Revolutia din decembrie 1989: 21 decembrie

Scris de Stiri de Timisoara | Publicat in 23.12.2013 13:21 | Publicat in LOCAL | Tipareste pagina

• Ora 2,00. La Bucuresti sunt alarmate Garzile Patriotice si personalul intreprinderilor industriale de pe platformele Pipera si Baneasa.
• Ora 3,00. In holul Operei din Timisoara, conducatorii revolutionarilor, finalizeaza Proclamatia Frontului Democrat(ic) Roman, care a fost prezentata multimii a doua zi, la ora 9,00, de catre Ioan Lorin Fortuna si apoi in continuu, din ora in ora. Rememorand acest lucru, Ioan Lorin Fortuna avea sa consemneze: ,,Stand langa foc, mi-am dat seama ca inca nu avusesem timp sa concepem un program, un document scris care sa consfinteasca infiintarea FDR-ului si sa-i faca cunoscut programul.
Am conceput o schita directoare pentru acest program si apoi, pe la orele doua din noapte, am urcat din nou in cladirea Operei. I-am adunat in jurul meu pe cativa din cei prezenti acolo (unii dormeau), le-am
prezentat necesitatea adoptarii unui program oficial de actiune, care sa reprezinte Proclamatia FDR-ului... Nu-mi amintesc cu exactitate cine au fost toti cei care au participat la redactarea Proclamatiei FDR, dar stiu ca printre ei se aflau Nicolae Badilescu, Luminita Milutin, Petre Borosoiu, Claudiu Iordache, Mihaela Muntenu... In jurul orei trei din noapte (joi, 21 decembrie) textul Proclamatiei fusese finalizat” 274.
• Ora 3,40. Primul-ministru Constantin Dascalescu paraseste pe ascuns sediul Comitetului Judetean de Partid Timis, deplasandu-se cu un avion la Bucuresti.
•Dimineata devreme. In gara din Timisoara sosesc mai multe garnituri de tren pline cu detasamente ale Garzilor Patriotice din judetele Olt, Valcea si Dolj (circa 16.000 de oameni inarmati cu bate), cu misiunea de a participa la anihilarea manifestantilor (initial li se spuse ca ,,au intrat ungurii si sarbii in Banat”)275. O parte dintre acestia sunt preluati de revolutionari si dusi in Piata Operei, unde fraternizeaza cu timisorenii, scandand impreuna cu acestia: ,,Libertate!”, Traiasca Timisoara!”, ,,Vom invinge!” etc.
• Ora 6,00. Grupuri de manifestanti se prezinta la principalele intreprinderi lugojene (Mondial, IUPS, IURT, TCM, Abator etc.) si cheama muncitorii sa iasa in strada. Insotiti de organizatori (care purtau  banderole albastre) coloanele pornesc spre centrul orasului, cerand ,,libertate, paine si o viata mai buna”. La UNIC, Iosif Kovacs li se adreseaza: ,,Tu esti roman, el este sarb, ea este germana, eu sunt maghiar, dar sa nu uitam un singur lucru, toti suntem lugojeni”. Se scandeaza ,,Jos comunismul!”, ,,Jos Ceausescu! ”, ,,Ori invingem, ori murim!”. In fata Primariei ia cuvantul liderii Kovacs Iosif, Doru Ursulescu, Gheorghe Burada, Marius Kurin s.a.276.
• Ora 7,00. Muncitorii Intreprinderii de Orologie Industriala din Arad refuza sa inceapa lucrul. In frunte cu Danila Onofrei parasesc fabrica si se indreapta spre centrul orasului, cantand ,,Desteapta-te Romane!”.
Pe traseu li se alatura muncitorii de la Uzina de strunguri, U.T.A., Uzinele de vagoane, Combinatul de prelucrare a lemnului, Tricoul Rosu, I.M.A.I.A. s.a. In dreptul Postei, militarii din dispozitiv incearca sa-i opreasca, fara succes, prin foc de avertisment. Liderii, cu banderole la brat, reusesc sa mentina ordinea. Se tin discursuri, se canta ,,Desteaptate romane!”, se scandeaza lozinci anticeausiste: ,,Ceausescu cine esti – un escroc din Scornicesti!”, Jos cismarul!”, ,,Timisoara – Timisoara!”, ,,Armata e cu noi!”, ,,Ceausescu judecat pentru sangele varsat!”, ,,Jos dictatura!”, ,,Jos comunismul!”, ,,Noi suntem poporul!”. La  cererea Elenei Pugna, prim-secretar al Comitetului Judetean de Partid, se constituie un dispozitiv de protectie in jurul Judetenei de Partid, din care fac parte subunitati apartinand U.S.L.A., Militiei, Pompierilor si  Ministerului Apararii Nationale, inclusiv T.A.B.-uri.
• Muncitorii Uzinei de strunguri din Lipova refuza si ei sa inceapa lucrul si cer mijloace de transport pentru a se deplasa la Arad.
• In Timisoara se lanseaza apelul la greva generala in intreaga tara si se trimit emisari spre alte orase (Bucuresti in special) pentru a informa populatia despre ceea ce se intamplase si se intampla in oras.
• Ora 8,00. Sositi de la Timisoara, Constantin Dascalescu si Emil Bobu il informeaza pe Nicolae Ceausescu despre situatia din orasul revolutionar de pe Bega.
• Muncitorii intreprinderilor din Brasov si Sfantu Gheorghe declanseaza miscari de protest impotriva conducerii de partid si de stat. Petre Preoteasa, prim-secretarul Judetenei de Partid, si Gheorghe Pana, secretar al C.C. al P.C.R, incearca sa-si subordoneze unitatile apartinand Ministerului Apararii Nationale. Actiunea esueaza din cauza ministrului Apararii Nationale care cere comandamentelor locale sa execute numai ordinele sale.
• Miscari protestatare se declanseaza (initial in unitatile industriale apoi si in strada) si in municipiul Targu Mures.
• In Bucuresti, Dan Nicolae, afland ca Zincografia in care lucra trebuia sa trimita 10 oameni la mitingul ce urma sa se desfasoare in fata Comitetului Central, izbucneste: ,,Cum, sa ma duc sa bat din palme, cand acolo la Timisoara s-a tras in cei care demonstrau ? Cum sa fac acest lucru ? Eu unul nu ma duc! ”. O pozitie asemanatoare au avut si alti colegi277.
• Ora 8,10. Generalul Vasile Milea cere, din nou, comandamentului Armatei 4 ca militarii sa foloseasca forta doar la ordin si numai pentru contracararea elementelor teroriste si mentinerea ordinii publice (in acelasi sens va mai interveni la orele 10,40, 11,50 si 13,40).
• Ora 9,00. La Timisoara, din balconul Operei, in fata a circa 100 000 de manifestanti, se citeste textul Proclamatiei Frontului Democrat(ic) Roman:

“I. Frontul Democratic Roman este o organizatie politica, constituita la Timisoara, pentru a realiza un dialog cu Guvernul Roman, in scopul democratizarii tarii.
Frontul Democratic Roman conditioneaza inceperea acestui dialog de demisionarea presedintelui Nicolae Ceausescu.
II. Propunem Guvernului Roman ca baza de discutie urmatoarele revendicari:
1. Organizarea de alegeri libere.
2. Libertatea cuvantului, a presei, a radioului si a televiziunii.
3. Deschiderea imediata a granitelor de stat.
4. Integrarea Romaniei in randul statelor care garanteaza si respecta drepturile fundamentale ale omului.
5 Eliberarea neintarziata a tuturor detinutilor si dizidentilor politici din Romania.
6. Revitalizarea economiei nationale.
7. Reforma invatamantului in spirit democrat.
8. Dreptul de a se manifesta liber.
9. Libertatea reala a cultelor religioase.
10. Imbunatatirea asistentei medicale si a alimentatiei publice.
III. Referitor la evenimentele de la Timisoara:
1. Cerem cu fermitate sa fie trasi la raspundere cei care au dat ordin sa se traga in Popor.
2. Cerem restituirea decedatilor pentru a fi ingropati dupa datina, cu doliu national.
3. Cerem eliberarea imediata a tuturor celor arestati in urma manifestatiei.
4. Cerem incetarea, pe viitor, a oricaror represalii asupra participantilor la demonstratiile de la Timisoara.
5. Cerem autoritatilor recunoasterea oficiala a Comitetului de actiune al Frontului Democratic Roman, infiintat la Timisoara si initierea unui dialog.
