Si la striptease se va aplica Legea Bacsisului?...

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 22.04.2015 19:57 | Publicat in LOCAL | Tipareste pagina

Guvernul a aprobat o serie de modificari ale OUG nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

Noile reglementari au scopul de a contribui la creşterea gradului de colectare a veniturilor bugetare şi la diminuarea evaziunii fiscale prin intarirea supravegherii şi controlului, instituind, in acelaşi timp, masuri echilibrate din punctul de vedere al sancţiunilor contravenţionale.
Prin modificarile legislative adoptate astazi se evita inchiderea unitaţii economice atunci cand se constata pentru prima data, in decurs de 24 de luni, nerespectarea prevederilor legale.
Elementele de noutate ale Ordonanţei de Urgenţa vizeaza, in principal, aplicarea unor sancţiuni graduale operatorilor economici, in raport cu nivelul de gravitate al faptei savarşite, şi confiscarea sumelor de bani neinregistrate, precum şi introducerea unor reglementari cu privire la sumele incasate in plus sub forma de bacşiş.
Astfel, actul normativ defineşte noţiunea de „bacşiş”  in vederea evidenţierii acestui tip de venit pe bonul fiscal, cu scopul delimitarii clare a acestuia de veniturile incasate de operatorii economici pentru livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor direct catre populaţie, precum si pentru asigurarea fiscalizarii acestuia, potrivit Codului fiscal.
Bacsisul reprezinta orice suma de bani oferita voluntar de client,  in plus faţa de contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate.
Se interzice condiţionarea, sub orice forma, a livrarilor de bunuri sau a prestarilor de servicii de acordarea bacşişului.
Potrivit noilor reglementari, operatorul economic va avea obligaţia marcarii bacşişului pe un bon fiscal distinct, insa va putea opta daca bacsisul inregistrat fiscal si contabil ramane la dispozitia sa, ori se distribuie salariatilor, potrivit unui regulament propriu de ordine interioara.

Bacşişul primit se va impozita, actul normativ menţionand astfel:

impozitarea bacsisului ca profit al operatorului economic in cazul in care acesta nu se distribuie salariatilor (16% sau 3% in cazul microintreprinderilor);
necuprinderea bacsisului in sfera TVA in cazul in care se distribuie angajaţilor;
impozitarea la nivelul angajatului cu 16% impozit pe venit din alte surse, prin retinere la sursa, in cazul in care bacsisul se distribuie salariatilor;
necuprinderea in baza de impozitare a contributiilor sociale si a contributiilor sociale de sanatate – deci netaxarea din acest punct de vedere.
Totodata, actul normativ adoptat de Guvern introduce obligaţia intocmirii de documente justificative, atat pentru sumele de bani introduse in punctele de vanzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, cat şi pentru sumele extrase din acestea, astfel incat organele de control sa aiba la dispoziţie instrumentele necesare pentru a identifica sumele care nu sunt justificate prin documente conform legii.
Operatorul economic va avea obligaţia sa asigure inregistrarea banilor detinuti de angajati la ora inceperii programului de lucru, intr-un registru de bani personali.
Astfel, in cazul unui control, eventualele sume de bani gasite in plus faţa de sumele inregistrate, sa nu poata fi justificate ca fiind banii aparţinand angajaţilor.
Angajaţii operatorului economic vor avea obligaţia sa prezinte la solicitarea organelor de control sumele de bani aflate asupra lor, atunci cand se afla in incinta unde işi desfaşoara activitatea şi in timpul programului de lucru.
Actul normativ aduce unele modificari şi in ceea ce priveşte regimul de sancţionare al operatorilor economici care nu se doteaza cu aparate de marcat electronice fiscale, deşi au aceasta obligaţie.
Astfel, potrivit noilor reglementari, in situaţiile in care operatorul economic nu s-a dotat cu aparat de marcat electronic fiscal, suspendarea activitaţii va fi dispusa pana in momentul in care acesta se conformeaza prevederilor legale şi achiziţioneaza un aparat de marcat pe care il fiscalizeaza şi il utilizeaza in activitate, facand in acelaşi timp, dovada plaţii amenzii pe care organul de control i-a aplicat-o.
Conform legislaţiei aflata pana acum in vigoare, sancţiunea pentru operatorii economici care nu erau dotati cu aparat electronic fiscal consta in suspendarea activitaţii de la o luna la 3 luni, fara a se tine cont de intrarea in legalitate şi nici de plata amenzii.

