman, generalul Stefan Gusa si cadre ale Comitetului Judetean de Partid fac o recunoastere in oras (intr-un T.A.B. si intr-un autocamion), constatand situatia dezastruoasa in care se afla acesta181. Reintors in cazarma, seful Marelui Stat Major i-a convocat pe comandantii de unitati si le-a ordonat sa retraga toate tancurile in cazarmi. Concomitent, stabileste misiunile unitatilor pentru ziua urmatoare si ordona ca in situatia in care militarii ar fi fost atacati sau ar fi existat pericolul sa li se ia armele ,,sa se traga pentru avertisment in sus si numai daca agresorii nu se supun sa se execute trageri la picioare”. A mai recomandat ,,sa se evite pe cat posibil contactul cu oamenii violenti”. Cu acelasi prilej, generalul Mihai Chitac a informat ca daca era nevoie puteau fi folosite impotriva manifestantilor grenadele cu substante lacrimogene aduse de la Sibiu.
• In jurul orei 22.00, in timp ce se deplasa pe Calea Aradului din Timisoara, o coloana de manifestanti a fost somata prin voce si foc de avertisment de militari o formatiune de militari ai UM 01024 (care asigurau paza Intreprinderii Textile Timisoara). In timp ce se refugiau spre un imobil din zona (la al carui parter se afla libraria ,,Tudor Arghezi”) doua persoane au fost ucise, iar 9 ranite. Unii martori au declarat ca s-a executat foc si dintr-un autoturism ARO182
• La Brasov, colonelul Dumitru Popescu Ionel, seful de stat major al UM 01107, primeste ordinul Armatei 1 sa organizeze subunitati de interventie pentru a putea actiona la nevoie. Noaptea, ordinul este transmis si altor unitati militare din oras.
• Ora 22,30. Marele Stat Major ordona: ,,Unitatile raman in dispozitivul realizat prin alarma de lupta; se organizeaza paza intarita a tuturor obiectivelor militare, dispozitivele de lupta realizate prin alarma ale aerodromurilor si lucrarilor de arta; se organizeaza patrule formate din cate 4 militari, atat in interiorul cazarmilor cat si in perimetrul exterior al acestora; se intareste paza la toate depozitele si se iau masurile pe linia indicativului ,,Vigilenta”183.
• Ora 23,00. La Timisoara soseste, cu un avion special, Cornel Pacoste, viceprim-ministru al guvernului si membru supleant al Comitetului Politic Executiv, care se deplaseaza la sediul Comitetului Judetean de Partid Timis.
• La Bucuresti, la sediul Ministerului Apararii Nationale, sunt convocati comandantii de arme si sefii directiilor centrale, care sunt informati asupra situatiei din tara, inclusiv de la Timisoara, si li se precizeaza modul de comportare a cadrelor si militarilor in termen.
• Ora 23,10. Generalul Vasile Milea ordona: ,,Toata munitia se pastreaza la subunitati; se distribuie militarilor numai cand primesc misiunile de lupta, inclusiv de garda, in patrule sau la interventii; atentie la pastrarea munitiei pe subunitati; indiferent de specializare toate subunitatile trebuie sa fie pregatite pentru a executa misiuni de lupta specifice infanteriei; toti ofiterii si generalii vor avea permanent asupra lor armamentul si munitia conform normelor de inzestrare; subofiterii nu pastreaza asupra lor munitia; toate cadrele militare se cheama din concedii si se aduc la unitati; vor veni in unitati si cadrele de la D.L.E.N. (Directia Lucrari in Economia Nationala, n.a.). Sistemul de avertizare al subunitatilor este urmatorul: ,,Stai! Stai ca trag! - se trage in sus - se trage la picioare. Sa se actioneze cu hotarare!”.
• Noaptea. In municipiul Timisoara violentele continua. Ploaia torentiala spala caldaramul strazilor de sangele manifestantilor.
• In Ungaria, Partidul Socialist Ungar (fost comunist), redus in urma numeroaselor demisii la numai 65 000 de membri, adopta un nou statut si il alege ca presedinte pe Gyula Thurmer.