6. Multumim colectivului Teatrului National din Timisoara pentru sprijinul acordat.
IV. Frontul Democratic Roman adreseaza tarii intregi urmatoarea chemare:
1. Cerem intregului Popor Roman sa ni se alature in lupta pentru democratizarea tarii.
2. Formati in toate orasele tarii, in intreprinderi si in institutii, Comitete ale Frontului Democratic Roman, care sa asigure coordonarea procesului de democratizare nationala.
3. Revendicati drepturile constitutionale in mod pasnic si fara violenta.
4. Intrarea in greva generala incepand de azi, 21 decembrie 1989, pana la victoria finala, cu exceptia sectoarelor de baza ce nu pot fi intrerupte278”.

• Multimea este entuziasmata. Scandeaza: ,,Nu suntem huligani!”, ,,Suntem tineri si muncim si nu vrem ca sa murim!”, ,,Fara violenta!”, ,,Jos Ceausescu!”, ,,Azi in Timisoara maine-n toata tara!”. Se canta ,,Desteapta-te romane!”. Apoi se ingenuncheaza si se rosteste ,,Tatal Nostru!”. Ioan Lorin Fortuna rememoreaza: ,,A fost un moment unic cand aproape o suta de mii de oameni au reactionat ca o singura inima, intr-un singur glas, cu un singur suflet. A fost, cred, apogeul acestei revolutii, egalat (poate), dar nu intrecut, de stirea izbucnirii insurectiei si in Capitala”279.
• Copiat de mana in mai multe exemplare, textul Proclamatiei este trimis la Consulatul Iugoslaviei280. Alte exemplare (circa 100) sunt multiplicate la calculator (la Facultatea de Electrotehnica) si trimise la Gara pentru a fi expediate in tara. O copie este trimisa si la Tipografie, unde autoritatile, prin trupele de graniceri si parasutisti, incearca sa impiedice tiparirea documentelor revolutionarilor. In final, sub presiunea manifestantilor (cateva mii), care inainteaza incet dar sigur catre Tipografie, Proclamatia este tiparita sub forma de manifest (,,A cazut tirania”), cu ,,modificari din partea celor neautorizati”, cum apreciaza Ioan  Lorin Fortuna, fapt care a determinat ca ,,textul tiparit sa difere sensibil de textul primar al Proclamatiei”281.
• La Sibiu, in fata magazinului Dumbrava, un grup de manifestanti (20-30 de persoane, conduse de Nicolae Fesan si Ioan Oana de la Intreprinderea ,,Balanta”) canta ,,Desteapta-te romane!”, scandeaza lozinci  antidictatoriale si se solidarizeaza cu revolta timisorenilor. In orele urmatoare numarul manifestantilor creste simtitor. Afland despre acest lucru, Nicu Ceausescu, primul-secretar al Comitetului Judetean de Partid  Sibiu, cere trimiterea in strada a plutonului de interventie (,,Scutul”), format din circa 20 de cadre, care este intampinat cu fluieraturi si huiduieli de manifestanti. Un autoturism ARO apartinand Militiei este rasturnat si incendiat de manifestanti. Informat de situatia din oras, de catre locotenent-colonelul Aurel Dragomir, comandantul garnizoanei si al Scolii militare de ofiteri activi ,,Nicolae Balcescu” (UN 01512),  ministrul Apararii Nationale ordona: ,,Bine, iesi acolo unde-ti cere primulsecretar. Aperi obiectivele din oras, dar nu tragi in oameni”282. Ca urmare, subunitati militare inarmate cu munitie de razboi, apartinand in special scolilor militare283, sunt scoase in oras, la ora 10,25, care sunt primite cu ostilitate si agresivitate de catre manifestanti284. Din ordinul inspectorului sef al Inspectoratului Judetean al Ministerului de Interne sunt alarmate plutonul de lupta antiterorist285 si rezerva de interventie (un pluton)286, primul deplasandu-se in Piata Republicii pentru a participa la restabilirea ordinii. In oras mai sunt scoase o subunitate de pompieri si o grupa de conductori de caini de serviciu de la Centrul de dresaj.
Incercand sa faca fata manifestantilor, care arunca asupra lor sticle, borcane, lanturi, petarde confectionate artizanal etc., fortele de ,,ordine” (apartinand Ministerului Apararii Nationale si Ministerului de Interne) executa, in Piata Libertatii, foc de avertisment, arunca cu apa si grenade lacrimogene asupra multimii. Dupa executarea focului de avertisment, comandantul subunitatii de elevi ai Scolii militare de infanterie ,,Nicolae Balcescu” striga: ,,Nu va atingeti de noi ca nu tragem in voi” ! Manifestantii aplauda si scandeaza: ,,Armata e cu noi ! ”. Si totusi doua persoane au fost ucise, iar alte doua ranite287.
Ora 10. La Arad, manifestatia anticeausista continua, populatia scandand ,,Fara violenta!”, ,,Timisoara-Timisoara!”, ,,Jos dictatura!”, ,,Jos comunismul!”, ,,Noi suntem poporul!”. Incercarea de realizare a dialogului intre manifestanti (condusi de actorul Valentin Voicila) si primul-secretar Elena Pugna, initiata prin intermediul militarilor, esueaza.
Pentru a evita violentele, comandantii de subunitati ordona scoaterea incarcatoarelor cu munitie si punerea armelor in pozitia ,,la piept”, ceea ce permite tinerilor sa se urce pe TAB-uri cu steaguri tricolore si albe si sa aclame armata.
• La Cluj-Napoca, Nicolae Constantin, membru al Comitetului Politic Executiv, cere generalului Iulian Topliceanu sa actioneze cu tancuri chiar de la portile intreprinderilor pe caile de acces spre centrul orasului si la Gara. Cererea va fi repetata apoi de mai multe ori.
• La Turda, manifestantii se aduna in fata sediului Militiei, unde isi exprima solidaritatea cu timisorenii si scandeaza lozinci antidictatoriale.
• La Medias, aparitia autoturismelor Militiei in piata orasului determina declansarea unor actiuni violente, soldate cu agresarea militienilor si incendierea masinilor.
• Ora 10,30. Nicolae Ceausescu informeaza membrii Comitetului Politic Executiv ca a decis sa sporeasca retributia minima si alocatiile pentru copii.
• Ora 10,45. Generalul Iulian Topliceanu raporteaza generalului Vasile Milea ca la Arad, in baza cererii primului-secretar, au fost scosi in centrul orasului circa 1 500 de militari, in jurul lor fiind cateva mii de civili, care aveau ,,conducatori cu banderole” si care nu permiteau cetatenilor sa se apropie la ,,mai putin de 10 m de soldati”288. La randu-i, ministrul Apararii Nationale cere sa se ia masuri ,,sa nu fie incidente”, aproba scoaterea trupelor in centrul municipiului Cluj-Napoca (nu si la intreprinderi, fabrici si la gara, cum solicitase Ioachim Moga, prim-secretarul Comitetului Judetean de Partid) si atrage atentia asupra apararii ,,frontierei de stat”, deoarece era ingrijorat de informatiile privind ,,o posibila agresiune combinata cu actiuni teroriste in interior, in special  in orasele de frontiera si in Cluj-Napoca, Targu Mures si Miercurea Ciuc”.
• La Cugir, o parte a muncitorilor din Intreprinderea Mecanica paraseste locurile de munca, ies in strada unde scandeaza lozinci anticeausiste si se indreapta spre Consiliul Popular si Comitetul orasenesc de partid, unde sparg geamurile si scot insemnele institutiilor respective.