Un capitol al Ordonanţei de Urgenţa introduce reglementari ce permit aplicarea graduala a sancţiunilor operatorilor economici, in funcţie de un prag de semnificaţie, astfel:

Daca suma nejustificata rezultata din savarşirea contravenţiei este de pana la 300 lei inclusiv, dar nu mai mult de 3% inclusiv , din valoarea inregistrata in casa de marcat pana la ora controlului, ori la sfarsitul zilei, daca fapta a fost savarşita anterior datei controlului, fapta se sanctioneaza cu avertisment, fara aplicarea sanctiunii complementare.
Daca suma nejustificata rezultata din savarşirea contravenţiei  este de pana la 300 lei inclusiv, dar mai mare de  3% , din valoarea inregistrata in casa de marcat pana la ora controlului, ori la sfarsitul zilei, daca fapta a fost savarşita anterior datei controlului, fapta se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 lei la 5.000 lei, fara aplicarea sanctiunii complementare.
Daca suma nejustificata rezultata din savarşirea contravenţiei  este cuprinsa intre 300 lei  şi 1.000 lei inclusiv, dar este mai mica de 3% inclusiv, din valoarea inregistrata in casa de marcat pana la ora controlului, ori la sfarsitul zilei, daca fapta a fost savarşita anterior datei controlului, fapta se sanctioneaza cu amenda de la 10.000 lei la 15.000 lei, fara aplicarea sanctiunii complementare.
Daca suma nejustificata rezultata din savarşirea contravenţiei  este cuprinsa intre 300 lei  şi 1.000 lei inclusiv, dar este mai mare de 3%  din valoarea inregistrata in casa de marcat pana la ora controlului, ori la sfarsitul zilei, daca fapta a fost savarşita anterior datei controlului, fapta se sanctioneaza cu amenda de la 15.000 lei la 20.000 lei. De asemenea, se suspenda pentru 30 de zile activitatea operatorului economic pentru unitatea de vanzare la care s-a constatat contravenţia, incepand cu cea de-a doua abatere constatata intr-un interval de 24 de luni.
Daca suma nejustificata rezultata din savarşirea contravenţiei este mai mare de 1.000 lei, dar este mai mica de 3% inclusiv, din valoarea inregistrata in casa de marcat pana la ora controlului, ori la sfarsitul zilei, daca fapta a fost savarşita anterior datei controlului, fapta se sanctioneaza cu amenda de la 20.000 lei la 25.000 lei, fara aplicarea sanctiunii complementare.
Daca suma nejustificata rezultata din savarşirea contravenţiei este mai mare de 1.000 lei  şi  mai mare de 3%, din valoarea inregistrata in casa de marcat pana la ora controlului, ori la sfarsitul zilei, daca fapta a fost savarşita anterior datei controlului, fapta se sanctioneaza cu amenda de la 25.000 lei la 30.000 lei. De asemenea, se suspenda pentru 30 de zile activitatea operatorului economic pentru unitatea de vanzare la care s-a constatat contravenţia, incepand cu cea de-a doua abatere constatata intr-un interval de 24 de luni, indiferent pentru care dintre situaţiile prevazute mai sus a fost aplicata sancţiunea la prima abatere, in cadrul termenului de 24 de luni.
Pentru situaţiile prevazute la punctele 4 şi 6, daca operatorul economic achita atat amenda, cat şi o suma egala cu de zece ori amenda aplicata, sancţiunea complementara (suspendarea pentru 30 de zile a activitaţii operatorului economic pentru unitatea in care s-a constatat contravenţia) inceteaza de drept in termen de 24 de ore de la prezentarea dovezii achitarii la organul constatator.
Odata cu sancţiunile menţionate mai sus, se aplica şi prevederile  privind confiscarea sumelor detinute la punctele de vanzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, care nu pot fi justificate prin datele inscrise in documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, in registrul de bani personali, in registrul special sau in chitante.