Reactii externe:
Nemeth Miklos, primul-ministru ungar, declara, la conferinta de presa cu cancelarul vest-german Helmut Kohl, ca ,,exista informatii dupa care au avut loc proteste in mai multe orase romanesti si ca politia secreta
si armata se afla in stare de alarma”. Gyula Keszthelyi transmite telefonic de la Budapesta pentru radio BBC: ,,Turisti reintorsi astazi din Romania semnaleaza tulburari in orasul Timisoara... Din relatarea turistilor reintorsi la Budapesta, am aflat ca autoritatile au folosit tunuri de apa pentru imprastierea demonstrantilor”.
Radiodifuziunea austriaca incepe sa transmita (in noaptea de 17 spre 18 decembrie 1989) stiri referitoare la ,,ciocniri violente” care au avut loc intre fortele de ordine si manifestantii din Timisoara si Arad184.

131 Pastorul si sotia sa au fost transportati intr-un autoturism Dacia, iar mobila intr-un autocamion. Gazda Arpad a declarat ca Lászlo Tökes a fost batut, iar cei care s-au aflat alaturi de el in momentul arestarii au fost arestati si agresati. Vezi ,,Caietele Revolutiei”, nr. 3/2006, p. 43-44.
132 Putin mai tarziu, in Timisoara, cu trenul si cu avionul, au sosit din Capitala alti ofiteri de Securitate si Militie.
133 Sase zile care au zguduit Romania..., p. 82.
134 La ordinul comandantului de detasament, militarii au luat pozitie de lupta in jurul drapelului, apoi, dupa calmarea situatiei, au continuat deplasarea (Alexandru Osca – coordonator -, Op.cit.,p. 138-139 ; Constantin Sava, Constantin Monac, Revolutia Romana din Decembrie 1989 retraita prin documente si marturii, Editura Axioma Edit, Bucuresti, 2001, p. 231)
135 Dupa ce intreaba retoric: ,,Au fost aceste grupuri spontane sau organizate?”, Sergiu Nicolaescu conchide: ,,Iata o intrebare la care nu au putut sau nu au dorit sa raspunda nici S.R.I.-ul, nici Procuratura sau Ministerul de Interne. Dupa atatia ani de la Revolutie este inadmisibil sa nu putem avea unele piste. In caz contrar trebuie sa admitem spontaneitatea acestor grupuri pe care le vom regasi cu rare exceptii la Bucuresti, in noaptea de 21-22.12.1989 si in unele localitati din restul tarii” (Lupta pentru putere. Decembrie 1989, Editura ALL, Bucuresti, 2005, p. 63).
136 Ca urmare, subunitati din UM 01197, 01125 si 01115 blocheaza circulatia la Podul Michelangelo, cele din UM 01115, 01103 si 01185 patruleaza pe itinerariul: stadionul 1 Mai – str. Avrig – str . Cluj – complexul Studentesc. Sergiu Nicolaescu apreciaza ca ,,din acest moment, armata devine principala forta care lupta impotriva populatiei revoltate” (Lupta pentru putere. Decembrie 1989, Editura ALL, Bucuresti, 2005, p. 63).
137 Referindu-se la aceasta vizita, generalul Iulian Vlad, seful D.S.S., apreciaza: ,,Nici un om, sef de stat normal, in asemenea situatii, cu toate asigurarile date, nu ar fi plecat din tara, desi vizita era importanta si benefica” (Sergiu Nicolaescu, Lupta pentru putere. Decembrie 1989, Editura ALL, Bucuresti, 2005, p. 112).
138 In unele surse este consemnata ora 14.05. Vezi Alexandru Osca, op cit., p.141.
139 In momentul in care a incercat sa iasa din tanc, locotenentul-major Ion Banicioiu a fost lovit in cap cu un topor.
140 Costel Balint, op. cit., p. 25.
141 Generalul Stefan Gusa a afirmat ulterior ca, inainte de a se deplasa spre Timisoara, generalul Vasile Milea i-a precizat ca grupul de generali si ofiteri romani se va afla in ,,subordinea nemijlocita” a lui Ion Coman, care il reprezenta pe Nicolae Ceausescu.
142 Conform afirmatiilor locotenent-colonelului Constantin Zeca, in zona Comitetului Judetean de Partid se aflau la acea ora circa 1 500 de militari din fortele de ,,ordine”, inclusiv tancuri si T.A.B.-uri.
