Timisoara plagiaza Clujul? Vezi ce spune Simona Neumann...

Scris de Alex Neagoe | Publicat in 28.02.2014 13:21 | Publicat in LOCAL | Tipareste pagina

Publicaţia online Romania Libera a publicat in 25 februarie 2014 articolul “Cum plagiaza Timişoara strategia de promovare a Clujului”, semnat de Liliana Brad (Trocan) din Arad, care a iniţiat un demers jurnalistic de analiza, in urma caruia a concluzionat ca Timişoara ar fi recurs la plagiat in competiţia pentru titlul Capitala Culturala Europeana.

Simona Neumann, director executiv Asociaţia Timişoara Capitala Culturala Europeana:

  • ”Pentru o corecta informare a publicului, Asociaţia Timişoara Capitala Culturala Europeana respinge acuzaţia de plagiat şi transmite ca demersul jurnalistic menţionat este rau intenţionat, neargumentat, bazat pe o documentare superficiala.

In susţinerea acestei afirmaţii, menţionam ca programul Capitale Culturale Europene presupune proceduri standard de pregatire a candidaturii pentru acest titlu, iar acestea constau in: consultari cu mediul cultural, socio-economic, academic, dezbateri, schimburi de experienţa cu alte capitale culturale şi cu oraşe candidate, programul de ambasadori culturali, programe de voluntariat, pregatirea conceptului, campanii de informare a populaţiei, pregatirea strategiei culturale incluzind studii sociologice premergatoare, monitorizare, concursuri de idei, comunicare catre populaţie, selecţia şi intocmirea programului cultural pentru anul in care oraşul ar urma sa deţina titlul, realizarea programelor care au ca scop dezvoltarea oraşului din punct de vedere cultural, socio-economic, civic, sprijinirea instituţiilor de cultura etc. Aceste etape sunt parcurse de oraşele candidate in ritmul şi dupa calendarul stabilit de catre acestea.

Revenind la analiza comparativa realizata de jurnalista Liliana Brad (Trocan) din Arad, transmitem urmatoarele precizari:
Timişoara este primul oraş din Romania care a anunţat public intenţia de a candida pentru titlul de Capitala Culturala Europeana dupa 2020 (anunţul a fost facut in 25 ianuarie 2010 de fostul primar Gheorghe Ciuhandu in timpul inaugurarii Salii 2 a Teatrului Naţional Timişoara). Dupa demersuri specifice, de consultare cu experţii locali şi straini, Timişoara a fost primul oraş din Romania care şi-a asumat administrativ, politic şi financiar candidatura prin Hotararea Consiliului Local Timişoara Nr. 82 din 29.03.2011. In acelaşi an, un grup format din membri ai societaţii civile şi oameni politici au avut o intalnire de lucru, la Bruxelles, cu doamna Doris Pack – preşedinta Comisiei de Cultura şi Educaţie a Parlamentului European pe tema intenţiei Timişoarei de a candida pentru titlu. In urma consultarilor la nivelul societaţii civile timişorene, al liderilor din instituţiile de cultura, in noiembrie 2011 a fost infiinţata Asociaţia Timişoara Capitala Culturala Europeana, prima asociaţie de acest fel din ţara. In decembrie 2012 noul Primar al Timişoarei, Nicolae Robu, işi asuma public candidatura, de data aceasta in calitate de edil al oraşului, in cadrul unui eveniment public.

Primele schimburi de experienţa pe tema Capitala Culturala Europeana au avut loc in perioada iulie – august 2010, cu echipa oraşului Graz (CCE 2003). In urmatorii ani au avut loc numeroase alte vizite cu rol de schimb de experienţa cu echipe din Franţa, Germania, Ungaria, Grecia, Marea Britanie, Polonia, Norvegia, Cehia şi din Romania – Sibiu. Cele mai multe dintre aceste intalniri au avut caracter intern, de lucru. In martie 2012 a avut loc primul eveniment public, cu participarea unor experţi straini (care apoi au fost invitaţi şi de alte oraşe din Romania), iar in 2013 au mai fost organizate doua mari intalniri publice similare.

Website-ul proiectului Timişoara Capitala Culturala Europeana, timisoara2021.ro, a fost lansat in noiembrie 2012, la cateva luni dupa ce Comisia Europeana a anunţat ca Romania va deţine titlul in 2021, nu in 2020. Inainte de website-ul proiectului, echipa Asociaţiei a pastrat comunicarea online pe platforma timisoara2020.wordpress.com (creata la 10 februarie 2012). Apoi, la inceputul acestui an a fost lansat şi microsite-ul timisoara2021.eu, integrat pe site-ul general timisoara2021.ro, care este un instrument de comunicare in cadrul campaniei de informare a publicului Cultura uneşte comunitatea.

