Revolutia din decembrie 1989: 19 decembrie

Scris de Stiri de Timisoara | Publicat in 19.12.2013 18:07 | Publicat in LOCAL | Tipareste pagina

• Orele 0,30-1,30. La Timisoara, generalul Stefan Gusa convoaca din nou comandantii de unitati si stabileste misiunile ce trebuiau indeplinite.
Cu acel prilej dispune reducerea efectivelor din oras si inlocuirea lor cu patrule. Dispozitivele din zona Comitetului Judetean de Partid, de la Consiliul Municipal si de la unele obiective economice importante sunt mentinute in continuare. Informat ca se continua incercarile de patrundere in incinta unitatilor militare, a depozitelor de armament si munitie, seful Marelui Stat Major cere ca in aceste situatii sa se traga, dupa somatiile legale.
• Ora 1,00. Incercand sa stearga urmele represiunii din seara zilei de 17 decembrie, la ordinul Elenei Ceausescu, din Morga Spitalului Judetean din Timis incep sa fie incarcate intr-o autoizoterma, in cadrul Operatiunii ,,Trandafirul”, trupurile a 43 de revolutionari ucisi202, care au fost transportate la crematoriul ,,Cenusa” din Bucuresti203.
• Ora 7,00. Manifestatiile de protest ale muncitorimii timisorene incep sa capete un caracter de masa si sa se extinda mai ales la intreprinderile ,,6 Martie”, ,,Azur”, ,,Elba”, ,,Solventul”. Muncitorii organizeaza mitinguri de protest si chiar greve (la ,,Elba”, ,,Electrobanat” etc) in cadrul carora isi exprima revendicarile economice si politice si scandeaza lozinci antidictatoriale204. Chiar daca nu se mai produc violente ca in zilele precedente, rezulta morti si raniti.
• Piata Operei se afla sub controlul Armatei, Militiei si Securitatii.
• La Cluj-Napoca, statul major al Armatei 4 studiaza variante de actiune pentru blocarea unei eventuale interventii militare, din vest, asupra Romaniei.
• Orele 9,00-11,00. La Timisoara, generalul Stefan Gusa ordona militarilor din detasamentul de cercetare de la Buzau sa patrunda, sub acoperire, in intreprinderi pentru a constata starea de spirit si a afla revendicarile muncitorilor205.
• Informata de generalul Iulian Vlad despre situatia de la Timisoara, Elena Ceausescu replica: ,,Ce fac cei de acolo, ce pazesc cei trimisi acolo?”.
• Intre timp, Radu Balan si alti activisti de partid se deplaseaza la intreprinderea ,,Elba”, incercand sa calmeze muncitorii care iesisera in curtea intreprinderii, alarmati de zvonul ca dintr-un camion militar se descarca arme (in realitate se incarca armamentul garzilor patriotice, pentru a nu fi la dispozitia muncitorilor). Vazand ca nu reuseste sa detensioneze situatia, primul-secretar de partid incepe sa noteze doleantele muncitorilor (in special ale femeilor), care scandeaza: ,,Nu lucram sub arme!”, ,,Afara armata din oras!”, ,,Unde ne sunt detinutii?”, ,,Unde ne sunt banii?”, ,,Unde ne sunt mortii?”, ,,Nu suntem huligani!”, ,,Vrem caldura!”, ,,Vrem carne!”, ,,Vrem ciocolata pentru copii!”, ,,Jos Ceausescu!” etc. La cele doua porti ale intreprinderii apar T.A.B.- uri cu tevile indreptate spre curte, care patruleaza apoi prin preajma.
Reintors la sediul Comitetului Judetean de Partid, primul-secretar ii spune lui Ion Coman: ,,Nu se poate face liniste cat timp e prezenta armata!”.
Apoi revine la ,,Elba” (la ora 10,40), unde accidental (cum s-a declarat) sau nu, focurile de arma trase dintr-un T.A.B. ranesc grav o femeie si un copil. Suparat, transmite din nou lui Ion Coman: ,,Daca nu se retrage armata si nu inceteaza tragerea, eu nu pot sa-mi asum nici o raspundere!”. Apoi paraseste intreprinderea (la ora 11,30)206.