• Ora 11,30. Afland ca unele elicoptere, aflate in revizie, urmau sa decoleze spre Caransebes si banuind ca acestea vor fi folosite impotriva manifestantilor de la Timisoara, muncitorii de la I.C.A. Ghimbav s-au adunat pe pista intreprinderii si au impus turnului de control si conducerii introducerea aparatelor in hangare. La indemnul lui Demi Ioan au decis sa porneasca spre Brasov pentru a-si manifesta solidaritatea cu populatia Timisoarei. Militarii de la UM 01199, trimisi sa-i opreasca, nu intervin in forta. La podul de peste Ghimbasel structurile de forta deschid foc de avertisment in plan vertical insa manifestantii isi continua deplasarea spre Brasov289.
Spre pranz. La Targu Mures, comandamentele militare primesc ordin sa scoata subunitati in oras pentru a bloca afluirea coloanelor de manifestanti spre sediul Comitetului Judetean de Partid.
• In municipiul Resita sunt vazute mai multe autoturisme sovietice care stationau in apropierea unor intersectii importante.
• Orele 12,00-12,51. La Bucuresti, sperand in obtinerea adeziunii populatiei fata de politica sa si a regimului totalitar, Nicolae Ceausescu organizeaza un Miting cu participarea a zeci de mii de bucuresteni.
Dupa cuvantarile unor reprezentanti ai ,,oamenilor muncii”, care condamna ,,huliganii” de la Timisoara si isi exprima hotararea de a indeplini sarcinile stabilite de cel de-al XIV-lea Congres al P.C.R. si indicatiile  secretarului general, precum si dupa scandari regizate (,,Vom munci si vom lupta, tara o vom apara!”, Ceausescu-Pace!, ,,Condamnam cu fermitate tradatorii si vanzatorii de tara!”, ,,Sa inceteze manifestarile  soviniste ale cercurilor straine!”, ,,Romania a ales. Socialism, pace, progres!”, ,,Stima noastra si mandria, Ceausescu-Romania!” etc.), la ora 12,30, ia cuvantul Nicolae Ceausescu care isi exprima hotararea de a restabili ,,ordinea” in tara si de a asigura victoria socialismului in Romania. La foarte scurt timp, insa, se aude un vuiet nemaiintalnit in timpul unei asemenea manifestatii, urmat de panica (produsa si de grupuri dinainte organizate) si de imprastierea multimii290.
Uimit, Nicolae Ceausescu repeta de mai multe ori ,,Alo!, alo!” si cere multimii (lovind in microfon) sa se aseze la locurile ei. Apoi, incercand sa redreseze situatia, promite ca va mari retributia cu 200 de lei, pensiile cu 100 de lei, ajutoarele sociale cu 300 de lei, alocatiile de stat pentru copii cu 30-50 de lei, ca va institui indemnizatia de nastere in valoare de 1.000-2.000 de lei, insa nimeni nu-l mai asculta,  participanti la miting parasind Piata. Din acel moment, pentru intreaga tara era clar ca Nicolae Ceausescu nu mai controla situatia.
• In jurul Comitetului Judetean de Partid din Cluj-Napoca sunt dispuse primele T.A.B-uri.
• La Targu Mures, muncitori din intreprinderile AMTEX si METALO TEHNICA, constituiti spontan in grupuri, pornesc spre centrul orasului, pe traseu alaturandu-li-se si alte persoane, cu totii scandand lozinci anticeausiste.
In fata Comitetului Judetean de Partid, aparat de un puternic dispozitiv militar. Pompierii arunca asupra lor cu jeturi de apa si substanta florex. In dupa amiaza zilei, unii manifestanti au spart magazinele de alimentatie publica din zona de unde au sustras bauturi alcoolice, s-au inarmat cu obiecte contondente de pe un santier din zona, devenind din ce in ce mai agresivi291.
• Ora 12,40. La Brasov, din ordinul generalului Gheorghe Zagoneanu, seful Inspectoratului Judetean al Ministerului de Interne, subunitati de Securitate sunt dislocate la Metrom (100 militari) pentru a interzice afluirea muncitorilor de la I.A. Brasov spre centrul orasului si in parcul Tractorul (100 militari), pentru a interzice deplasarea muncitorilor de la intreprinderile Tractorul si Rulmentul. In jurul orei 13,00 coloanele pornesc, totusi, spre centrul orasului.
• Ora 13,00. Dupa spargerea mitingului din Bucuresti, Nicolae Ceausescu se retrage din balconul Comitetului Central si anunta pe generalii Vasile Milea, Iulian Vlad si Tudor Postelnicu ca preia direct comanda fortelor de ,,ordine”292. In dezacord total cu situatia din strada, declara: ,,Vom apara cauza, vom apara socialismul, cu arma in mana, pentru ca suntem intr-un razboi mai greu decat cel impotriva hitlerismului.
Deci, suntem in stare de razboi, si nu de necesitate. Armata, Internele, Securitatea sa-si faca datoria”293. Ramas, la cererea lui Nicolae Ceausescu, in sediul Comitetului Central, ministrul Apararii Nationale ordona trupelor din Bucuresti sa sprijine trupele Ministerului de Interne pentru apararea obiectivului in care se afla secretarul general al partidului si pentru asigurarea ordinii publice in Capitala. Ca urmare, in zona centrala a Capitalei sunt dispuse numeroase subunitati militare, inclusiv blindate.
• La Arad, unii demonstranti se urca pe T.A.B.-uri, scandeaza ,,Noi suntem poporul!”, ,,Armata e cu noi”!. Concomitent, se elaboreaza si o Chemare catre Armata tarii cu urmatorul continut: ,,Sunteti fratii, tatii, copii si iubitii nostri ! Sunteti din sangele nostru si din carnea noastra ! Sunteti cu noi ! Sunteti singurii in stare sa opriti varsarea de sange fratesc! Odiosul dictator va foloseste ca scut, ca pe o simpla unealta! NU are incredere in voi, de aceea in timpul Congresului, majoritatea  ofiterilor superiori ai Marelui Stat Major nu au avut voie sa paraseasca domiciliul! Din acest motiv, trupele de graniceri au fost trecute sub comanda M.I.! Intoarceti armele, sub amenintarea lor va pali si va cadea lasul criminal, care vrea sa va murdareasca mainile cu sangele poporului, cu propriul vostru sange!”294. Spre seara, cand randurile manifestantilor se raresc, militarii reusesc sa-si asigure controlul asupra unei parti  din Piata Centrala a orasului, fara a folosi insa forta, asa cum cereau unele autoritati civile 14 si chiar militare. Ilie Matei cere comandantilor sa imprastie manifestantii cu patul armelor si cu baioneta, precizand: ,,Sa  loviti in ei ca soldatii lui Stefan cel Mare!”. Din fericire, maiorul Diaconescu din Lipova a refuzat sa execute ordinul, fiind destituit temporar din functie; cu el s-a solidarizat maiorul Popescu, comandantul UM din Gai295. Elena Pugna cere confectionarea de bate pentru imprastierea manifestantilor.
• Orele 13,00-14,00. In Bucuresti, participantii la miting se regrupeaza in mai multe locuri din apropiere (Piata Romana/initial langa restaurantul ,,Gradinita”296, Piata Universitatii, hotelul ,,Intercontinental”/ sala ,,Dalles”, hotelul ,,Bucuresti”, Cismigiu, Casa Centrala a Armatei, Piata Unirii etc.), scandeaza lozinci anticeausiste (,,Jos Ceausescu!”, ,,Jos cizmarul!”, ,,Veniti cu noi!”, ,,Romani nu cedati!, ,,Timisoara, ,,Timisoara!”, ,,Nu va fie frica, Ceausescu pica!”).
• In zona ,,Gradinita”, Gelu Voican Voiculescu iesit in strada, initial, ,,din curiozitate”, vede, ,,vreo 20-30 de tineri in fata unui lant de scutieri, format rapid, care se agitau si strigau slogane, intre care: «Moarte lui Ceausescu!»”. Printre ,,agitatori” se afla si actorul Andrei Finti.
Solicitat de tineri sa scandeze cu ei, viitorul viceprim-ministru li se alatura. Cazimir Ionescu il indeamna sa spuna ca ,,la Arad e greva generala”, desi acest lucru nu era real. Cu toate acestea, tinerii scandeaza cu entuziasm: ,,Aradul s-a alaturat Timisoarei!”, ,,Nu va fie frica, Ceausescu pica!”.
