Spectacolele de octombrie la Teatrul Naţional

Scris de Alex Neagoe | Publicat in 30.09.2012 13:30 | Publicat in LOCAL | Tipareste pagina

Duminică 30/09 - 19:00 Studio 5

M-AM HOTARAT SA DEVIN PROST

- de Martin Page / regia Antonella Cornici
Distribuţia: CĂLIN STANCIU JR., VICTORIA RUSU, VICTOR MANOVICI, MĂLINA MANOVICI, ALINA CHELBA
Scenografia RODICA ARGHIR
Muzica BOBO BURLĂCIANU
Video LUCIAN MATEI
Regia artistică ANTONELLA CORNICI
Antoine, 25 de ani, geniu se simte exclus din lumea contemporană de însăşi inteligenţa lui. Deprimat şi singur, încearcă diferite metode să devină mai prost, mai aproape de semenii lui, cu alte cuvinte. Porneşte pe un drum complet anti-iniţiatic, încearcă să se integreze: n-a băut în viaţa lui – vrea să ia lecţii de alcoolism; nu ştie ce e moartea – ia lecţii de sinucidere. Dar orice problemă are o soluţie. O poveste plină de haz, M-am hotărât să devin prost este, dincolo de aspectul autobiografic, o întâlnire fascinantă cu psihicul uman.
Martin Page (1975) este un scriitor francez care, în ciuda premiilor şi recunoaşterii internaţionale, rămâne la fel de neconvenţional. Neliniştit, cu un parcurs biografic „în zig-zag”, atras antropologie, drept, psihologie, filosofie, istoria artei, sociologie etc. şi având ocupaţii dintre cele mai diverse, de la paznic de noapte la editor de carte, Martin Page a devenit un nume de referinţă în literatură odată cu publicarea romanului său de debut, M-am hotărât să devin prost, publicat în 2001 şi tradus rapid în 24 de limbi. În acest prim deceniu al carierei sale, a mai scris patru cărţi: Une parfaite journee parfaite (O perfectă zi perfectă), La Libellule de ses huit ans (Libelula, Humanitas, 2005), On s’habitue aux fins du monde (Să ne obişnuim cu sfârşitul lumii) şi Peut-être une histoire d’amour (O poveste de dragoste, poate, Humanitas, 2009).
Antonella Cornici, absolventă a Universităţii de Arte „George Enescu” din Iaşi, este actriţă Teatrului Naţional Iaşi din 1997. Colaborator al Radio Iaşi, jurnalist cultural, asistent universitar, Antonella Cornici abordează teatrul din toate aspectele sale, practice şi teoretice, din perspectiva unei energii pozitive debordante, susţinte de o imaginaţie şi un umor pe măsură. Pasul următor este facultatea de regie pe care o finalizează în acest an, spectacolul M-am hotărât să devin prost reprezentând debutul Antonellei Cornici ca regizor profesionist.

Marţi 02/10 - 19:00 Sala 2
POVESTEA DE IARNĂ

- de W.Shakespeare / un spectacol de Alexander Hausvater
Muzică: Dan Jinga
Decoruri: Lucian Lichiardopol
Costume: Stela Verebceanu
Coregrafia: Mălina Andrei
Light design, proiecţii: Lucian Moga
Distributia: Ion Rizea, Claudia Ieremia, Ovidiu Crişan, Damian Oancea, Ana Maria Cojocaru, Colin Buzoianu, Victor Manovici, Cătălin Ursu, Doru Iosif, Benone Viziteu, Ioan Strugari, Alina Reus, Valentin Ivanciuc, Laura Avarvari, Luminiţa Tulgara, Sabina Bijan, Mircea-Ionuţ Pandele

Miercuri 03/10 - 19:00 Studio 5
IAACOVI şi LEIDENTAL

- de Hanoch Levin / regia Mihaela Lichiardopol
scenografia: Geta Medinski
muzica: Almási Gabriel, Adrian Mardan
mişcarea scenica: Liana Iancu
light design: Florin Putere
Distributia: Sabina BIJAN, Bogdan SPIRIDON şi Călin STANCIU Jr
Iaacovi şi Leidental este povestea comică a unor oameni care încearcă din răsputeri să umple golul existenţial din vieţile lor secate de emoţie.
Cei doi trec prin propria lor existenţă în mod absurd, secaţi de emoţie, dar încercînd s-o provoace, să condimenteze cotidianul cu sens şi cu un simulacru de iubire.
În caruselul care se naşte, ei găsesc de cuvinţă să se îndrăgostească de aceeaşi femeie care, la rîndul ei, se află în căutarea marilor aspiraţii (artistice, pe cît posibil), căutare îngreunată de un prea teluric dos care-şi are propria existenţă şi propriul nume: „Popoumare”.

