Timisoara europeana, servicii publice romanesti?

Scris de Alex Neagoe | Publicat in 05.06.2012 15:26 | Publicat in LOCAL | Tipareste pagina

Timişoara - Institutul pentru Politici Publice (IPP) a lansat ultimul bilanţ de măsurare a performanţei primarilor din acest mandat, în furnizarea de servicii publice către cetăţeni, prezentând informaţii detaliate despre calitatea şi costurile principalelor servicii de utilităţi publice:alimentarea cu apă şi canalizare, salubrizare, iluminat public, termoficare, administrarea spaţiilor verzi, infrastructura de drumuri.
Analiza scoate în evidenţă performanţele individuale ale primarilor (sau lipsa acestora) în îmbunătăţirea parametrilor de furnizare ale acestor servicii, costurile asociate serviciilor şi prezintă clasamente agregate cu cele mai eficiente, respectiv cele mai costisitoare municipii în acest mandat.
Bilanţul insistă şi asupra unor probleme structurale în managementul actual al serviciilor publice - dependenţa crescută de administraţia centrală, subvenţionarea unor sisteme neperformante (ex: termoficarea), descentralizarea incompletă în managementul serviciilor şi cere public viitorilor primari mai multă responsabilitate, dar şi autonomie în aceste domenii.
Nu în ultimul rând, bilanţul se referă şi la bugetele în continuă creştere ale municipiilor reşedinţă de judeţ, pe care însă, viitorii primari au datoria de a le gestiona în mod responsabil, prin atragerea în continuare de fonduri nerambursabile şi păstrarea unui echilibru al bugetului local între gradul de îndatorare şi capacitatea financiară proprie, inclusiv prin politici fiscale locale adecvate şi obiective de investiţii oportune şi realiste.
Performanţa economică a municipiului Timişoara
Dacă în 2008, Timişoara ocupa locul 2 printre municipiile României ca şi buget, cu cele 659 milioane de lei, un an mai târziu, în 2009, cu 558,2 milioane de lei s-a situat pe locul 4, pentru ca în 2010 şi 2011 să revină pe podium, locul 3, cu 516 milioane lei şi, respectiv, 510,67 milioane lei.
La capitolul evoluţiei veniturilor proprii locale pe locuitor (milioane lei constanţi), Timişoara era lider în 2008 - cu 656 milioane lei, pentru ca în anii următori municipiul de pe Bega să devină un competitor de pluton, în 2009 - cu 411 milioane lei - ajungând pe locul 11, iar în 2010 şi 2011 să se stabilizeze pe locul 10, cu 419, respectiv 463,28 milioane lei.
Ponderea veniturilor autonome în buget (%) a fost în 2008 de 69,65% ( locul 3 pe ţară), 2009 - 66,61% (3), 2010 - 66,82% (5) şi 2011 - 68,89% (4).
Ponderea veniturilor proprii în buget (%) a fost în 2008 - 31% (2), 2009 - 23% (10), 2010 - 25,3% (13), 2011 - 28,25% (15).
Evoluţia gradului de colectare a taxelor şi impozitelor (%) a fost în ultimii ani unul dintre cele mai neperformant din ţară: 2008 - 65,8% ( locul 34), 2009 - 77,0% (23), 2010 - 77,9% (19), 2011 - 45,3% (37).
Migraţia din localitate
Dacă la plecări din municipiul Timişoara cifrele au rămas în ultimii ani oarecum constante, la stabiliri de reşedinţă în municipiu s-a înregistrat în 2011 o scădere vizibilă, numai 6996, faţă de 11875 cu un an înainte, şi undeva în jur de 12000 în fiecare dintre anii 2008 şi 2009.
Pondere străzi cu iluminat public
Se poate spune că la acest capitol, Timişoara a evoluat constant, de la 87 % (2008) până la 92 % în 2011.
Numai că mai este vorba de un procent de 8 % de străzi lăsate în întuneric care pentru un oraş ca Timişoara este o bilă neagră.

Evoluţie tarif gigacalorie

După derapajul 2009, când gigacaloria a crescut la 288 lei, de la 163 lei cu numai un an înainte, ultimii doi ani au adus o constantă de 252 lei pe gigacalorie.
Numai că, cel puţin deocamdată, o astfel de stabilizare a tarifului este una de conjunctură, superficială.
Ponderea străzilor modernizate anual
Un alt domeniu în care se observă cu uşurinţă o cădere aproape de colaps, de la cei 74% din 2008.
Domeniu de care fiecărui timişorean îi pasă şi care reprezintă în fond primul pas spre o civilizaţie europeană.
Suprafaţa spaţiu verde per capita
La spaţiul verde se vede o oarecare evoluţie, până la 16,86 metri pătraţi pe cap de locuitor, numai că aici se iveşte o altă discuţie. Cea a infrigementului şi a micronilor de pulbere care poluează oraşul de pe Bega. Ceea ce înseamnă că mai mult spaţiu verde nu aduce cu sine neapărat şi mai mult aer curat.

Pierderi apă în reţea

Este interesantă această statistică a IPP , unde graficul arată că de fapt s-a involuat la acest capitol, ceea ce este cel puţin la o primă vedere destul de neaşteptat, mai ales că în ultimii ani s-au mai făcut ceva investiţii.

 
 
 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.