• Concomitent, Cornel Pacoste si Ilie Matei se deplaseaza, din ordinul lui Ion Coman, la U.M.T., unde muncitorii continua sa scandeze ,,Libertate!”, ,,Democratie!”, ,,Demisia lui Ceausescu!”207.
• Ora 11,30. La IPROTIM, in sedinta aranjata pentru condamnarea manifestantilor, Claudiu Iordache protesteaza si declara ca in strada nu sunt huligani ci reprezentanti ai poporului.
• Ziua. Ministerul Afacerilor Externe informeaza (de fapt dezinformeaza) pe sefii misiunilor diplomatice din strainatate despre modul in care trebuiau sa prezinte situatia din Romania: ,,In cazul in care, in cadrul contactelor de lucru, veti fi intrebat (repetam: numai in cazul in care veti fi intrebat) in legatura cu asa-zisele evenimente de la Timisoara, raspundeti cu toata claritatea ca nu aveti cunostinta despre asa ceva. Dupa un astfel de raspuns scurt, si fara a va lasa angrenat in prelungirea discutiei pe aceasta tema, veti prezenta in mod ferm urmatoarele: Respingem cu hotarare orice incercari de amestec in treburile interne ale Romaniei, stat liber si independent, orice incercare de nesocotire a atributelor fundamentale ale independentei si suveranitatii noastre nationale, de atentare la interesele securitatii, de incalcare a ordinii si legilor ei. In Romania se vor intreprinde masuri ferme impotriva unor astfel de incercari, impotriva oricaror actiuni provocatoare si diversioniste, initiate de cercuri reactionare, antiromanesti, de serviciile speciale si oficinele de spionaj din strainatate. Statul socialist, societatea noastra nu vor tolera, in nici o imprejurare, lezarea intereselor vitale, a prevederilor Constitutiei tarii si vor lua masurile necesare pentru respectarea cu strictete a legalitatii, ordinii de drept, fara de care nu ar fi posibila desfasurarea normala a activitatii in toate sferele societatii sale. Nimanui, indiferent cine ar fi, nu-i este ingaduit sa incalce legile tarii, fara a suporta consecintele actelor sale. Instruiti toti colaboratorii pentru a actiona in stricta conformitate cu indicatia de mai sus. Informati imediat orice discutie pe care o aveti in legatura cu cele de mai sus”208.
• La Iasi, in sediul Consiliului Judetean, locotenent-colonelul Ioan Cioara, seful de stat Major al Diviziei 10 mecanizate, sosit din concediu, informeaza pe generalul-colonel Constantin Olteanu ca la marea unitate nu se distribuise munitia la militari, asa cum se ordonase, si intreaba daca sa o distribuie sau nu. La aceasta, fostul ministru al Apararii Nationale raspunde: ,,Las-o acolo, ca nu se intampla nimic. Ce sa faci cu ea? Voi nu interveniti cu nimic. Doar daca ataca obiectivele militare, daca le incendiaza, atunci e altceva..., dar pe strada nu aveti ce face voi cu armele”. Ca urmare, in judetele respective nu au fost scoase subunitati militare in strada si nu s-a executat foc. Pe aceleasi coordonate de gandire, Constantin Olteanu i-a replicat urmatoarele lui Ion Catrinescu, prim-adjunct al Sectiei Organizatorice a C.C. al P.C.R, prezent si el la Iasi, care il intrebase cum crede ca se poate rezolva problema de la Timisoara: ,,Prin metode politice. Nu cu pusca, sa fie limpede.
Acestea nu sunt chestiuni pe care sa le dezamorsezi amenintandui pe oameni cu arma”. Sfaturi asemanatoare a dat si conducatorilor celor patru judete in care fusese trimis, atragandu-le atentia ca ,,strada este a demonstrantilor”, ca fortele de ordine trebuiau doar ,,sa protejeze obiectivele importante impotriva eventualelor actiuni violente”.