Joi 04/10 - 19:00 Studio 5
IAACOVI SI LEIDENTAL

Vineri 05/10 - 19:00 Sala 2
INTERZIS ACCESUL ANIMALELOR

- de Rodrigo Garcia | traducerea Ioana Anghel
regia şi scenografia Rodrigo Garcia
light design Carlos Marquerie
concept video Marius Mateşan
cu CLAUDIA IEREMIA, ROMEO IOAN, ALINA REUS, ION RIZEA, ANDREA TOKAIşi copilul DAVID POPA

Sâmbătă 06/10 – 19:00
M-AM HOTARAT SA DEVIN PROST | – Studio 5


Duminică 07/10 – 19:00
M-AM HOTARAT SA DEVIN PROST | – Studio 5


Marţi 09/10 – 19:00
TARUL IVAN ISI SCHIMBA MESERIA | – Sala Mare
de Mihail Bulgakov / un spectacol de Sabin POPESCU
decoruri FEHERVÁRI Zsolt
costume Krisztina NAGY
muzica Ilie STEPAN
light design Florian PUTERE
video Film&Go Company
Distributia: Damian Oancea, Romeo Ioan, Valentin Ivanciuc, Alecu Reus, Cristian Szekeres, Benone Viziteu, Vladimir Jurăscu, Laura Avarvari, Ana Maria Cojocaru, Luminiţa Tulgara, Ovidiu Coroiu, Alex Jivcov
Ce se întîmplă atunci cînd o maşină a timpului cam şubredă, improvizată din ce se mai găseşte prin boxa de la subsol, îl transportă pe Ivan Vasilievici, chintesenţă a administratorului de bloc, aşa cum bine îl ştim cu toţii, direct pe tronul şi în pielea marelui ţar Ivan, supranumit Cel Groaznic? Într-o desfăşurare halucinantă de situaţii incredibile, autorul celebrului roman Maestrul şi Margareta ne conduce, printre lacrimi şi hohote de rîs, pe un drum care jonglează cu prezentul şi trecutul, cu realitate şi fantasticul, în căutarea esenţei umane, şi sub, dar şi dincolo de istorie.

Miercuri 10/10 – 19:00
in vizita | – Sala 2
de Roland Schimmelpfennig / traducerea Ciprian Marinescu / regia artistică Alexandru DABIJA
regia artistică Alexandru DABIJA
scenografia Helmut STÜRMER
Distributia: Damian OANCEA, Victoria SUCHICI CODRICEL, Mălina MANOVICI, Colin BUZOIANU, Claudia IEREMIA, Alina REUS, Irene FLAMANN CATALINA şi Mirela PUIA
Un tînăr ajunge, în toiul iernii, acasă la tatăl pe care nu l-a văzut niciodată pînă acum. Tatăl, care a îmbătrînit muncind la traducerea Paradisului pierdut de John Milton, s-a îndrăgostit de nepoata lui, cu care fusese la vînătoare de raţe. Au şi vînat una, iar dilema lor „existenţială” este că nu ştiu ce să facă mai departe cu ea. Soţia lui, Edith, se îndrăgosteşte de fiul nou-venit, care, însă, preferă, în cel mai concret mod, alte două femei din casă – pe Sonia şi pe fiica lui Edit, Marietta. Această „constelaţie” de personaje, pe cît de contemporane, pe atît de cehoviene, compune o suită de schiţe, un caleidoscop de imagini, stări şi sentimente, care conduc la rezolvările cele mai contradictorii.