143 Referindu-se la acest lucru, Sergiu Nicolaescu apreciaza: ,,Din acest moment, orice amestec strain nu mai are nici o importanta. In strada, vointa populara se impune” (Lupta pentru putere. Decembrie 1989, Editura ALL, Bucuresti, 2005, p. 66).
144 Constantin Sava, Constantin Monac, Revolutia Romana din Decembrie 1989..., p. 196-197.
145 La ora 17,10, elicopterele au survolat din nou spatiul aerian al Timisoarei.
146 Din grupa operativa a Marelui Stat Major au mai facut parte: colonelul Gheorghe Radu, loctiitor al sefului Directiei Operatii, colonelul Gheorghe Carneanu, loctiitor al comandantului Comandamentului Apararii Antiaeriene a Teritoriului s.a. La Timisoara a sosit si generalul Constantin Nuta, trimis la cererea lui Nicolae Ceausescu pe motiv ca era ,,cel mai militaros” dintre cadrele de conducere ale Ministerului de Interne (conform declaratiei lui Tudor Postelnicu).
147 Stenogramele acestei sedinte prezinta unele diferente de continut. In varianta stenogramei prezentata de Sergiu Nicolaescu (Revolutia. Inceputul adevarului. Un raport personal, Editura Topaz Grup, Bucuresti, 1995, p. 274-288) la sedinta au participat: Nicolae Ceausescu, Elena Ceausescu, Emil Bobu, Lina Ciobanu, Nicolae Constantin, Constantin Dascalescu, Ion Dinca, Miu Dobrescu, Ludovik Fazecas, Manea Manescu, Paul Niculescu-Mizil, Olteanu Constantin, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pana, Dumitru Popescu, Ion Radu, Gheorghe Radulescu, Ioan Totu, Stefan Andrei, Silviu Curticeanu, Mihai Gere, Nicolae Giosan, Vasile Milea, Ana Muresan, Cornel Pacoste, Tudor Postelnicu, Ion Stoian, Iosif Szasz, Ioan Toma, Ioan Ursu (au mai fost invitati Vasile Barbulescu, Constantin Radu si Iulian Vlad).
148 Generalul Constantin Olteanu, aflat in sala, a precizat, in ,,Dosarele Istoriei” nr. 1/2000, p. 58, ca Tudor Postelnicu a declarat ca ,,cei de la Interne au cautat in legi, in regulamente, in alte acte normative, fara sa spuna explicit ce anume, dar nu au gasit prevederi care sa le permita sa actioneze altfel decat o facusera”.
149 ,,Voi n-ati executat ordinul dat - a zis Nicolae Ceausescu - ca am dat ordin in calitatea pe care o am de comandant suprem, ordin care este obligatoriu pentru voi, pentru toate unitatile, atat ale Ministerului Apararii cat si ale Ministerului de Interne. Cum este posibil o asemenea situatie? Niste derbedei sa intre in sediul Comitetului Judetean de Partid, sa bata pe soldati, pe ofiteri, si ei sa nu intervina?”. La precizarea lui Vasile Milea ca militarii nu au primit munitie, Nicolae Ceausescu continua: ,,De ce nu le-ati dat? Am dat ordin sa se traga in aer, sa someze? De ce nu le-ati dat munitii? Daca nu le-ati dat munitii, mai bine ii tineati acasa. Ce fel de ministru al Apararii esti tu? Ce fel de ministru de Interne esti tu Postelnicu? Spuneati ca le-ati dat munitii de manevra! Ei au primit sarcina de lupta nu de manevra. Nu ati spus adevarul.... Era mai bine sa mobilizam 500 de muncitori, cum am facut pe timpuri in Bucuresti in 1945... Trebuia sa-i omoare pe huligani, nu sa-i bata ei”. La randu-i, Elena Ceausescu a precizat: ,,Sa fi tras in ei, sa fi cazut si pe urma luati si bagati in beci. Nu vi s-a spus asa? Unul sa nu iasa” .
150 Furios, Nicolae Ceausescu i-a mai amenintat cu moartea: ,,Stiti ce ar trebui sa fac? Sa va pun in fata plutonului de executie! Asta meritati, pentru ca ce ati facut voi inseamna pactizare cu inamicul”.