• Orele 12,00-13,00. La comandamentul Diviziei 18 mecanizate din Timisoara, generalul Ilie Ceausescu, seful Consiliului Politic Superior al Armatei, informeaza cadrele militare despre pericolul unei agresiuni externe, care viza integritatea teritoriala a Romaniei, despre existenta unui complot international impotriva Romaniei, despre patrunderea pe teritoriul national a circa 2 000 de elemente care urmareau declansarea unor actiuni violente etc209. In continuare, cere ca armata sa ramana in strada si afirma ca ,,tulburarile sunt provocate de elemente teroriste, aservite intereselor tarilor capitaliste, scopul lor fiind rasturnarea socialismului si intoarcerea la capitalism”210
• Ora 13,50. In urma unei discutii avute cu generalul Vasile Milea si a obtinerii aprobarii acestuia, generalul Stefan Gusa ordona retragerea tancurilor, T.A.B.-urilor si a unei parti din efective din zonele intens circulate din Timisoara, pentru a se permite muncitorilor sa demonstreze pasnic; concomitent, ordona interzicerea totala a folosirii armamentului.
• Ora 14,00. In Timisoara, din ordinul lui Ion Coman211, generalul Stefan Gusa se deplaseaza la ,,Elba”, unde este intampinat cu ostilitate.
Dupa ce ordona (la cererea muncitorilor) plutonului care il insotise (ramas la poarta intreprinderii) sa paraseasca zona, seful Marelui Stat Major dialogheaza cu multimea, apoi se deplaseaza la sediul Diviziei (cu masina unui ofiter din statul major al Garzilor Patriotice).
• Ora 15,30. Ioachim Moga, prim-secretarul Comitetului Judetean de Partid Cluj, solicita telefonic generalului Iulian Topliceanu interventia militara in cazul unei eventuale manifestatii a studentilor din oras. Comandantul Armatei 4 nu da curs acestei cereri.
• La Sibiu, Nicu Ceausescu, primul-secretar de partid, declara urmatoarele in fata colaboratorilor apropiati si a sefului Militiei Judetene: ,,Daca la noi se intampla ceva, vom trage in ei si nu ne vor invinge ei pe noi. Nu voi, securistii si militienii din Sibiu, veti trage – ca sunteti prosti si nu stiti sa trageti –, o sa chem specialistii mei din Bucuresti” 212. Apoi cere sa i se faca legatura cu Tudor Postelnicu, ministru de Interne.
• Ora 18,00. La Timisoara soseste un detasament al parasutistilor de la Caracal.
• La Buzau se constituie patrule militare, dotate cu armament si munitie de razboi, care sunt dispuse in centrul orasului, in zona industriala, gara, autogari etc; nu se inregistreaza evenimente deosebite.
• Ora 19,00. La crematoriul ,,Cenusa” din Bucuresti incepe incinerarea cadavrelor celor 40 de revolutionari ucisi in Timisoara, funesta actiune incheindu-se a doua zi la orele 10,30 213.
• Ora 19,30. La Timisoara, dispozitivul UM 01185 este atacat cu focuri de arma, fiind ranit un ofiter.
• Ora 21,50. Generalul Stefan Gusa ordona: ,,Se interzice executarea focului asupra oamenilor”.
• Ora 23,50. In baza hotararii luate de generalul Vasile Milea, generalul Stefan Gusa ordona: ,,Sa fie retrase in unitati tancurile, T.A.B.-urile si o parte din efective. La iesirea muncitorilor, militarii sa se replieze in
apropierea cladirilor si autovehiculelor; coloanele sa fie lasate sa treaca”214.
• Noaptea. Pe strazile Timisoarei continua sa patruleze 13 patrule militare. Alte efective participa la stingerea incendiilor provocate la Intreprinderea I.A.E.M. etc.