Joi 11/10 – 19:00
INAINTE DE PENSIONARE | – Studio 5
de Thomas Bernhard / traducerea Ciprian Marinescu / regia Christian Papke
Distribuţia: DORU IOSIF, ANA MARIA COJOCARU, SABINA BIJAN / ANA-MARIA PANDELE, EVA-MARIA DANCIU
Scenografia ALOIS GALLÉ
Coregrafia CARMEN COJOCARU
Muzica GEORG LUKSCH
Video LUCIAN MATEI
Light design LUCIAN MOGA
„Înainte de pensionare” este povestea unui fost torţionar, azi judecător respectat, şi a surorilor lui. Realistă şi metaforică, poetică şi dură, istoria fraţilor Höller, uniţi prin secrete, prin ură, şi prin negocieri maladive ale raporturilor de forţă, reprezintă o ilustrare perfectă a totalitarismului concentrat în interiorul familiei. Nostalgic după trecut, Rudolf Höller sărbătoreşte în fiecare an, în secret, ziua de naştere a mentorului său din perioada regimului totalitar. Este asistat ca de fiecare dată, de surorile lui, una adorându-l până la incest, cealaltă urându-l cu o patimă egală, captivi într-o relaţie sufocantă. Judecătorul Höller şi sora lui luptă pentru a explica, pentru a justifica, pentru a înfrumuseţa imaginea odioasă pe care tăcerea acuzatoare a mezinei, singura sa formă de rezistenţă, le-o pune în faţă.
Considerat cea mai importantă voce în teatrul de limbă germană postbelică, şi, totodată, una dintre cele mai incomode, Thomas Bernhard (1931 – 1989) este un dramaturg, romancier şi poet austriac a cărui operă se caracterizează prin îmbinarea unui sarcasm lipsit de menajamente cu o sensibilitate specială şi un umor aspru. Critica a afirmat că Bernhard a întins mereu „o oglindă societăţii în care trăia, ştiind prea bine că şi el face parte din ea”. Cu un stil inconfundabil, autorul unor texte celebre şi în România, cum ar fi „Creatorul de teatru” sau „Puterea obişnuinţei”, „Tăietorul de lemne” sau „Immanuel Kant” propune un teatru al introspecţiei incomode, un teatru în care personajul principal este, de fiecare dată, Conştiinţa.
Născut în 1974 în Elveţia, Christian Papke a locuit în Brazilia, Germania şi Austria. Urmează studii de teatru, film, media, germanistică, filosofie şi management în universităţi din Rio de Janeiro, Hamburg, Viena şi Paris. Se stabileşte în Austria, unde montează în teatre importante din Viena, dar şi în alte teatre din Austria ( Judenburg, Klagenfurt, Graz), Italia, Serbia, Bosnia, Albania etc. Din 2004 conduce, ca reprezentant al PEN-Club Austria, proiectul TalkingAboutBorders – concurs de dramaturgie destinat realităţilor Europei de Est, lansat la iniţiativa sa. În 2006 a devenit cel mai tânăr membru al PEN-Club Austria, iar între 2007 şi 2011 face parte din conducerea acestei organizaţii.

Vineri 12/10 – 19:00
O SCRISOARE PIERDUTA | – Sala Mare
de I. L. Caragiale
regia artistică ADA LUPU
spaţiu scenografic ZSOLT FEHERVÁRI
costume ALINA LĂŢAN
muzica CÁRI TIBOR
light design LUCIAN MOGA
Distributia: COLIN BUZOIANU, VLADIMIR JURĂSCU, ROMEO IOAN, VICTOR MANOVICI, CĂTĂLIN URSU, ION RIZEA, BOGDAN SPIRIDON, ADRIAN JIVAN, IONUŢ PÂRVULESCU, VALENTIN IVANCIUC şi CLAUDIA IEREMIA
Campanie electorală undeva, în provincie. Avocatul Nae Caţavencu vrea să fie ales cu orice chip, drept pentru care nu se sfieşte să îl şantajeze pe Tipătescu, tînărul prefect al judeţului, cu scrisoarea de amor pierdută de iubita lui, Zoe Trahanache, soţia şefului local al partidului,”prezident în numeroase comitete şi comiţii”. Zoe se foloseşte de toate argumentele să îşi convingă iubitul şi soţul să cedeze şantajului şi, deşi izbuteşte, politica “de la centru” impune un necunoscut: Agamemnon Dandanache. Între timp, versatul Trahanache nu stă degeaba, balanţa se înclină în sens invers, şantajistul devine şantajat, şedinţa de numire oficială a candidatului se încheie cu o bătaie organizată de poliţistul Pristanda în înţelegere cu “şeful”, iar Caţavencu îşi pierde pălăria în care ascunsese scrisoarea buclucaşă care, cu inocentul ajutor al Cetăţeanului turmentat, ajunge din nou în posesia frumoasei şi necugetatei Zoe.