151 In completare, Elena Ceausescu a precizat: ,,Trebuie luate masuri radicale, pentru ca aici nu se poate merge cu ingaduinta, pentru ca asta ar insemna sa capitulam”.
152 Grigore Cartianu, op. cit., p. 86-87.
153 Cu exceptia celor din China, Coreea si Cuba.
154 ,,Oricine ataca un soldat, un ofiter – a precizat Nicolae Ceausescu –, trebuie sa primeasca riposta! Oricine intra intr-un consiliu popular, sediu de partid, sparge geamurile la magazine, trebuie sa primeasca riposta imediat! Nici un fel de justificare! Mentionez: umanismul nu inseamna capitulare in fata dusmanului! Umanismul inseamna apararea poporului, integritatii tarii si socialismului… Oricine incearca vreo miscare, imediat somat, arestat si pe urma stam de vorba sa clarificam, fara nici un fel de discutie!”
155 In acel moment in Timisoara, in urma ordinului dat de Nicolae Ceausescu si transmis de generalul Vasile Milea, se executau trageri cu armamentul, majoritatea in plan vertical, inregistrandu-se si victime (Morti si raniti, intre care: Lepa Barbat – ucisa, si Vasile Barbat, Traian Orban – raniti.).
156 Referindu-se la ce a urmat, generalul Stefan Gusa a precizat: ,,Dupa cateva minute a sunat Ion Coman si mi-a reprosat neexecutarea ordinului de a ma prezenta la judet mentionand (cu unele aproximatii): «Iti retin foarte serios atentia asupra executarii ordinelor! Sa fie clar! Se trage! Se trage fara nici o discutie! Trebuie sa punem ordine foarte urgent!»”. La randu-i, Ion Coman apreciaza: ,,Eu nu am inteles ca urma sa devin un comandant peste toti ceilalti generali in ce priveste punerea in executare a ordinului lui Ceausescu de a se folosi armele pentru restabilirea ordinii si linistii publice in Timisoara. Aceasta pentru ca toti acestia isi cunosteau misiunea cu care sosisera la Timisoara, fiindu-le transmisa de Ceausescu prin intermediul ministrilor lor. Cu ei am tinut doar legatura telefonica in timpul evenimentelor si uneori direct”. Ca de foarte multe ori, si in aceasta situatie si relatie adevarul este la mijloc.
157 Constantin Sava, Constantin Monac, Revolutia romana din Decembrie 1989…p. 146-151.
158 Ulterior a cerut comandantului garnizoanei: ,,Sa introducem cartuse pe teava... Se trage, ca este razboi!”. Potrivit unor relatari, la 19 decembrie, Nicu Ceausescu a facut cunoscut ca ,,in situatia in care vor avea loc manifestatii si in judetul Sibiu, vom trage si nu-i vom lasa sa-si faca de cap, ca nu ne inving ei pe noi. Vom rade tot” (Sergiu Nicolaescu, Lupta pentru putere. Decembrie 1989, p. 322).
159 La cererea Elenei Ceausescu, munitia ridicata de catre garzile patriotice din depozitele aflate in pastrarea unitatilor militare a fost inapoiata acestora in dimineata zilei de 19 decembrie 1989.
160 In istoriografie si memorialistica, momentul in care au fost trase primele focuri de arma este consemnat la ore diferite. Sergiu Nicolaescu afirma ca acest lucru s-a produs intre orele 15,25-16,00, mentionand ca in acest timp au aparut si primele victime – sotii Barbat (Lupta pentru putere. Decembrie 1989, p. 574). La randu-i, Vasile Barbat mentioneaza ca a ajuns in Piata Libertatii intre orele 17,00-17,30; deci a fost ranit dupa aceea (Marius Mioc, op. cit., p. 33)
161 Majoritatea ranitilor au afirmat ca s-a tras dinspre dispozitivele militare, alti au indicat si alte directii de tragere (Teodora Miroslav a fost impuscata mortal de la etajul unei cladiri din zona).
162 Sinteza rezultatelor efectuate de Parchetul Militar in perioada 1990-1994 in cauzele privind evenimentele din Decembrie 1989, p. 49-50 (in continuare se va cita: Sinteza…).