• Tot in dreptul restaurantului ,,Gradinita”, Dan Nicolae (plecat din Combinatul Poligrafic dupa spargerea mitingului) constata ca tinerii strigau ,,Jos Ceausescu!”, ,,Libertate sau moarte!”. Urcandu-se pe garduletul de pe marginea trotuarului constata, in lungul Bulevardului Magheru, ,,multe masini, transportoare blindate, fum atmosfera aproape de razboi, militari, ofiteri, militieni, trupe speciale cu casti si scuturi,
vanzoleala de masini, si la capatul Bulevardului o multime intunecata care nu se distingea bine”. Langa el observa un student care ,,si-a dezgolit pieptul si s-a aruncat in fata unei masini”, fiind tras, in ultimul moment, pentru a nu fi zdrobit. Alti manifestanti scandau ,,Soldati, soldati, voi ne sunteti frati!”, ,,Armata este cu poporul!”, ,,Ieri in Timisoara, azi in toata tara!” si cantau ,,Desteapta-te romane!” sau jucau ,,Hora Unirii”297. In jurul orei 15,30, scutierii resping pe manifestanti spre Piata Romana si spre Nikos Beloianis aresteaza pe unii dintre ei si reusesc  sa degajeze piata pana seara sa degajeze Piata.
• In dreptul fantanii arteziene din fata Institutului de Arhitectura se impun lideri pana atunci necunoscuti, care au un rol important in mentinerea hotararii populatiei de a ramane in strada si de a se opune fortelor de ,,ordine”.
• In centrul Capitalei se afla si un grup de revolutionari de la Timisoara care flutura drapelul tricolor cu stema decupata si ii indeamna pe bucuresteni sa reziste.
• Forte ale Ministerului de Interne si ale Securitatii primesc ordin sa blocheze Piata Palatului si sa nu permita patrunderea catre sediul C.C. al P.C.R. in care a fost depozitata o mare cantitate de armament. Se efectueaza arestari; in dreptul hotelului ,,Negoiu” apare si prima victima impuscata.
• Incepand cu ora 14,00, in Piata Palatului si in alte zone din centrul Capitalei sosesc si trupe apartinand Ministerului Apararii Nationale, inclusiv tancuri si T.A.B.-uri.
• Dispozitivul fortelor represive de la intersectia strazilor 13 Decembrie – Batiste – Sala Dalles este format din mai multe cordoane de militari formate din scutieri, cadre din Militie, militari si cadre ale Ministerului Apararii Nationale (cu arme de foc si munitie de razboi), fiind intarit cu 5 tancuri si numeroase T.A.B.-uri. Dispozitive asemanatoare se aflau si in alte zone ale Capitalei.
• Pentru conducerea fortelor de ordine se constituie un Comandament Militar Unic, format din ministrul Apararii Nationale, ministrul de Interne,  şeful Departamentului Securitatii Statului, seful Securitatii municipiului Bucuresti si seful de Stat Major al Garzilor Patriotice, condus de Vasile Milea.
• La Brasov, cu exceptia agentilor de circulatie, patrulele de Militie sunt retrase in sedii; in apararea sediului Comitetului Judetean de Partid ramane (pana la 22 decembrie, ora 12,00) plutonul de interventie (30 de oameni).
• La Cluj-Napoca, in jurul orei 13, circa 300 de muncitori de la Combinatul de Utilaj Greu (CUG) se aduna in curtea intreprinderii revendicand conditii mai bune de munca si de viata. Concomitent isi exprima nemultumirea fata de denaturarea adevarului cu privire la situatia din Timisoara. Incercarile facute de Ioan Aurel Stoica, secretar cu probleme de propaganda la Comitetul Judetean al PCR, si de Mihai Talpeanu, directorul intreprinderii, de a-i determina sa nu iasa in strada esueaza. Informat despre acest lucru, Ioachim Moga, primul-secretar al Comitetului de partid, cere sefului Inspectoratului judetean al Ministerului de Interne sa ia masuri pentru restabilirea ordinei. Ca urmare, in zona intreprinderii se deplaseaza ,,plutonul de interventie » si efective ale Batalionului de Securitate si Militie si doua masini de pompieri. Fara nici un succes insa. Mai mult, in strada ies si muncitorii altor intreprinderi clujene care se indreapta spre centrul orasului, unde un grup de cetateni, printre care si Calin Nemes, incearca sa organizeze un miting de solidaritate cu bucurestenii si timisorenii. Se scandeaza ,,Victorie!, Victorie!”, ,,Timisoara! Timisoara!”, ,,Jos dictatura!”. Se canta ,,Desteapta-te romane!”. La principalele intersectii incep sa fie instalate dispozitive militare. In zona hotelului Continental manifestantii intra in dialog cu militarii, scandand: ,,Plecati, plecati in cazarma!”298.
• La Dej, un grup de manifestanti patrunde in sediul Comitetului Municipal de Partid.
• Ora 13,30. In jurul Comitetului Judetean de Partid Brasov, in spatele dispozitivului realizat de subunitati apartinand Ministerului de Interne, sunt dispusi si elevi ai Scolii militare de ofiteri de artilerie antiaeriana din oras.
• Ora 14,00. La Cluj-Napoca, Ioachim Moga solicita interventia armatei pentru apararea unor institutii civile. Deoarece nu avea confirmarea din partea lui Vasile Milea, Iulian Topliceanu nu da curs cererii. Putin mai tarziu (ora 15,00), ministrul Apararii Nationale va aproba scoaterea in strada a subunitatilor militare in garnizoanele Cluj-Napoca, Targu-Mures, Alba Iulia, Cugir, Miercurea Ciuc, Arad, Oradea, Zalau, Baia Mare, Bistrita.
• La Caransebes, circa 3 000 de muncitori de la Intreprinderea Constructii Metalice si de la alte intreprinderi din oras pornesc spre Consiliul Popular Orasenesc, cerand inlaturarea lui Nicolae Ceausescu, libertate si conditii mai bune de viata. Manifestantilor pasnici li se alatura elemente tulburente. Dupa ce au patruns in sediul Consiliului Popular, manifestantii s-au indreptat spre sediul Militiei cerand eliberarea persoanelor  arestate cu cateva zile inainte pentru imprastierea de manifeste anticomuniste. Deoarece au incercat sa patrunda prin forta in cladire, militienii au executat foc, ucigand o persoana si ranind alte299.
• La Sibiu, un grup numeros de manifestanti soseste in fata cladirii Militiei judetene, unde scandeaza lozinci anticeausiste si cere eliberarea celor care au fost arestati. In urma dialogului purtat nu se produc incidente.
• Ora 14,30. In dispozitivul de aparare a Comitetului Judetean de Partid Brasov mai sunt introduse trei companii apartinand trupelor de Securitate. Concomitent, din ordinul generalului Gheorghe Zagoneanu, doi ofiteri criminalisti efectueaza (pana seara si a doua zi pana la pranz) filmari video in zona centrala a municipiului (din hotelul Capitol). Intre manifestanti si scutieri se inregistreaza unele incidente, acestia din urma lovind cu bastoane de cauciuc si executand foc de avertisment in aer.
• Ora 15,30. Dupa ce in Bucuresti (la ora 15,09), cateva T.A.B.-uri trecusera in viteza pe Bulevardul Magheru, scutierii ataca in forta si ii resping pe manifestanti spre Piata Romana.