Sâmbătă 13/10 – 19:00
PANA DE AUTOMOBIL | – Studio 5
după Friedrich Dürrenmatt | regia artistică Sabin Popescu
cu ROMEO IOAN, DAMIAN OANCEA, VALENTIN IVANCIUC, CRISTIAN SZEKERES, IRENE FLAMANN CATALINA şi ONUŢ DANCIU

Duminică 14/10 – 19:00
COPENHAGA | – Sala 2
- de Michael Frayn | regia Ada Lupu
Distribuţia: RAMONA DUMITREAN, ION RIZEA, IONUŢ CARAS
Decor ZSOLT FEHERVÁRI
Costume ALINA LĂŢAN
Video LUCIAN MATEI
Muzica SEBASTIAN HAMBURGER
Light design LUCIAN MOGA
Suspendate în afara spaţiului şi timpului cercetate o viaţă întreagă, spiritele lui Niels Bohr şi Werner Heisenberg, savanţii care prin studiile lor în domeniul fizicii nucleare din timpul celui de-al doilea război mondial au ţinut pentru o clipă viitorul lumii în palmă, încearcă să răspundă la întrebarea pusă de Margrethe, soţia lui Bohr (întrebare pe care istoria o mai pune şi astăzi): De ce a venit Heisenberg în 1941 la Copenhaga? Într-adevăr, fizicianul german i-a făcut lui Bohr o vizită misterioasă în Copenhaga ocupată de nazişti – subiectul fierbinte fiind construirea bombei atomice. Vrea să-l avertizeze sau să-l coopteze? Caută informaţii sau iertarea? Care e graniţa morală pe care trebuie să o forţeze ştiinţa şi în cel fel partea conţine întregul? Viaţa conţine ştiinţa sau invers? Cu mai multe variante de răspuns posibile, Copenhaga, un thriller psihologic de excepţie, este mai mult decât un text despre istoria fizicii nucleare sau un eseu despre responsabilitatea omului de ştiinţă. Copenhaga este, în primul rând, o superbă meditaţie asupra incertitudinii ca esenţă a evoluţiei umanităţii şi, în egală măsură, o tandră provocare a logicii misterioase, de necuprins a universului pe care încercăm să îl descifrăm.
Copenhaga a fost distins cu Premiul Tony, Premiul New York Drama Critics,Premiul Molière, Premiul Drama Desk, Premiul Evening Standard ş.a.
Născut în Londra (1933) Michael Frayn – dramaturg, romancier, traducător şi jurnalist – este un nume rezonant al culturii moderne britanice. După o carieră solidă ca editorialist la publicaţii ca „The Guardian” sau „The Observer”, completată de experienţa ca scenarist TV, Michael Frayn se impune ca dramaturg şi regizor. Textele lui teatrale şi literare atrag atenţia mai ales prin mijloacele aparent minore – farsa, comedia, exploatarea situaţiilor cotidiene – de care se foloseşte pentru a explora concepte filosofice. Autor satiric de geniu, Frayn se foloseşte de experienţa sa jurnalistică pentru a compune o imagine complexă din situaţii aparent lipsite de importanţă. Nu o dată comparat cu Cehov, ale cărui piese scriitorul le-a tradus în limba engleză, lui Frayn i s-au acordat cele mai importante distincţii literare britanice. Dintre piesele lui Michael Frayn, în România au fost jucate Linişte în culise! (Noises Off) şi Chinezii (The Two of us), urmând ca Naţionalul timişorean să lanseze premiera naţională a spectacolului cu piesa Copenhaga – probabil unul dintre cele mai profunde texte ale autorului englez, celebră în toată lumea.