Un alt capitol introdus in ordonanţa de urgenţa are scopul de a asigura finanţarea pentru finalizarea a doua sedii de instanţe de judecata cuprinse in Proiectul privind reforma sistemului judiciar, finanţat prin Acordul de imprumut dintre Romania şi Banca Internaţionala pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.
Practic, prin acest act normativ, Ministrul Justiţiei va fi abilitat sa emita Ordine de ministru prin care contribuţia Romaniei la acest proiect asigurata prin bugetul Ministerului Justiţiei, sa fie utilizata pentru realizarea obiectivelor de investiţii din cadrul proiectului. Se estimeaza ca aproximativ 25 de milioane de euro ar putea fi utilizate pentru finalizarea tuturor obiectivelor de investiţii.
Proiectul privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006 şi prelungit prin mai multe acte normative, este finanţat din doua surse: imprumutul in valoare totala de 110 milioane Euro si contribuţia Romaniei de 32 milioane Euro, asigurata de la bugetul de stat.
Structura Proiectului menţionat cuprinde patru componente: Reabilitarea infrastructurii instanţelor; Consolidarea capacitaţii administrative a instanţelor; Realizarea unui sistem integrat de management al resurselor in cadrul sistemului judiciar; Dezvoltarea instituţionala a instituţiilor sistemului judiciar.
In cadrul primei componente se urmareşte reabilitarea, construirea şi dotarea a 19 sedii de instanţe de judecata, prin furnizarea de lucrari, servicii si bunuri.
Dintre acestea, 14 sedii au fost finalizate in perioada 2010 – 2014, altele 3 sunt in curs de execuţie şi vor fi finalizate din valoarea totala a imprumutului (110 milioane de euro) şi ultimele 2 au fost incepute in cadrul Proiectului, dar nu pot fi finalizate prin finanţarea acestora integral din Acordul de Imprumut.
Modificarile legislative adoptate creeaza cadrul legal pentru asigurarea ulterioara a finanţarii necesare pentru finalizarea celor doua sedii de instanţe de judecata.

De asemenea, actul normativ adoptat modifica OG nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din Romania.

Avand in vedere traficul intens, de 4.000 de vehicule/ora pana la 50000 de vehicule/zi inregistrat pe A2, din cauza caruia s-au creat pana acum ambuteiaje la staţiile de taxare de la podul Feteşti, se creeaza o alternativa la vechiul sistem de plata in numerar a taxei de trecere, printr-unul similar celui care se utilizeaza pentru plata rovinietei.
Astfel, trecerea prin staţia de taxare se va efectua pe trei benzi pe sens, din  care benzile 2 şi 3 vor fi cu trecere libera, fara bariere, iar banda 1 (de la marginea din dreapta) va fi in continuare cu bariera, şi numai pentru plata cash.
Pentru cei care doresc sa evite oprirea la bariera, tariful poate fi achitat inaintea trecerii podului sau, cel tarziu, pana la ora 24 a zilei urmatoare trecerii.
Tarifele pot fi achitate la distribuitorii autorizaţi de CNADNR :
Prin sms la numarul 7577 (Orange, Telekom, Vodafone)
Staţii de distribuire a carburanţilor auto (OMV, Petrom, Rompetrol şi Mol)
Plata prim sms se poate efectua numai pentru o singura trecere şi se taxeaza in conformitate cu termenii şi condiţiile operatorilor de telefonie mobila.
Controlul se va efectua prin intermediul camerelor video care inregistreaza numarul de inmatriculare, numar care va fi verificat in sistemul electronic al plaţilor.
Tarifele sunt cuprinse intre 13 şi 91 lei, in funcţie de tipul de vehicul, iar amenzile aplicate pentru neachitarea acestui tarif in termenul legal vor fi cuprinse intre 130 şi 910 lei.
Trecerea  vehiculelor pentru care exista abonamente preplatite, eliberate sub forma de tichete, se va efectua numai pe banda 1 pana la intrarea in vigoare a tarifelor electronice de trecere.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.