• La Cluj-Napoca, manifestatia din Piata Libertatii ia amploare. Actorul Calin Nemes se adreseaza cetatenilor, cerandu-le sa-si manifeste solidaritatea cu timisorenii. Se scandeaza ,,Jos dictatura!”, ,,Libertate!”,  ,,Timisoara!” si se canta ,,Desteapta-te romane!”. La scurt timp, la intersectia strazilor Napoca si Universitatii apare o subunitate militara, care este huiduita de cetateni, care scandeaza in acelasi timp: ,,Nu trageti,  suntem fratii vostri! Nu trageti!”. Calin Nemes isi scoate camasa si striga: ,,Trageti! Hai, trageti! Ce mai asteptati!”. Apoi, este ranit prin impuscare in timpul altercatiei cu capitanul Dando Carp, comandantul  subunitatii din zona (actorul a incercat sa-i ia arma), care ordona ,,Foc!”. Inevitabilul se produce. Militarii trag. Sunt ucisi primii 8 manifestanti si raniti 3. Accesul salvarilor, care incearca sa ridice ranitii, este  impiedicat de catre militari300. Uimiti si speriati, o parte dintre manifestanti se raspandesc, indreptandu-se spre cartierele orasului301. Altii incearca sa dialogheze cu comandantii, cerandu-le sa nu ordone  deschiderea focului. Incidentele soldate cu victime continua insa, in Cluj-Napoca fiind ucise 26 de persoane si ranite alte 55: 4 morti si 8 raniti in zona strada Horea, Metropol, hotelul ,,Astoria”; 1 mort si 2 raniti  in Piata Marasti ; 1 mort si 6 raniti in Piata Libertatii, Anticariat, Catedrala ; 11 morti si 23 raniti in zona piata Libertatii, strada Napoca, strada Universitatii ; 9 morti si 11 raniti in zona strada Motilor, Fabrica de bere302.
• La Brasov, coloanele muncitorilor de la intreprinderile ,,Autocamionul”, ,,Tractorul” etc. (precum si cele de la Ghimbav) ajung in zona Comitetului Judetean de Partid, unde comandantii subunitatilor militare cer liderilor manifestantilor sa nu se patrunda in forta in cladire si sa evite actele de violenta. Promit in schimb ca nu vor deschide focul.
Initial se ajunge la intelegere, demonstrantii constituindu-si propriile cordoane de ordine. In zona ,,Modarom” insa un grup de tineri, scandeaza lozinci anticeausiste si indeamna populatia sa patrunda prin dispozitivele scutierilor, care intervin cu lovituri de bastoane de cauciuc.
Primul-secretar al Judetenei de Partid solicita consolidarea dispozitivului de aparare a cladirii.
• Trupele Ministerului de Interne din Targu Mures intervin in forta pentru dispersarea manifestantilor, eliberand zona Comitetului Judetean de Partid pana la ora 19,30. Au fost folositi si 340 de militari si 12 T.A.B.-uri apartinand Ministerului Apararii Nationale.
• Ora 16,00... La Sibiu, circa 300 de manifestantii (unii in stare de ebrietate303) rastoarna si incendiaza mai multe autoturisme din fata sediului Militiei, apoi ataca (cu pietre, smulse din caldaram, tigle, sticle etc.), forteaza intrarea in sediul Inspectoratului Judetean al Ministerului de Interne (situat langa Scoala Militara de Ofiteri ,,Nicolae Balcescu”) si patrund in cladire pe care o devasteaza (in special pe cea a Militiei).
Pentru respingerea lor sunt folosite gaze lacrimogene si se executa foc de avertisment, fiind ranite 5 persoane. Locotenent-colonelul Aurel Dragomir, comandantul scolii militare din imediata vecinatate, urcat pe un T.A.B., face apel la calm si ordine. Apoi permite, cu aprobarea generalului Ion Hortopan, ca o parte din cadrele de conducere ale Ministerului de Interne sa lucreze in localul institutiei pe care o conducea.
• Un grup numeros de manifestanti din Cugir solicita eliberarea detinutilor aflati la sediul Militiei orasenesti; unii, cunoscuti cu antecedente penale, ataca sediul cu pietre si sticle incendiare, reusind sa-l incendieze,
impreuna cu autoturismele din zona. Retrasi la etajul 1 al cladirii, dupa evacuarea de la parter a armamentului, militienii executa foc de avertisment, fapt care ii irita si mai mult pe manifestanti. Pentru a nu arde de vii, unii militieni se arunca prin flacari de la etaj, fiind apoi prinsi si batuti. Capitanul Valentin Pop, comandantul Militiei locale, si plutonierul major Ilie Staicu, sunt loviti cu bestialitate, stropiti cu benzina si li se da foc, decedand dupa circa o ora (cadavrele celor doi au fost profanate si pangarite). Concomitent cu sustragerea unei importante cantitati de armament, cladirea Militiei este distrusa in proportie de 70%304.
• La Brasov, in zona Comitetului Judetean de Partid manifesteaza circa 5 000-6 000 de persoane. La cererea primului-secretar de partid sunt aduse pentru apararea sediului noi forte de ordine, inclusiv de Securitate.
Spre seara, unii manifestanti incearca sa dezarmeze militarii din dispozitivul de paza si sa forteze patrunderea in sediu. Militarii se opun si executa foc in plan vertical. Crezand si sperand ca ostasii nu vor trage in plin, manifestantii scandeaza ,,Armata e cu noi!”, ,,Fara violenta!”.
Apoi inmaneaza primarului municipiului o petitie in 5 puncte si obtin promisiunea acestuia ca o va inainta conducerii judetului spre analiza si solutionate. Deoarece nu au primit nici un raspuns au ramas in centrul Brasovului pana dupa miezul noptii scandand lozinci anticeausiste, aprinzand lumanari si faclii in memoria celor ucisi in intreaga tara. Dupa miezul noptii, grupuri de manifestanti s-au indreptat spre intreprinderile brasovene pentru a mobiliza muncitorii la greva generala si la noi demonstratii305.
• La Resita, circa 200 de muncitori de la Sectia de Masini Electrice si de la Intreprinderea de Constructii de Masini, precum si alte persoane, scandeaza in fata Comitetului Judetean de Partid lozinci antidictatoriale si pro-Timisoara. O parte dintre manifestanti raman si in timpul noptii in fata Judetenei de Partid.
• Ora 16,30. In Bucuresti, un autocamion militar D.A.C., apartinand Armatei, plin cu lazi cu munitie, care se deplasa de la Piata Universitatii spre hotelul ,,Intercontinental”, este blocat de multime. Lovit in cap de o caramida aruncata de un cetatean, soldatul Nicolae Cismaru (soferul) isi pierde cunostinta si controlul asupra autovehiculului, care continua deplasarea lovind o parte dintre demonstrantii si militarii aflati in dispozitiv; rezulta 7 morti si 5 raniti. In acea situatie confuza, in care multimea ajunge fata in fata cu militarii, o parte dintre acestia din urma intra in panica si trag fara comanda; din nou apar victime (8 morti si raniti prin impuscare). Afland despre acest lucru, generalul Vasile Milea ordona: ,,Sa nu se mai execute foc si sa nu fie bagati militarii in linia intai. Daca pleaca scutierii, sa plece si militarii”306. La scurt timp, insa, cere detasamentelor militare din centrul Capitalei sa imprastie manifestantii.
Tot din ordinul sau, doua elicoptere militare survoleaza spatiul aerian al Capitalei pentru a constata modul in care se deplasau manifestantii in diferite zone ale orasului. Cu acest prilej se lanseaza si manifeste cu continut proceausist. Arestarile continua, T.A.B.-urile circula in viteza pe bulevardele principale.
• Ora 17,00. In Bucuresti, in zona hotelului ,,Intercontinental” incepe ridicarea baricadei307, care va reprezenta in orele urmatoare simbolul luptei impotriva lui Nicolae Ceausescu. Dintre organizatori se remarca
Dan Iosif, Dumitru Dinca, Romeo Raicu, Ionel Pop, Radu Silaghi s.a., care se adreseaza celor din zona, in conditii dramatice, de asediu, prin mijloace improvizate (inclusiv printr-un burlan).
• La Cluj-Napoca, un grup de manifestanti incepe sa inainteze spre dispozitivul militar (protejat de containere pentru marfa), care se retrage dezorganizat. In zona Anticariat-Catedrala se someaza, se executa foc de avertisment, in sus (conform declaratiilor militarilor), rezultand insa o persoana ucisa si alte sapte ranite. Manifestatia continua pana la miezul- noptii. Concomitent, au loc confruntari intre manifestanti, care scandeaza ,,Timisoara!”, ,,Veniti cu noi!”, ,,Jos dictatura!”, si militari pe podul de peste Somes, in zona restaurantului ,,Metropol” si a hotelului ,,Astoria”. Sub presiunea multimii, militarii executa foc de avertisment in aer si trag la picioare. Sunt ucise trei persoane si sunt ranite opt. Multimea scandeaza ,,Asasinilor!”, ,,Criminalilor!”.