• In unele orase din Transilvania (Sibiu, Alba Iulia, Sebes, Deva, Targu Mures, Brasov s.a.) este lansat un manifest cu continut anticeausist, semnat Comitetul National de Eliberare – S.L.O.M.R., prin care se cheama la greva generala, in ziua de 21 decembrie 1989, ora 9,00, pentru a se cere ,,predarea puterii alesilor nostri”.
• Reactii externe:
Comunitatea Economica Europeana adopta la Bruxelles, prin cei 12 ministri de Externe, o Declaratie prin care face public faptul ca ,,au luat la cunostinta cu emotie si consternare despre informatiile referitoare la reprimarea brutala si violenta facuta de autoritatile romane asupra manifestatiilor populare” si condamna ,,cu cea mai mare fermitate atitudinea unui regim care, intorcand spatele la toate angajamentele la care a subscris in materie de drepturi ale omului in cadrul O.S.C.E. nu stie decat sa reprime prin forta aspiratiile legitime ale poporului roman la libertate”. In continuare, in Declaratie se mai precizeaza: ,,Comunitatea si-a manifestat deja, in diferite moduri, mai ales prin suspendarea negocierilor unui acord de colaborare econo-mica, dezaprobarea fata de regimul care se afla in Romania. Comunitatea isi rezerva dreptul sa ia masurile corespunzatoare, in functie de evolutia situatiei din aceasta tara”215.
Seimul polonez adopta, la propunerea Conventului seniorilor, o hotarare, prezentata de Nikolai Kazakievici, in care se consemneaza: ,,Ieri in Romania s-a ajuns la o tragedie. La Timisoara si in mai multe localitati
din Romania a fost folosita armata si politia impotriva demonstrantilor.
Nu se stie numarul victimelor. Ne exprimam protestul hotarat impotriva incalcarii drepturilor omului in Romania. Chemam autoritatile romane sa inceteze represiunile. Ne declaram solidaritatea cu participantii la manifestari si chemam opinia publica internationala sa condamne actiunile autoritatilor romane”216.
Roland Dumas, presedintele in functiune al reuniunii ministrilor de Externe din statele membre ale Comunitatii Economice Europene, declara presei ca a cerut membrilor C.E.E. sa-si intrerupa lucrarile pentru ,,a publica un protest impotriva celor ce se petrec in Romania”. Diplomatul francez mai apreciaza ca ,,este deosebit de trist sa gandesti ca un popor poate fi tratat de aceasta maniera de catre conducatorii sai,
cum este, in momentul de fata, poporul roman, in timp ce in toata Europa, in mod special in Europa de est, se produce o miscare vasta de liberalizare si cand sufla un vant de libertate, care isi are inspiratia in principiile ce figureaza in Actul final de la Helsinki”. Apoi conchide: ,,Un regim care se poarta in felul acesta cu poporul sau este un regim sfarsit. In orice caz, condamnarea morala a comunitatii, cu privire la evenimentele care s-au produs si care se produc in Romania, este o condamnare fara echivoc”217.
Jacques Blot, directorul Directiei Europa din cadrul Ministerului francez de Externe, declara lui Petre Gigea, ambasadorul roman la Paris, ca evenimentele de la Timisoara ,,provoaca o mare emotie in Franta si daca se confirma ca ar fi avut loc in mai multe orase din Romania represiuni care au provocat victime, aceasta ar determina Franta sa-si exprime dezaprobarea si condamnarea totala a acestor fapte”. Asa cum au procedat si ceilalti ambasadori, si Petre Gigea a ,,respins ferm” protestul diplomatului francez si a exprimat ,,regretul” ca guvernul francez si ,,cei 12” fac astfel de afirmatii si iau decizii fara sa cunoasca ,,pozitia oficiala a guvernului roman”.
Eduard Sevarnadze, ministrul de Externe sovietic, declara la Bruxelles ca nu dispune de multe date despre evenimentele din Romania si ca, daca s-au inregistrat victime omenesti, isi exprima ,,regretul profund”.