Pentru acest proiect s-au derulat mai multe campanii de comunicare pe tema Capitala Culturala Europeana. Prima a fost derulata de Primaria Municipiului Timişoara in mai 2011 şi a pus in valoare caracterul inovator al oraşului, prin evidenţierea numeroaselor premiere timişorene. In cadrul Asociaţiei, a urmat un proiect cu obiectiv de comunicare şi mobilizare a comunitaţii, pe tema Capitala Culturala Europeana, care s-a desfaşurat in perioada septembrie–noiembrie 2012. Proiectul “Memoria Cartierului Meu” şi-a mai propus ca obiectiv şi revitalizarea culturala a cartierelor istorice şi a mobilizat organizatori culturali, scriitori, istorici, instituţii de invaţamant, reprezentanţi ai bisericii, a evideţiat trasaturile multi- şi interculturale şi caracterul multiconfesional al oraşului, a urmarit creşterea ataşamentului cetaţenilor faţa de oraş şi a introdus ca principala tema de comunicare provocarea Timişoarei in urmatorii ani: competiţia pentru titlul de Capitala Culturala Europeana. A urmat apoi acţiunea Expansiune Culturala, derulata in perioada mai – decembrie 2013, care a vizat promovarea candidaturii la nivel local, naţional şi internaţional, cu ocazia unor evenimente culturale de amploare din Timişoara. Campania de informare Cultura uneşte comunitatea, care se deruleaza in prezent, continua precedentele demersuri de informare şi mobilizare a cetaţenilor prin implicarea de aceasta data a sute de parteneri din oraş din diferite domenii.

Studiul sociologic privind impactul candidaturii la care face referire articolul, este o procedura standard. Astfel de studii au facut şi fac toate oraşele candidate. Pe langa acesta, a mai fost realizat un alt studiu sociologic, premergator elaborarii strategiei culturale a Timişoarei pe perioada 2014–2025, obiectiv al proiectului Poli culturali - Politica culturala instrument pentru dezvoltare comunitara si regionala, finantat prin Programul IPA de Cooperare Transfrontaliera Romania – Republica Serbia. Acest proiect a fost depus spre finanţare in iunie 2011 de care Institutul Intercultural Timisoara – membru al Asociaţiei -,  in parteneriat cu Primaria Timisoara. Contractarea a fost realizata doi ani mai tarziu, in iunie 2013 si se afla inca in curs de implementare. Titlul proiectului reflecta crezul de la care a pornit Timisoara in 2011 – cultura este un factor de dezvoltare comunitar.

Programul ambasadorilor a fost demarat la Timişoara in aprilie 2011, cand fostul primar Gheorghe Ciuhandu i-a oferit diploma de ambasador lui Ioan Holender, timişoreanul care a fost director al Operei din Viena, şi care, ulterior, a devenit preşedinte onorific al Asociaţiei.
Primul acord politic pentru susţinerea proiectului Timişoara Capitala Culturala Europeana a fost semnat in 2011 şi s-a intitulat “Angajament de susţinere a demersului privind candidatura Timişoarei la titlul de Capitala Culturala Europeana”. Demersul a fost iniţiat de fostul primar Gheorghe Ciuhandu. Acordul interpartinic semnat la inceputul anului 2014 a fost iniţiat de actualul primar, Nicolae Robu, şi reconfirma faptul ca partidele politice işi respecta angajamentul asumat in urma cu aproape 3 ani.

Conform celor de mai sus, Timişoara a fost primul oraş din Romania care a inceput sa parcurga etape standard din pregatirea candidaturii, iar acest lucru a fost posibil in contextul unor decizii locale care au avut menirea sa situeze cultura pe un loc principal in strategiile de dezvoltare a oraşului. Astfel, şi programul Capitale Culturale Europene a devenit de interes pentru administraţia şi societatea civila locala, inca din 2010. Pentru aceste afirmaţii şi pentru exemplele de mai sus exista documente, care au caracter public sau intern.

In ceea ce priveşte etapele standard din programul Capitale Culturale Europene, acestea vor fi parcurse, integral sau doar parţial in funcţie de decizia fiecaruia, şi de celelalte oraşe din ţara in funcţie de calendarul şi resursele proprii. Ceea ce va diferi in fiecare caz va fi specificul oraşelor respective, conceptul candidaturii, programul artistic, cu alte cuvinte, conţinutul.

Programul Capitale Culturale Europene va aduce numeroase beneficii Romaniei, prin intermediul oraşelor care accepta provocarea de a porni pe acest drum. Chiar daca va fi un singur deţinator al titlului, fiecare oraş va ramane cu o comunitate mai unita, cu numeroase colaborari locale, naţionale, europene, va avea strategii care pot fi aplicate pentru dezvoltarea in domeniile economic, social, cultural.

Riscurile acestui program sunt, insa, cele la nivel de ţara. In situaţii de rea voinţa, aceasta competiţie (care ar trebui sa fie una constructiva, o incurajare a performanţei şi o manifestare a corectitudinii) poate genera false judecaţi, dezbinare la nivel naţional, tocmai intr-o perioada in care sunt puse in discuţie avantajele şi dezavantajele procesului regionalizarii. Inainte de orice, suntem cetaţeni ai Romaniei, iar Romania va avea o Capitala Culturala Europeana in 2021, adica o carte de vizita pentru Europa şi intreaga lume, de aceea e util sa ramanem lucizi şi angajaţi intr-o competiţie corecta”.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.