Timisoara si avangarda artelor europene

Scris de Alex Neagoe | Publicat in 25.01.2016 16:17 | Publicat in LOCAL | Tipareste pagina

Muzeul de Arta Timişoara expune in premiera toate piesele marelui artist ŞTEFAN BERTALAN aflate in propriile sale colecţii, creaţii datand din perioada 1965-1991: planşe, desene, pictura, obiecte, fotografii.
In expozţie se vor regasi şi lucrari realizate de catre caţiva dintre cei mai buni studenţi ai maestrului: Ion ANDREESCU, Vlad GAIVORONSCHI, Corneliu Vladimir BUTNARESCU şi Sebastian SCHÖN.

Muzeul de Arta Timişoara organizeaza joi, 28 ianuarie a.c. de la ora 18, la Palatul Baroc, din Piaţa Unirii, nr. 1, vernisajul expoziţiei-eveniment ŞTEFAN BERTALAN: TIMIŞOARA ŞI AVANGARDA ARTELOR EUROPENE.
Vor lua cuvantul Victor NEUMANN (directorul Muzeului de Arta Timişoara), Vlad GAIVORONSCHI, Marius CORNEA.
Vor fi prezentate 5 filme documentare realizate de maestrul Doru TULCAN, precum şi catalogul expoziţiei.
Evenimentul va fi insoţit de un concert dat de Sanda GUŢU şi invitaţii sai.

Ştefan BERTALAN (1930-2014) este unul dintre artiştii plastici romani cei mai originali ai secolului XX.
A fondat grupurile experimentale "111" (impreuna cu Roman COTOŞMAN şi Constantin FLONDOR) şi "Sigma" (impreuna cu Doru TULCAN, Constantin FLONDOR, Lucian CODREANU, Ion GAITA şi Elisei RUSU), grupuri influenţate de constructivism şi cinetism.
A incurajat enorm cooperarea interdisciplinara intre artişti, arhitecţi, ingineri, medici, scriitori.
Referinţele sale permanente au fost Natura, relaţia Natura-Numar, devenirea formelor, antropologia.
In anul 1969, Ştefan BERTALAN a participat la Bienala de arta contructivista "Elemente+Prinzipien" de la Nurnberg şi la Expoziţia Internaţionala de Arta Constructivista de la Sonja Henje Gallery din Oslo, unde a fost considerat o adevarata revelaţie.
In anul 2013, presedintele bienalei de la Veneţia, Paolo Baratta, a selectat şi expus mai multe dintre lucrarile artistului roman provenind din Galeria Johnen de la Berlin, precum si Demonul lui Maxwell provenind din colecţiile Muzeului de Arta Timisoara.

„Bertalan este un cavaler al anticonformismului. Toate lucrurile, toate gesturile, toate discursurile care se pot sfarsi in chip comod si placid sunt sigur evitate, daca nu chiar de nesuportat pentru el... tot ce face este marcat de acest caracter de a fi o constructie spre ceva, intretinuta de continua tensiune a nemultumirii de sine insusi“. (Eduard PAMFIL).

"Pentru arhitectii contemporani fenomenului Sigma, Ştefan Bertalan reprezinta maestrul. El este o referinţa de netagaduit pentru istoria artei romanesti si universale. In lumea arhitecţilor, Bertalan reprezinta pedagogul fara pereche, dar si creatorul ambientelor vii, a acelora vizibile in actiunile si structurile spatiale vibrante: turnul informational, multivision 1, etc.  ....in anii 1970-1980, arhitecti si ingineri de valoare au format noile generatii de arhitecţi din centrele universitare. Timişoara a fost reprezentata de pleiada Hans Fackelmann, Sorin Gavra, Cristea Milos, Haralambie Cocheci si Victor Gioncu. Dincolo de toate insa, ceea ce trebuie spus este ca in nici o facultate sau institut de arhitectura din Romania nu a existat o experienta pedagogica similara aceleia iniţiata şi practicata de Ştefan Bertalan. Pentru noi, cei din Timisoara, el a fost cel ce a facut diferenta". (Vlad GAIVORONSCHI).

"Nu este o intimplare faptul ca Ştefan Bertalan fusese atras de combinatia dintre speculativ si pragmatic. Apropierea de gindirea lui Eduard Pamfil este vizibila in descoperirea şi valorificarea comunicarii convergente, in „comunicarea libera de dominatie“, in confruntarile deschise.... Maturitatea artistilor Grupului Sigma s-a reflectat in incercarea de coagulare a discursului cultural si de cercetare‑solutionare a tesutului social urban. Pornind de la ceea ce preocupa cercul de bionica, Ştefan Bertalan şi grupul sau au deprins rostul cercetarilor ştiinţifice şi relaţia acestora cu arta. In scurt timp, devenisera cautatorii mecanismelor din sistemele vii, sugerand noile cai de urmat in arte, arhitectura şi in stiintele tehnice. Observand aceste legaturi intre cele doua cercuri, unul coordonat de Eduard Pamfil, altul, de Ştefan Bertalan, vom inţelege mai exact de ce şi cum anume s-a nascut la Timişoara modelul experimental in plastica romaneasca postbelica. Tentatia interferentelor spatiale a entuziasmat cele mai stralucite cercuri de intelectuali". (Victor NEUMANN).

Expoziţia va fi deschisa publicului la Muzeul de Arta Timişoara pana in data de 10 martie 2016, zilnic intre orele 10-18 (luni inchis), urmand sa fie itinerata in ţara şi in strainatate.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.