Regele Mihai I precizeaza, intr-un interviu acordat lui François Ponchel de la postul de televiziune ,,Antenne 2”: ,,Daca romanii imi cer sa ma intorc, eu am spus intotdeauna ca sunt gata sa-mi iau responsabilitatile constitutionale. Insa, pentru mine, scopul principal este eliberarea tarii, persoana mea nu vine decat in a doua pozitie!”218.
Vadim Perfiliev, adjunctul sefului Departamentului de Informatii al Ministerului de Externe, face cunoscut ca Moscova considera ca evenimentele din Romania si din alte tari socialiste ,,privesc doar popoarele,
partidele si organizatiile sociale din tarile respective”219. Erich Schmid, director in Ministerul de Externe de la Viena, ii prezinta lui Marian Radu ingrijorarea poporului si a guvernului austriac fata de
situatia de la Timisoara si Arad, fata de soarta pastorului Lászlo Tökes si a profesorului Dumitru Mazilu, precum si fata de cea a unor grupuri de cetateni austrieci din Romania. In fata refuzului reprezentantului
Ambasadei romane de a prelua aide-memoire-ul austriac, Erich Schmid declara ca va informa conducerile celor 33 de state participante la procesul C.S.C.E cu privire la atitudinea Romaniei.
Colonelul Keleti Gyorgy, purtatorul de cuvant al ministrului Apararii al Ungariei, declara, la Televiziune: ,,Evident ca armata ungara urmareste si apreciaza, in continuare, evenimentele din Romania. Si, daca va fi nevoie, va adopta deciziile necesare”.
Dramaturgul Eugen Ionesco adreseaza un mesaj poporului roman, prezentat la ,,Europa Libera” de catre Neculai Constantin Munteanu: ,,Traiasca Romania mare, libera si independenta! Sunt cu voi toti! Sunt departe, dar sufletul meu sufera alaturi de voi! Va doresc izbanda, pe care sunt convins ca pana la urma o s-o aveti! Nu se poate sa nu se inmoaie inima lui Gorbaciov si sa nu se incalzeasca inima Americii si a oamenilor de stat din Europa! Sa traiti! Va plang, sunt alaturi de voi!”220.
Helmuth Frauendorfer adreseaza urmatorul mesaj, in numele sau si al altor 10 scriitori germani originari din Romania: ,,Catre Armata, catre Militie, catre Securitate! Voi trageti in popor! De ce ii mai slujiti acestui criminal si familiei sale? Si voi faceti parte din aceasta natiune si obligatia voastra ar fi sa aparati natiunea, si nu pe criminal! Sa nu uitati asta! Priviti tarile din jur, lepadati-va de criminali, inca mai aveti timp! Nu trageti in popor!221.
Judy Dempsey consemneaza in ,,Financial Times”: ,,Pana acum Romania a fost singura tara din Europa de est, in fara de Albania, neatinsa de valul de proteste pentru democratie din ultimele luni... Presedintele
Ceausescu este singurul conducator din Europa de Est care a refuzat valul de reforme ce a atins celelalte tari din regiune. Regimul sau, dominat in varf de membrii familiei, este cunoscut pentru abuzurile cele mai notorii ale drepturilor omului”.
Dominique Garraud consemneaza in ,,Libération”: ,,Occidentalii au uitat favorurile pe care le-au rezervat dictatorului roman datorita independentei sale vis-a-vis de Moscova. Din contra, ei trebuie, deja, sa faca fata zelului noilor conducatori maghiari, excedati de soarta minoritatii lor din Romania”.
Árpád Madarász transmite din Novisad pentru radio ,,Budapesta”: ,,Romania este inchisa ermetic pentru lume. Asta pot sa afirm de aici, din Iugoslavia, de la Novisad, la o departare in linie aeriana de 120 km de Timisoara si la 25 km de granita. Dar sa ajung acolo, este imposibil!
Aceasta experienta au avut-o mai multi ziaristi de la diverse publicatii din Iugoslavia si de la Taniug, care, impreuna cu colegi englezi, americani, au incercat in doua locuri sa treaca granita. In zadar!”.