Miercuri 17/10 – 19:00
ORASUL NOSTRU | – Sala 2
- de Thornton Wilder traducerea Radu Lupan
regia artistică Ion-Ardeal Ieremia
decoruri Geta Medinski
costume Stela Verebceanu
video Lucian Matei
sound design Horea Crişovan
Distributia: CRISTIAN RUDIC, ANA MARIA COJOCARU, ROMEO IOAN, ADRIAN JIVAN, ALINA REUS, BENONE VIZITEU, MĂLINA MANOVICI, BOGDAN SPIRIDON, VALENTIN IVANCIUC, PAULA MARIA FRUNZETTI, ALECU REUS, DANIELA BOSTAN, ANA-MARIA PANDELE, DORU IOSIF, CRISTIAN SZEKERES, NICOLAE PÂRVULESCU şi copiii SABINA REUS, DAVID MIHAI POPA, FILIP TATU, ALINA MIHOCAŞ, MARIA-CRISTINA TĂNĂSIE, BIANCA CARAIMAN, NATALIE CADIA, RAUL BASTEAN, RAUL IANCĂU, RAUL LĂZĂRESCU, ADRIAN CAZAN
Oraşul nostru explorează relaţia dintre doi tineri, Emily Webb şi George Gibbs, vecini în Grover’s Corners, un orăşel pierdut în New Hampshire. În lipsa lor de tonuri acute, ei rezonează perfect cu lumea care populează începutul de secol XX, în bucuriile şi spaimele ei, în descoperirile şi ignoranţa ei, în inocenţa şi obtuzitatea ei. Într-un fel foarte simplu şi direct, piesa lui Wilder oferă terenul propice experienţei umane universale. Simpla poveste de iubire este mereu şi mereu redescoperită întrucît pune întrebări despre lume, viaţă, iubire şi moarte care sfidează timpul, ca şi despre barierele sociale cărora li se schimbă doar numele, nu şi semnificaţia.

Marţi 23/10 – 19:00
INSULA | – Sala Mare
de Mihail Sebastian
Distribuţia
Nadia VICTORIA RUSU
Manuel VICTOR MANOVICI
Bob / Combatant CĂLIN STANCIU JR.
Directorul biroului de voiaj/Combatant ALECU REUS
Proprietăreasa / Combatantă IULIANA CRĂESCU
Dactilografa / Combatantă CRISTINA KÖNIG
Lucrătorul / Combatant SILVIU VĂCĂRESCU
Dansatoarea / Combatantă LUMINIŢA TULGARA
Cântăreaţa / Combatantă DANIELA BOSTAN
Agent 1 / Combatant / Cerşetor BOGDAN SPIRIDON
Agent 2 / Combatant ADRIAN JIVAN
Mireasa CORINA DOHANICI
Comandantul ROBERT COPOŢ
Soldaţi RAUL BASTEAN, IONUŢ IOVA, RAUL LĂZĂRESCU, ALAN VARTOLOMEI, RICHARD HLADIK
Scenografia GETA MEDINSKI
Muzica ADRIAN MARDAN, GABRIEL ALMAŞI
Mişcare scenică MĂLINA ANDREI
Video LUCIAN MATEI
Light design FLORIAN PUTERE
Pe insula lui Mihail Sebastian, un loc scos din orice context geografic şi istoric, sugerând, însă, o ipotetică Americă de Sud, trei oameni care nu au absolut nimic în comun, forţaţi de un război civil izbucnit brusc, sunt nevoiţi să îşi reevalueze radical valorile, concepţiile şi, cu siguranţă, priorităţile de viaţă. Blocaţi într-un loc complet străin, flămânzi şi sub permanenta ameninţare a morţii, cei trei – Nadia, o tânără pictoriţă, Bob – sportiv celebru şi bancherul Manuel – învaţă lecţiile renunţării şi ale prieteniei, lecţia speranţei în cea mai profundă deznădejde şi lecţia despre splendoarea vieţii, dincolo de durerea pe care sistemul, politica, războaiele – oamenii – o pot provoca oamenilor.
Romancier, publicist şi dramaturg, Mihail Sebastian (pe numele său real Iosef Hechter) s-a născut la Brăila la 18 octombrie 1907. Membru al asociaţiei literare Criterion, unde îi are colegi printre alţii pe Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu sau Constantin Noica, debutează în 1932 cu Fragmente dintr-un caiet găsit. În acelaşi an, publică volumul de nuvele Femei. În 1934 apare De doua mii de ani, roman dedicat condiţiei de evreu în România, controversat totodată datorită ideilor enunţate în prefaţa semnată de Nae Ionescu. Descendenţa iudaică a scriitorului îl împiedică să-şi desfăşoare activitatea publicistică în timpul regimurilor legionar si antonescian. De altfel, jurnalul pe care îl ţine între 1935 şi 1944, publicat abia în 1996, dezvăluie detalii inedite atât despre viaţa mondenă, cât şi despre antisemitismul vremii. Piesele sale de teatru – Jocul de-a vacanţa, Steaua fără nume, Ultimă oră şi Insula (ultima rămasă neîncheiată) sunt deopotrivă radiografii atente ale societăţii româneşti interbelice, aventuri ale cunoaşterii şi explorări ale umanului cu infinitele sale posibilităţi. În 1965, Steaua fără nume este ecranizată în coproducţie româno-franceză (Mona, l’etoile sans nome) avându-i ca protagonişti pe Marina Vlady si Claude Rich.