• Ora 17,30. In zona Modarom din Brasov, un grup de tineri violenti incearca sa forteze dispozitivul scutierilor, care reactioneaza cu bastoane de cauciuc, iar pompierii cu jeturi de apa.
• Ora 18,00. In cadrul ultimei teleconferinte pe care o tine, Nicolae Ceausescu repeta ca in Romania ,,avem de-a face cu o actiune organizata si dirijata, cu orientare precisa de destabilizare si indreptata impotriva integritatii si independentei Romaniei”, fapt care determina decretarea mobilizarii generale ,,a intregului activ de partid si de stat si a  tuturor fortelor noastre de Interne - Militie, Securitate - inclusiv a unitatilor militare” pentru lichidarea in cel mai scurt timp ,,a acestor actiuni conjugate impotriva integritatii, independentei, a constructiei socialiste,  a bunastarii poporului”. Pentru ,,infrangerea fortelor reactionare” cere sa se apeleze si la grupele si detasamentele de aparare ,,a proprietatii si avutiei intregului popor, a socialismului, a independentei si  suveranitatii tarii”. Declarand ca ,,acum se verifica calitatea de membru de partid”, Nicolae Ceausescu precizeaza: ,,Nu exista decat o singura cale - lupta”. Apoi declara: ,,Oricine incalca ordinea, linistea, trebuie  sa primeasca raspunsul ferm, ca nimenea nu poate actiona sa puna in primejdie integritatea tarii, linistea poporului, bunastarea poporului”.
Referindu-se la lipsa de coordonare dintre fortele Ministerului Apararii Nationale si cele ale Ministerului de Interne, Nicolae Ceausescu acuza din nou: ,,Este, in fond, inadmisibil ca de 4 sau 5 ore sa nu fi fost lichidat grupul acesta de aici, de la Universitate, care trebuia de mult lichidat”308. Apoi face cunoscut ca din acel moment se instituie comanda unica, sub conducerea sa, in calitate de comandant suprem, asupra intregii activitati, care urma sa fie asigurata de catre ministrul Apararii Nationale (generalul Vasile Milea), ministrul de Interne (Tudor Postelnicu), ministrul secretar de stat la Interne (Iulian Vlad) si seful de stat  major al Garzilor Patriotice (Corneliu Parcalabescu); secretar al Comandamentului unic a fost numit Silviu Curticeanu. In final cere ca intr-o jumatate de ora membrii Comandamentului unic sa-i prezinte ,,toate masurile care s-au luat si care se vor lua” si sa actioneze pentru ,,a lichida rapid situatia de aici” (din Bucuresti - n.a.). In cadrul teleconferintei, Ioachim Moga a solicitat sa se instituie ,,pentru cateva zile macar, starea de necesitate si in orasul Cluj”309, iar Anton Lungu a raportat ca, in adunarile tinute la Braila, ,,comunistii, oamenii muncii siau exprimat totala indignare si au condamnat hotarat manifestarile elementelor reactionare”.
• In Piata Marasti din Cluj-Napoca se scandeaza lozinci anticeausiste, se cere libertate si democratie. Concomitent, manifestantii (si cetatenii din blocurile din zona) arunca asupra militarilor din dispozitiv cu pietre, sticle, borcane etc. Acestia executa foc de avertisment, insa atacurile asupra lor nu inceteaza. Din nou rezulta morti si raniti. In zona strada Motilor-Fabrica de Bere, principala cale de acces spre centrul orasului dinspre cartierul Manastur, manifestantii (circa 1.000) canta ,,Desteapta-te romane!”, scandeaza ,,Timisoara nu uita, Clujul e de partea ta!”, incearca sa forteze dispozitivul unei subunitati militare, care deschide foc, la comanda. Urmeaza alte altercatii pana spre ora 22,00 .
• La Cisnadie, manifestantii (primiti cu ostilitate de catre primarita) recurg la violenta, incendiind sediul Primariei si atacat sediul Militiei. Facandu-se uz de arma, au fost ucise doua persoane si ranite alte 11310.
• Ora 19,00. In Bucuresti, revolutionarii concentrati in fata hotelului ,,Intercontinental”, infrunta cu eroism, fortele de represiune, in special in jurul baricadei, aflata in proces de consolidare. Pe strazile din zona actioneaza alte grupuri de revolutionari care scandeaza lozinci anticeausiste.
Concomitent, represiunea ia un caracter extrem de violent (initial s-a executat foc de avertisment, tragandu-se in sus cu cartuse trasoare); persoane imbracate in civil retin cu brutalitate manifestantii pe care ii urca in autocamioane.
• Scene asemanatoare sunt vazute pe Calea Victoriei si de dr. Ing. Veronica Radu din Iasi de la etajul 6 al hotelului Athenée Palace: ,,Am vazut cu groaza felul in care tineri manifestanti – prinsi prin manevre la care s-au folosit si caini – erau loviti bestial cu picioarele, arme sau bastoane, in pantece si in cap. Cei ce loveau erau agenti in civil si militieni.
Dupa aceea victimele erau bagate in trei I.M.S.-uri albastre cu gratii. Intre maltratati – o tanara cu scurta rosie si un barbat cu caciula brumarie. Violenta loviturilor a fost incredibila si fara alta justificare decat dorinta de a-i distruge. Toti cei care priveau plangeau. Cred ca multi dintre cei astfel loviti nu au putut supravietui”311
• La Caransebes, o parte dintre manifestanti ataca si incendiaza sediile Militiei, Tribunalului si Procuraturii. La Militie, sperandu-se in calmarea elementelor agresive, a fost deschis initial foc de avertisment, dupa care s-a patruns in institutie, in plin, rezultand uciderea unei persoane si ranirea altor 13. Ulterior, tulburarile din oras se amplifica, fiind devastate cladiri, magazine si locuinte.
• Ora 19,30. La Cisnadie, un grup de persoane ataca sediul Militiei orasenesti. In urma deschiderii focului de catre militieni si a retragerii acestora in incinta unitatii militare din apropiere, cladirea a fost ocupata si devastata. Cu acest prilej s-au inregistrat doi morti si 11 raniti.
• Ora 20,00. In Comitetul Central, Ilie Verdet, presedinte al Comisiei Centrale de Revizie, ii propune lui Nicolae Ceausescu sa dialogheze cu revolutionarii de la baricada.
• Ora 20,30. Dupa distrugerea cladirii Militiei, manifestantii din Cugir se indreapta spre sediul Consiliului Popular, pe care il incendiaza. Actiunile violente continua si in cursul noptii.
• Ora 21,00. La Bucuresti, Vasile Milea, Tudor Postelnicu, Iulian Vlad si colonelul Corneliu Parcalabescu (seful Statului Major al Garzilor patriotice) sunt chemati la Nicolae Ceausescu, care ii apostrofeaza pentru modul defectuos in care actionasera pentru reprimarea revolutionarilor de la ,,Intercontinental” din Bucuresti.
• In Piata Romana, unii civili isi ard carnetele de partid. Echipele de scutieri incep, prin asalturi, sa-i captureze in mod brutal pe revolutionarii din zona ,,Intercontinental”. Initial, acestia sunt stransi in fata hotelului Negoiu si in zona statiei de troleibuze din Piata Universitatii, apoi urcati in dube ale Militiei si dusi la Militia Capitalei, apoi la inchisoarea Jilava.
• La Targu Mures, elemente agresive din randul manifestantilor arunca cu pietre, sticle, bare de fier spre fortele de ,,ordine”, depasesc primele doua cordoane ale acestora, ranind grav un militar, si ajung la T.A.B.- uri care sunt atacate si deteriorate (unele). Fara comanda, militarii deschid foc de avertisment (timp de 40 de secunde). Datorita unei erori, focul unei mitraliere de pe un T.A.B. ucide insa 4 persoane si raneste alte doua. Infuriati, manifestantii se retrag si devasteaza magazinul ,,Romarta Tineretului” si cafeneaua ,,Café-Lux”312. In cursul altor trageri au mai fost ucise doua persoane si ranite 19. Majoritatea prin plagi impuscate. Din cei 55 de cetateni arestati 52 dintre acestia au prezentat leziuni corporale313.