In fata Ambasadei romane din Sofia are loc o demonstratie in cadrul careia se scandeaza lozinci ,,cu caracter denigrator la adresa tarii noastre si a conducerii sale”, asa cum informeaza ambasadorul Vasile Pungan.
,,Die Welt” consemneaza: ,,Exceptand Albania, regimul Ceausescu este ultimul bastion al totalitarismului in Europa. Demonstratiile de la Timisoara pot fi inceputul sfarsitului acestui sistem”.
,,Financial Times” conchide: ,,Ceausescu refuza sa deschida drumul reformelor prezente in celelalte tari est-europene”.
,,Baltimore Sun” consemneaza: ,,Convulsiile politice ale Europei de Est au daramat, in fine, «ultimul dominou», Romania, tara cea mai dur oprimata. La sfarsitul saptamanii, in indepartatul oras Timisoara, evenimentele duceau ecoul pietii Tiananmen. Sambata seara strazile s-au umplut de o multime de oameni care protestau si se rasculau. Duminica dimineata trupele au inceput sa traga. Oamenii cadeau. Au fost morti, numarul lor, undeva intre zece si cateva sute... Si daca acesta nu este sfarsitul, nu inca, la momentul potrivit finalul va veni repede. Ultimul dominou se clatina”.
Ziarele franceze (,,Le Figaro”, ,,Le Quotidien de Paris”, ,,Liberation”, ,,La Croix” etc.) publica pe prima pagina, cu majuscule, titluri si articole referitoare la evenimentele tragice din Romania. La randu-le, posturile de radio si de televiziune transmit stiri si prezinta interviuri referitoare la aceleasi evenimente.

202 Majoritatea prin impuscare, unii cu taieturi si impunsaturi de cutit sau baioneta, altii cu capetele sparte sau cu picioarele rupte.
203 Lista cadavrelor incinerate la Crematoriu ,,Cenusa” se afla publicata in ,,Caietele Revolutiei”, nr. 3/2006, p. 57-58.
204 Pe larg: Claudiu Iordache, Isus s-a nascut la Timisoara. Timisoara, Editura Helicon, 1994.
205 Au patruns in intreprinderile ,,Azur”, ,,Elba”, ,,Solventul” si ,,6 Martie”. Unii au fost descoperiti.
206 Miodrag Milin, Timisoara, 15-21 decembrie 89, p. 111.
207 Sergiu Nicolaescu, Lupta pentru putere. Decembrie 1989, p. 85.
208 Principiul dominoului…, p. 456.
209 Constantin Sava, Constantin Monac, Revolutia Romana din Decembrie 1989..., p. 185-186.
210 Sergiu Nicolaescu, Lupta pentru putere. Decembrie 1989, p. 86.
211 Unele surse mentioneaza ca acest ordin a fost dat mai devreme (13,00), la 14,00 generalul fiind obligat sa plece din intreprindere (vezi,Alexandru Osca, Revolutia…, p. 150).
212 Apud Sase zile care au zguduit Romania…, p. 149-150 (autorii lucrarii nu s-au pronuntat daca au fost sau nu trimisi acesti ,,specialisti”, apreciind ca informatiile aflate la Ministerul de Interne nu sunt in masura ,,sa lamureasca acest lucru”).
213 Cenusa a fost deversata intr-o gura de canal de langa localitatea Popesti-Leordeni.
214 Constantin Sava, Constantin Monac, Revolutia Romana din Decembrie 1989..., p. 246.
215 Principiul dominoului…, p. 470.
216 Ibidem, p. 459.
217 Ibidem, p. 470.
218 E un inceput in tot sfarsitul..., p. 339.
219 Ibidem, p. 452-453.
220 ,,Caietele Revolutiei” nr. 2/2005, p. 33.
221 E un inceput in tot sfarsitul..., p. 357.138

sursa: Revolutia din decembrie 1989. Cronologie de Dr. ALESANDRU DUTU

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.