Miercuri 24/10 – 10:30
PINOCCHIO | – Sala Mare
- după Carlo Collodi | regia artistică Mirela Puia
DISTRIBUTIA cu BOGDAN SPIRIDON / CLAUDIU URSE, MĂLINA MANOVICI, ROBERTA POPA IONESCU, PAULA MARIA FRUNZETTI, IULIA CRĂESCU, ADRIAN KOREK, CĂLIN IONESCU, CLAUDIU DOGARU şi NICOLAE PÂRVULESCU
scenografia KRISZTINA NAGY
costume ALINA LĂŢAN
muzica TIBOR CÁRI
coregrafia BACZÓ TÜNDE
concept video LUCIAN MATEI

Miercuri 24/10 – 19:00
VIATA E VIS | – Sala 2
de Calderón de la Barca
Distribuţia: MARIAN RÂLEA, ION RIZEA, CLAUDIA IEREMIA, ALINA ILEA, VALENTIN IVANCIUC, CĂLIN STANCIU JR., COLIN BUZOIANU, MARIUS LUPOIANU, NICOLAE PÂRVULESCU, RICHARD HALDIK, IONUŢ IOVA, FLAVIUS RETEA, ŞTEFAN ROMAN, SABINA BIJAN, CORINA DOHANICI, ANDREA TOKAI, MĂLINA MANOVICI, ANA-MARIA PANDELE, ALINA CHELBA, VICTORIA RUSU, CRISTINA KÖNIG, ADRIANA SÂNCRĂIAN, ANCA RĂDULEA, MĂDĂLINA TODERAŞ, ANA-MARIA CIZLER
Traducerea SORIN MĂRCULESCU
Scenografia ADRIAN DAMIAN
Light design LUCIAN MOGA
Regia artistică MIHAI MĂNIUŢIU
Regele Basilio visează. Iar visul-prevestire îi arată că fiul său, Segismundo, va fi un monstru, un paricid, un uzurpator. Moartea reginei la naşterea copilului îi întăreşte convingerea şi, ca să preîntâmpine dezastrul, îl izolează de lume. Băiatul creşte singur, ca un animal turbat, plin de ură şi resentimente. Păzit şi, în acelaşi timp, educat de Clotaldo, singura figură umană pe care o cunoaşte, lipsit de orice repere sociale şi emoţionale, Segismundo devine, într-adevăr, monstrul pe care îl visase tatăl său cu mulţi ani în urmă. Dar regele Basilio începe să se îndoiască, să-şi pună întrebări. Savant nebun, face un experiment: îl aduce pe fiul său la palat, sub efectul unui narcotic, iar când se trezeşte pretinde că totul a fost un vis, că nimic din ce-a trăit până acum n-a fost adevărat. Dezlănţuit, Segismundo face doar ceea ce ştie: urăşte, ucide. Regele îl trimite din nou în viaţa lui de dinainte, unde Clotaldo îl convinge, încă o dată, că totul a fost un vis. Dar poporul a aflat de existenţa lui şi îşi vrea prinţul, se răscoală, înfrânge armata lui Basilio şi-l urcă pe tron. Înţelelpţit de visele vieţii lui, Segismundo pune în balanţă destinul şi liberul arbitru, şi, câtă vreme totul este o iluzie, decide că vrea ca în acest vis să fie un rege bun, un om generos.
Viaţa e vis (1635) este una dintre marile poveşti ale lumii, o metaforă despre perpetua iluzie care este viaţa.
Pedro Calderón de la Barca y Barreda González de Henao Ruiz de Blasco y Riaño, mai cunoscut ca Pedro Calderón de la Barca (1600 – 1681) este unul dintre marii scriitori ai „secolului de aur” spaniol. Soldat, teolog, om de curte, Calderón de la Barca marchează prin opera lui perioada de maximă înflorire a artei baroce în teatru. Prin piesele lui, şi mai cu seamă în Viaţa e vis, scriitorul încearcă să concilieze destinul şi liberul arbitru, şi, într-o perioadă istorică frământată din punct de vedere politic şi religios, afirmă cu tărie că orice suflet, oricât de tulburat în faţa destinului, poate fi mântuit. Deşi considerat un scriitor cu detentă filosofică, Pedro Calderón de la Barca a fost receptat şi apreciat pentru dimensiunea profund umană a operei sale.

