Timisoreanul Nicolae Taran, analist sub acoperire la Vocea Rusiei

Scris de Alex Neagoe | Publicat in 09.10.2013 12:02 | Publicat in LOCAL | Tipareste pagina

Cunoscuta personalitate a mediului universitar şi politic din Timişoara, profesorul inginer Nicolae Ţaran, a devenit editorialist sub acoperire la Vocea Rusiei.
”Cititorul nostru”, cum il prezinta Vocea Rusiei, publica un material amplu despre ”Europa fracturata”, in care vorbeşte de optimismul care s-a dovedit a fi excesiv al extinderii Uniunii Europene şi de ”fracturile” economice ale Europei.
Iata, insa, mai departe analiza profesionista facuta de profesorul inginer Nicolae Ţaran şi publicata de Vocea Rusiei:

Europa fracturata

Dupa cum este cunoscut, extinderea in deceniul trecut a Uniunii Europene (UE) prin includerea a zece state din fosta zona CAER şi din fosta Iugoslavie a debutat sub semnul unui optimism care s-a dovedit a fi excesiv, considera cititorul nostru, Dr. Ing. Nicolae Taran.
Drept urmare, pe parcursul timpului acest optimism s-a volatilizat pe masura ce experţii, opinia publica şi decidenţii politici au constatat decalajul foarte mare dintre efectele negative şi cele pozitive ale extinderii UE. Din aceasta perspectiva, textul prezentat in continuare vizeaza evidenţierea principalelor efecte negative ale extinderii UE in deceniul trecut.
Analizand datele din tabelul urmator se poate observa ca populaţia statelor admise in UE in deceniul trecut a scazut in perioada 2005 - 2011 cu 1 969 805 de persoane (-1,92%), in timp ce populaţia celorlalte state din UE a crescut in aceeaşi perioada cu 12 911 894 persoane (3,32%). Aceasta fractura demografica pe axa Est – Vest a Europei, determinata mai ales de imploziile demografice din Lituania (-10,88%), Letonia (-10,05%), Romania (-7,1%) şi Bulgaria (-5,05%), reprezinta, in opinia mea, cel mai nociv efect al extinderii UE in perioada 2005 - 2007.

Tabel 1 (Galerie Foto)
UE 17: Belgia, Danemarca, Germania, Irlanda, Grecia, Spania, Franţa, Italia, Cipru, Luxemburg,Malta, Olanda, Austria, Portugalia, Finlanda, Suedia şi Regatul Unit. UE 10: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Romania, Slovacia şi Slovenia. Surse de date: 1. Eurostat, Population. 2. Institutul Naţional de Statistica, Recensamantul populaţiei şi al locuinţelor din 2011. Rezultate definitive.

Pe de alta parte, datele din urmatorul tabel indica pentru aceeaşi perioada o creşterea in termeni reali a produsului intern brut per locuitor de 22,16% in UE 10 şi de 1,85% in UE 17.

Tabel 2 (Galerie foto)
PIB*- produsul intern brut calculat in preţurile anului 2005. Surse de date primare: 1. Eurostat, Population; 2. Eurostat, Real GDP growth rate – volume.

La prima vedere, decalajul pozitiv menţionat reprezinta un efect pozitiv al extinderii UE. In opinia mea, insa, acest efect nu trebuie supraestimat in condiţiile in care 60% din creşterea PIB la nivelul UE 10 in perioada menţionata se datoreaza exclusiv Poloniei, iar decalajul negativ in ceea ce priveşte valoarea in termeni reali a produsului intern brut per locuitor dintre UE 10 şi UE 17 nu s-a diminuat semnificativ in perioada 2005 – 2011.
In acest context, ne putem intreba: Ce anume a determinat fracturarea demografica şi economica a UE dupa extinderea din deceniul trecut ? Evident, identificarea principalelor disfuncţii care au generat aceasta dubla fractura a UE implica o analiza sistematica şi laborioasa. Pe de alta parte, in asemenea cazuri relaţia dintre cauze şi efecte implica de regula o distribuţie de tip Pareto, in sensul ca efectele emergente pe termen lung sunt generate in ultima instanţa de numar foarte mic de disfuncţii sau factori cu impact strategic.
Studiul de caz prezentat in continuare confirma aceasta paradigma. Astfel, dinamica indicatorului productivitatea resurselor materiale - calculat ca un raport intre produsul intern brut in preţuri constante şi consumul de materiale la nivel macroeconomic - prezentata in urmatorul tabel indica deosebit de clar natura principalei disfuncţii care a afectat negativ performanţele macroeconomice ale majoritaţii statelor din UE 10: tipologia preponderent extensiva a creşterii economice, o creştere bazata pe multiplicarea nesustenabila a activitaţilor economice care implica munca necalificata şi consum ineficient de resurse materiale.

Tabel 3 (Galerie Foto)
Surse de date: 1. Eurostat, Real GDP growth rate – volume; 2. Eurostat, Sustainable consumption and production.

Intr-adevar, din matricea anterioara rezulta in mod evident ca declinul demografic şi creşterea economica preponderent extensiva specifica majoritaţii statelor din UE 10 in perioada 2005 – 2011 au fost determinate in cea mai mare masura de nivelul extrem de scazut al productivitaţii resurselor materiale consumate la nivel macroeconomic. Astfel, daca in 2005 raportul dintre productivitatea resurselor materiale inregistrata la nivelul UE 17 şi cea inregistrata la nivelul UE 10 a fost de 415%, in 2011 acest raport a devenit 476% ! Ori, aceasta discrepanţa flagranta dintre productivitate resurselor materiale - un indicator cu o mare valoare informaţionala in ceea ce priveşte nivelul de dezvoltare la nivel macroeconomic - reflecta de fapt o polarizare extrem de riscanta a economiilor din UE : o zona cu un inalt nivel de dezvoltare economica (UE 17) şi o zona subdezvoltata din punct de vedere economic (UE 10).
In concluzie, din cele prezentate rezulta cu claritate ca extinderea UE in perioada 2005 – 2007 a fost şi continua sa fie afectata negativ de decalajul foarte mare dintre nivelul de dezvoltare economica al statelor din UE 17 şi al celor din UE 10. Oricum am judeca lucrurile, aceasta disfuncţie reprezinta un risc major mai ales in cazul Bulgariei şi Romaniei, dar şi al Poloniei, Estoniei, Letoniei şi Lituaniei. In aceste condiţii, redresarea şi dezvoltarea economica a statelor din UE 10 implica in mod prioritar politici adecvate de creştere semnificativa a gradului de calificare a forţei de munca şi de diminuare a consumului inutil de resurse materiale. In caz contrar, situaţia demografica şi economica a tuturor statelor din UE 27, dar mai ales a celor din UE 10, se va deteriora şi in anii urmatori, iar aşa zisa Europa Unita va deveni o Europa din ce in ce mai fracturata pe axa Est – Vest. Ca sa nu mai vorbim de cealalta teribila fractura a Europei: cea dintre Nord şi Sud.
Nota: Toate informatiile prezentate in articol apartin autorului. Postul de radio Vocea Rusiei nu raspunde pentru ele.
Nicolae Taran

 
 
 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.