163 Sinteza…, p. 48-49.
164 Ibidem, p. 50.
165 Ibidem, p. 53.
166 Ibidem, p. 54.
167 In caz de explozie, proiectilele ar fi distrus, dupa evaluarile militarilor, totul pe o raza de cateva sute de metri.
168 Referindu-se la starea tancurilor, maiorul Vasile Paul a relatat urmatoarele: ,,La tancuri am vazut un dezastru pe care nici nu-l banuiam. Tot ce se putea smulge de pe tancuri s-a smuls, tot ce putea fi luat s-a luat. O jumatate de metru de piese se afla pe asfalt, motorina ardea, ardeau si galetii, ardea parte din grilele de la camera energetica, capacele erau deschise. Inauntru am vazut proiectile aruncate aiurea” (Constantin Sava, Constantin Monac, Revolutia Romana din Decembrie 1989..., p. 293).
169 Referindu-se la acest lucru, generalul Stefan Gusa avea sa declare: ,,Daca luau foc explodau ca niste bombe. Distrugeau cartierul. Am dat ordin sa fie deblocate cu orice pret. Recunosc ordinul: cu orice pret! Inclusiv prin foc. Un cartier intreg era in pericol”.
170 Sinteza …, p. 55.
171 Relevand comportarea civililor din Calea Girocului, maiorul Vasile Paul avea sa relateze: ,,S-au strans in jurul nostru diferiti cetateni. Au inceput sa ne insulte, sa ne loveasca cu pietre... Aveau sticle incendiare, bucati de fier, lemn, pietre. Ne-au agresat direct, ne-au injurat... Au inceput sa strige soldatilor: «Omorati-va comandantii!», «Dati-ne pustile!», «Veniti cu noi, stim noi ce avem de facut!»... Catre ora 21,00, agresivitatea tinerilor exaltati a devenit foarte primejdioasa. Erau deja la un metru, sareau pe noi, cativa soldati fusesera raniti, s-au aruncat sticle incendiare pe doua transportoare” (Constantin Sava, Constantin Monac, Revolutia Romana din Decembrie 1989..., p. 294).
172 Sinteza …, p. 55.
173 Ibidem.
174 Ibidem, p. 57.
175 Ibidem.
176 Ibidem.
177 Ibidem, p. 61.
178 Armata romana in Revolutia din Decembrie 1989..., p. 61.
179 Sase zile care au zguduit Romania..., p. 89.
180 Sergiu Nicolaescu considera: ,,La Timisoara s-a tras din ordin sau din proprie initiativa. Au tras activisti de partid, ofiteri M.Ap.N., M.I. si Militie, au tras si soldatii pe care ii comandau. Mai mult ca sigur ca au actionat si profesionisti ai diversiunii care aveau ca misiune amplificarea ostilitatilor si violentelor, dar este clar ca militarii nu au primit niciodata ordin sa traga in plin, cu toata puterea focului de care dispuneau… Au tras in primul rand cei zelosi, au tras cei care isi pierdeau favorurile, cei ridicati pe trepte superioare ale piramidei social-politice, datorita vointei dictatorului si nu capacitatii lor, dar au mai tras si cei agresati, speriati de furia maselor, precum si cei fricosi” (Lupta pentru putere. Decembrie 1989, Editura ALL, Bucuresti, 2005, p. 66).
181 ,,Orasul - sintetizeaza Sergiu Nicolaescu - arata ca dupa lupta - vitrine sparte, magazine devastate, fire de tramvai smulse, camioane DAC, probabil ale subunitatilor de graniceri ce fusesera scoase in dispozitiv, alaturi de doua masini ale pompierilor, care fusesera incendiate si ardeau. Spitalele si morgile erau supraaglomerate. Sute de civili erau retinuti si anchetati in conditii inumane. O stare de disperare cuprinsese orasul insangerat” (Lupta pentru putere. Decembrie 1989, p. 677).
182 Sinteza…,p. 56-57.
183 Pentru prevenirea cercetarii obiectivelor militare de catre straini (prin observare sau fotografiere).
184 Informatia este transmisa Ministerului Afacerilor Externe de catre ambasadorul Trandafir Cocarla.

sursa: Revolutia din decembrie 1989. Cronologie de Dr. ALESANDRU DUTU

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.