Vineri 26/10 – 19:00
DUMNEZEU E UN MAFIOT | – Studio 5
de Nick Mancuso
- traducerea Geanina Jinaru-Doboş
Distribuţia: DORU IOSIF şi SEBASTIAN HAMBURGER
Scenografia DOROTHEA IORDĂNESCU
Muzica SEBASTIAN HAMBURGER şi DORU IOSIF
Video design LUCIAN MATEI
Un concept de DORU IOSIF
În seara de Ajun, un om al străzii, alcoolic şi rătăcit pretinde că este Dumnezeu. Pledoaria pe care o face în încercarea de a-şi argumenta convingerea este o radiografie tragică şi comică, ludică şi dureroasă, armonică şi cacofonică a lumii în care trăim, văzută dintr-o perspectivă pe care mulţi semeni de-ai noştri, loviţi de transformările brutale ale societăţii contemporane, le descoperă. Povestea se construieşte în flash-uri din diverse vieţi care ar putea sau nu fi reale. Să fie oare vagabondul nostru Dumnezeu? Să fie oare Iov, personajul biblic care a trebuit să-şi dovedească tăria credinţei într-un mod atât de dramatic? Dincolo de toate aceste întrebări, Dumnezeu e un mafiot este o minunată poveste despre compasiune şi despre responsabilitate.
Actor de teatru şi film, celebru pe platourile de filmare hollywoodiene, ca şi pe cele ale caselor de filme, televiziunilor şi scenelor de teatru canadine, Nick Mancuso este cunoscut şi ca scriitor, profesor, artist plastic şi producător. Premiat cu cele mai importante distincţii artistice din Canada, laureat al New York Film Festival pentru filmul său The Last Gamble, Nick Mancuso a lucrat de-a lungul timpului cu mari personalităţii ale literaturii şi teatrului, cum ar fi Tennessee Williams, Israel Horowitz sau Michael Ondajtee. Este, de asemenea, autorul a trei volume de poezie, două romane, un manual de arta actorului, o culegere de eseuri filosofice referitoare la Hollywood şi noile media şi a numeroase scenarii. În 1969, scrie prima piesă, Weeds (Ierburi), urmată de Hotel Praga, The Death of Socrates (Moartea lui Socrate, text preluat şi de televiziunea naţională canadiană), Duse, Dumnezeu e un mafiot, Sinatra, an American Faust (Sinatra, un Faust american), Promethaeus. Creaţiile sale au fost prezentate nu doar pe contintentul american, ci şi în Franţa, Suedia, Cehia, Germania, Croaţia şi România.