• Ora 21,50. Detasamentul UM 01380 Arad, care actionase la Timisoara, paraseste orasul indreptandu-se spre garnizoana de resedinta314.
• Ora 22,00. La Bucuresti, Nicolae Ceausescu cere arestarea liderilor revolutionarilor de la baricada. Zona este inspectata de catre generalul Vasile Milea de mai multe ori315.
• In Cluj-Napoca, pe treptele Teatrului National, Doina Cornea vorbeste multimii despre importanta doborarii dictaturii. Se scandeaza lozinci anticeausiste si anticomuniste316.
• Ora 22,45. Din ordinul generalului Vasile Milea, doua detasamente de cadre si ofiteri-elevi inarmati (784 de oameni imbarcati in autobuze) din Academia Militara din Bucuresti ajung in fata sediului C.C. al P.C.R., fiind dispuse in spatele militarilor, scutierilor, militienilor si securistilor in civil din zona ,,Intercontinental”.
• Ora 23,30. Generalul Vasile Milea se afla din nou in zona baricadei de la ,,Intercontinental”. Asupra sa si a militarilor din zona se arunca cu diferite obiecte de la balcoane. In acest context, ministrul Apararii Nationale ordona maiorului Dorel Amariucai ca militarii din subordine sa traga cateva salve in aer317. Alti tragatori, care nu apartineau armatei, executa si ei trageri de pe acoperisuri, de la balcoane si ferestre. Sugestiva in acest sens este declaratia lui Gelu Voican Voiculescu: ,,S-a tras din blocul «Creditul Minier». Fiind foarte aproape de bucata asta de strada, pe partea dreapta, spre Inter, in timp ce cativa tineri erau catarati pe baricada, langa mine a cazut unul secerat. Era ranit fara vreo  explicatie. Au fugit cu el la Coltea. Daca se tragea dinpre baricada, iar fi nimerit pe cei de la baricada, de sus din spatele ei. Asta cazuse in dreapta mea.. Instinctiv am ridicat capul, m-am uitat exact in fata si am vazut cladirea «Creditului minier», fatada dinspre Batistei. Nu se putea trage acolo de la sau din spatele baricadei... Parerea mea este ca acesti morti au cazut ca sa intarate lumea... sa escaladeze situatia”318
• Manifestantii arestati (barbati, femei, copii) de fortele de represiune sunt batuti (unii maltratati) si dirijati spre ,,punctele de colectare” din fata hotelului ,,Negoiu” si langa cladirea Ministerului Comertului Exterior (spre statia de troleibuze) de unde sunt urcati in dube si dusi spre triere, inregistrare si identificare la Militia Capitalei (unde au fost din nou batuti), apoi la inchisoarea Jilava. Abuziv s-au purtat si cadrele sectiilor 1, 14, 10 si 18 Militie (cu precadere), 11 si 19 etc.
• Gelu Voican Voiculescu, insotit de cativa prieteni, se deplaseaza la domiciliul poetului Adrian Paunescu caruia ii spune: ,,Haide acum, Adriane, se canta versurile tale acolo. E nevoie de vocea ta de tunet la baricada”319.
Reactii externe:
• Regele Mihai I adreseaza, prin radio BBC, un nou apel catre poporul roman: ,,Apelez la armata romana, ca sa rastoarne imediat regimul familial al impostorilor si al Securitatii lor! Cer tuturor muncitorilor sa declare si sa aplice greva generala in toata tara, sa se formeze in tara un guvern de generali si elemente ale partidului, opus acestui regim! Sunt si voi fi alaturi de voi toti! Mihai!”.320
• M.S. Gorbaciov declara in parlamentul sovietic: ,,Urmarim cu multa atentie cele ce se petrec in Romania. Suntem in legatura cu Ambasada noastra din Bucuresti… Avem o surpriza pe care o vom anunta parlamentului”.
I.P. Aboimov, adjunctul ministrului de Externe sovietic, declara ambasadorului roman la Moscova, Ion Bucur, ca asertiunile privind amestecul Uniunii Sovietice in treburile interne ale Romaniei ,,nu au nici o baza si nu sunt conforme cu realitatea”.
Helmut Kohl, cancelarul R.F.G., considera represiunile din Romania drept ,,un lucru ingrozitor”, condamna cu vehementa reprimarea manifestatiilor din Romania, isi exprima compasiunea fata de familiile victimelor opresiunii, cere sa inceteze violentele si sa inceapa un dialog cu manifestantii: ,,Conducerea romana – precizeaza cancelarul vest-german
– sa indeplineasca neintarziat acele obligatii pe care si le-a asumat la Conferinta pentru Securitate si Cooperare in Europa”321.
• Gyula Horn, ministrul de Externe al Ungariei, declara ca guvernul maghiar studiaza posibilitatea denuntarii tratatului de prietenie si colaborare romano-ungar.
• Richard Boucher, purtatorul de cuvant al Departamentului de Stat al S.U.A., declara intr-o conferinta de presa ca stirile sosite neoficial cu o zi inainte indica faptul ca ,,demonstratiile de la Timisoara impotriva
regimului continua, dupa cum continua si represiunea impotriva demonstrantilor”, actiunile fiind ,,barbare”. Conform celor relatate de Nestor Rates la radio ,,Europa Libera”, purtatorul de cuvant ,,a dezvaluit ca au loc convorbiri cu sovieticii, consacrate situatiei din Romania, guvernul american cerand Moscovei sa-si foloseasca influenta pentru a pune capat violentei”.
• Marlin Fitzwater, purtatorul de cuvant al Casei Albe, vorbind in numele presedintelui George Bush, se adreseaza din nou guvernului roman cu cererea ,,de a pune capat reprimarii brutale a demonstratiilor populare, sa deschida frontierele si sa-si respecte obligatiile asumate la Helsinki”322.
• Joe Clark, secretar de stat in Ministerul de Externe canadian, anunta rechemarea ambasadorului Canadei de la Bucuresti, suspendarea facilitatilor tarifare pentru importuri si anularea contractelor oficiale incheiate cu Romania.
• Guvernul polonez condamna actiunile represive ale guvernului roman si cere conducerii de la Bucuresti sa respecte prevederile conventiilor internationale privind drepturile omului.
• Parlamentari din Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca cer Parlamentului si conducerii politice de la Moscova sa condamne in mod oficial actiunile de represiune de la Timisoara si politica guvernului roman.
• La Belgrad, 500-600 de persoane manifesteaza impotriva regimului politic din Romania si aprind lumanari in memoria victime-lor represiunii de la Timisoara323.
• La demonstratia din fata Ambasadei Romaniei de la Paris mai multi ministri si parlamentari francezi cer sa li se ofere informatii in legatura cu evenimentele din Romania; invocand incheierea programului de lucru,
ambasadorul roman Petre Gigea refuza sa-i primeasca si cere noi indicatii de la Bucuresti in legatura cu ,,atitudinea ce trebuie adoptata in aceasta situatie”324.
• Ministerul de Externe al Cehoslovaciei isi exprima ,,adanca neliniste” si protestul ,,hotarat impotriva folosirii armatei si a fortelor de ordine pentru imprastierea demonstrantilor” din Romania.
• Participantii la Congresul extraordinar al Partidului Comunist din Cehoslovacia cer Comitetului Central al partidului sa intrerupa imediat legaturile cu conducerea P.C.R.
• Seimul polonez condamna din nou ,,represiunea autoritatilor romane” si-si exprima solidaritatea cu manifestantii pasnici.
• Comisia de Politica Externa a Adunarii Populare din Bulgaria isi exprima ingrijorarea profunda fata de situatia din Romania.
• Consiliul de Stat al R.D.G. decide sa-i retraga lui Nicolae Ceausescu ordinul ,,Karl Marx”.