Duminică 28/10 – 19:00
THE FULL MONTY MUSICAL | – Sala Mare
- Muzica şi versurile de David Yazbek şi text de Terrence McNally
Traducerea Peca Ştefan / Bazat pe filmul produs de Fox Searchlight Pictures şi scris de Simon Beaufoy
Distributia: RICHARD BALINT, TANIA POPA, ION RIZEA, GABRIELA POPESCU, LAURA AVARVARI, VICTOR YILA, CRISTIAN RUDIC, ANDREA TOKAI, MATEI CHIOARIU, COLIN BUZOIANU, VICTOR MANOVICI, DORU IOSIF, ADRIAN JIVAN, VICTORIA SUCHICI CODRICEL, MIRELA PUIA, BENONE VIZITEU, LUMINIŢA TULGARA, DANIELA BOSTAN, DAVID CRESCENZI, VALENTIN IVANCIUC, ALEX HÂNCU.
Scenografia DRAGOŞ BUHAGIAR
Conducerea muzicală DAVID CRESCENZI
Pregătirea muzicală TIBOR CÁRI, VALENTINA PEETZ, RAREŞ PĂLTINEANU, ANGELA BALICI
Asistent coregrafie HELEN GANSER
Asistenţi scenografie DIANA DOBRA, ZSOLT FEHERVARI
Asistent regie IUDIT REINHARDT
Regia RAZVAN MAZILU
Oţelăria s-a închis. Acum şomeri, Jerry şi Dave trăiesc din ajutorul social. Pe Jerry l-a părăsit nevasta, riscă să-şi piardă şi băiatul şi nici Dave nu stă pe roze. Ascunşi în toaleta clubului de strip-tease unde soţiile lor se distrează la un show cu The Chippendales, cei doi prind o discuţie din care Jerry află că e pe cale să piardă custodia copilului şi dreptul de vizită. Situaţiile disperate cer măsuri disperate: de-acolo şi ideea unui spectacol unic de strip-tease masculin… full-monty, dus până la capăt. Alături de încă patru bărbaţi, fiecare motivat de necazurile lui, Jerry şi Dave pornesc în cea mai comică, burlescă, fascinantă aventură a vieţii lor – pregătirea pentru show, dincolo de spaime, probleme de conştiinţă, complexe şi frustrări, în căutarea (şi regăsirea) pierdutului respect de sine, a adevăratei prietenii şi a iubirii.
The Full Monty este unul dintre cele mai celebre musicaluri ale ultimului deceniu – a avut premiera absolută în 2000, la Old Globe Theatre din San Diego, ajungând rapid unul dintre titlurile de mare succes de pe Broadway, cu numeroase premii şi nominalizări la Tony Award, Drama Desk Award, Theatre World Award.

Marţi 30/10 – 19:00
CABARETUL CUVINTELOR | – Sala 2
de Matei Vişniec
- spectacol în colaborare cu Teatrul Municipal din Turda -
Distribuţia: CĂTĂLIN URSU, MĂDĂLINA GHIŢESCU, PAULA MARIA FRUNZETTI, DIANA ROŞCA, FLAVIA GIURGIU, RĂZVAN POPA, CRISTIAN IORGA
Scenografia VELICA PANDURU
Muzica ILDIKO FOGARASSY
Mişcare scenică ATTILA BORDAS
Light design LUCIAN MOGA
Regia artistică ŞTEFAN IORDĂNESCU
La început a fost un sunet, apoi a fost cuvîntul. Cuvintele au creat propoziţii, propoziţiile au creat fraze, frazele au creat adevărul şi minciuna.
Cuvintele s-au umplut de sens. Aceasta ar putea fi o definiţie tandru – ironică a Creaţiei şi acesta este declanşatorul celei mai recente piese a lui Matei Vişniec, Cabaretul cuvintelor, unde cuvintele sunt personaje principale, secundare şi episodice, unde sensul e un foc de artificii care-o ia în toate direcţiile, bucuros să scape de corsetul limbajului. Cabaretul cuvintelor este un exerciţiu în care toate simţurile se coalizează pentru a reinventa noţiunea de comunicare.
Matei Vişniec, autor român emigrat în Franţa, membru al Uniunii Scriitorilor, scrie în limba sa de adopţie şi-şi traduce textele într-o limbă română îndulcită de anii de depărtare. Publică versuri, dar scrie şi piese de teatru şi scenarii de film – respinse, de altfel, sistematic de cenzură. La sfârşitul anilor 80, azilant politic în Franţa, devine jurnalist la Radio France Internationale. Autor prolific, scrie peste 30 de piese de teatru, tradus şi jucat în ţări ca, Germania, Italia, Belgia, Luxemburg, Olanda, Elveţia, Spania, Portugalia, Marea Britanie, Danemarca, Suedia, Finlanda, Grecia, Turcia, Rusia, Ungaria, Bulgaria, Serbia, Macedonia, Croatia, Ucraina, Republica Moldova, Canada, Statele Unite, Argentina, Brazilia, Bolivia, Japonia, Maroc, Iran, Liban, şi, fireşte, România şi Franţa. Dintre cele mai cunoscute creaţii semnate de Matei Vişniec, amintim doar câteva: Despre sexul femeii ca un câmp de luptă în războiul din Bosnia, Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal, Neguţătorul de timp, Buzunarul cu pâine, Mansardă la Paris cu vedere spre moarte etc.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.