• Eugen Ionesco, Emil Cioran si alti peste 50 de scriitori romani aflati in exil intocmesc o scrisoare de solidaritate cu poporul roman, citita la radio ,,Europa Libera” de catre Serban Orascu: ,, Scriitorii romani exilati sau de origine din Romania protesteaza cu adanca indignare impotriva reprimarii salbatice a manifestatiilor pentru libertate din Timisoara si din celelalte orase ale Romaniei, se solidarizeaza frateste cu toti demonstrantii si, intocmai ca pentru intreg restul Europei, revendica si pentru poporul roman dreptul de a-si determina singur soarta prin alegeri libere, care sa puna capat stapanirii comuniste”325.
Viorica Cortez, cantareata de opera de origine romana, isi face cunoscute sentimentele prin radio ,,Europa Libera”: ,,Sunt romanca si simt romaneste! In aceste clipe de cumpana, ma gandesc la voi, romanii mei  dragi si napastuiti! Treziti-va si nu mai trageti in confratii mei, ai vostri, ai tuturor! Fortati de trecut poate, sau sigur, aduceti-va aminte de viitor, de ziua de maine, cand inca nu va fi prea tarziu, dar opriti macelul…
Azi, sub semnul timpului, din imediata noastra vecinatate, vrei tu, romanule, sa opresti roata istoriei!?! Vrei, tu romanule, sa te faci unealta unui asa-zis conducator, in realitate dement si pus la stalpul infamiei de o lume intreaga!?! Barbati romani, de decenii ati fredonat in gand, in surdina, corul osanditilor din opera «Nabucco», de Giuseppe Verdi. Sunt gata sa vin prima sa cant perenul imn al libertatii! Romane, dragule,  inceteaza sa traga in confratii tai, ai mei, ai nostri!”326.
• Lev Zaikov, membru al Biroului Politic si secretar al C.C. al P.C.U.S., declara ca evenimentele din Romania erau de asteptat, deoarece ,,poporul acestei tari vede ca pretutindeni se desfasoara un proces de democratizare, vede restructurarea din Uniunea Sovietica; dorinta lui fireasca este ca sa inceapa si in propria lui tara”327.

274 Miodrag Milin, Timisoara in revolutie si dupa, p. 123.
275 O parte din garniturile de tren in care se aflau membrii Garzilor Patriotice au fost oprite pe traseu, inainte de a sosi in Timisoara.
276 Nicolae Toma, op. cit., p. 32.
277 ,,Luneta”, nr. 11/februarie 1990.
278 Apud Politica Nationala I, nr. 1/2004, p. 61. Textul citit de Ioan Lorin Fortuna continea unele modificari fata de varianta elaborata cu cateva ore inainte (pentru alte variante de text vezi ,,Caietele Revolutiei” nr. 2/2005, p. 12-13; Costel Balint, op. cit., facsimile).
279 Miodrag Milin, Timisoara in Revolutie si dupa, p. 124.
280 Deoarece Consulatul era supravegheat, la cererea consulului, textul proclamatiei a fost pus in cutia postala.
281 Miodrag Milin, Timisoara in Revolutie si dupa, p. 127.
282 Sergiu Nicolaescu, Lupta pentru putere. Decembrie 1989, p. 323.
283 Scoala militara de ofiteri activi ,,Nicolae Balcescu”, Scoala militara de ofiteri activi de transmisiuni si Scoala militara de ofiteri activi de artilerie ,,Ioan Voda”.
284 In ziua de 21 decembrie 1989 au fost scosi in oras peste 2 000 de militari, 20 T.A.B.-uri, 22 autocamioane si 10 autoturisme.
285 Imbarcat pe A.B.I.-uri si doua microbuze TV, echipat in combinezoane de iarna si inarmat cu armamentul din dotare (munitia era inchisa in lazi sigilate).
286 Transportata cu un autocamion, militarii fiind echipati in tinuta gri-bleu de iarna si dotati cu armamentul aferent (fara munitie).
287 La procesul lui Nicu Ceausescu ranitii au declarat ca au fost impuscati de focuri trase din alta directie (din spate si lateral) decat cea in care se aflau militarii care au deschis focul de avertisment.
288 Despre evenimentele din Arad vezi, intre altele: Alexandru Osca, Revolutia …, p. 209-282.
289 Sinteza aspectelor rezultate din anchetele efectuate de Parchetul Militar… p. 93.
290 Pe larg: Grigore Cartianu, op. cit., p. 114-119.
291 Sinteza …, p. 89.
292 Referindu-se la starea lui Nicolae Ceausescu dupa spargerea mitingului, Mihai Harjau releva ca acesta ,,era paralizat. Nu mai putea sa vorbeasca”.
293 Sergiu Nicolaescu, Lupta pentru putere. Decembrie 1989, p. 125; vezi si Sase zile care au zguduit lumea…, p. 168.
294 Emil Simandan, Intrebatorul din Agora. In amintirea eroilor martiri ai revolutiei de la Arad, Fundatia Culturala Ioan Slavici, Arad, 2003, p. 15.
295 Sergiu Nicolaescu, Lupta pentru putere. Decembrie 1989, p. 347.
296 Alex Mihai Stoenescu, Interviuri despre revolutie, Editura RAO, Bucuresti, 2004, p. 202-203.
297 ,,Luneta” nr. 11/februarie 1990.
298 Iosif Zagrean, op. cit., p. 38.
299 Sinteza …, p. 81.
300 Dupa unele marturii, o parte dintre clujeni au avut o atitudine agresiva fata de militari, incercand sa-i loveasca si cerand ostasilor sa-si impuste comandantii.
301 Iosif Zagrean, op. cit., p. 39-41.
302 Sinteza …, p. 86.
303 Ibidem, p. 65.
304 Sergiu Nicolaescu, Lupta pentru putere. Decembrie 1989, p. 342.
305 Sinteza …, p. 95.
306 Sergiu Nicolaescu, Lupta pentru putere. Decembrie 1989, p. 128.
307 Au fost folosite containere, mobiliere de la restaurantele si magazinele din zona, diverse autoturisme etc.
308 Constantin Sava, Constantin Monac, Revolutia Romana din Decembrie 1989…, p. 197-203.
309 Silviu Curticeanu a precizat ca nu era cazul sa se instituie stare de necesitate la Cluj- Napoca, dar Nicolae Ceausescu a replicat ca va analiza propunerea, dar ca masurile pe care le-a ordonat reprezinta ,,mai mult decat starea de necesitate”.
310 Militienii au raspuns cu foc, ucigand doua persoane. Autorii lucrari Sase zile care au zguduit Romania… apreciaza ca unele persoane care atacau sediul Militiei ,,au fost impuscate din spate, existand indicii ca s-a tras din turla bisericii aflata in apropiere” (p. 151).
311,,Adevarul” din 3 martie 1990.
312 Referindu-se la faptul ca din trupul unei femei au fost extrase elemente de munitie atipica, Sergiu Nicolaescu apreciaza ca ,,in acele momente in zona au existat si alti tragatori ce au executat foc asupra manifestantilor, probabil in scop de diversiune” (Lupta pentru putere. Decembrie 1989, p. 432).
313 Sinteza …, p. 91.
314 In perioada urmatoare din Timisoara au fost retrase si alte unitati militare.
315 Generalul Iulian Vlad afirma ca in acele momente ministrul Apararii Nationale era ,,profund afectat”.
316 Iosif Zagrean, op. cit., p. 103.
317 Gelu Voican Voiculescu apreciaza ca generalul Vasile Milea a condus personal represiunea in noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989 in zona hotelului ,,Intercontinental”.
318 Alex Mihai Stoenescu, Interviuri despre revolutie, Editura RAO, Bucuresti, 2004, p. 213, 214.
319 Ibidem, p. 205.
320 E un inceput in tot sfarsitul..., p. 339-340.
321 Ibidem, p. 408-409.
322 Ibidem, p. 441.
323 Ambasadorul Dumitru Popa a apreciat aceasta manifestatie, organizata de Uniunea Tineretului Socialist din Belgrad, ca avand un ,,caracter antiromanesc”.
324 Principiul dominoului…, p. 480.
325 E un inceput in tot sfarsitul.., p. 358.
326 Ibidem., p. 359.
327 Ibidem, p. 63.

sursa: Revolutia din decembrie 1989. Cronologie de Dr. ALESANDRU DUTU

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.