Instantele de judecata nu sustin accesul la informatii

Scris de Alex Neagoe | Publicat in 15.02.2012 15:31 | Publicat in NATIONAL | Tipareste pagina

Accesul la informaţii a schimbat fundamental funcţionarea sistemului public din România în ultimii 10 ani, apreciază Institutul pentru Politici Publice (IPP) care a realizat un bilanţ al contribuţiei aduse de instanţele de judecată la aplicarea legii nr. 544/2001,legea privind accesul cetăţenilor la informaţiile de interes public. Analiza statistică asupra jurisprudenţei cauzelor în materia Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public pe care IPP o dă astăzi publicităţii reprezintă primul studiu de acest gen elaborat până în prezent în România. 

Studiul s-a făcut pe baza celor 876 de dosare având ca obiect legea nr. 544/2001 înregistrate în anii 2009 şi 2010 pe rolul tuturor celor 15 Curţi de Apel din ţară.

Analizând toate cele 876 de cauze identificate la nivelul tuturor Curţilor de Apel din România în materia legii privind liberul acces la informaţii de interes public
cuprinse în eşantionul de documentare care face şi obiectul aplicaţiei ce urmează a fi elaborată de Institutul pentru Politici Publice în cadrul proiectului
am putut constata o serie de şabloane care sunt reprezentative din punct de vedere statistic.
În primul rând, în ceea ce priveşte distribuţia cauzelor la nivel naţional, cea mai mare încărcătură o are Curtea de Apel Bucureşti - practic o treime din numărul de cauze înaintate la nivel naţional în baza legii nr. 544/2001 ajung pe rolul acestei instanţe - urmată de Curtea de Apel Ploieşti, respectiv de CA Craiova.

În tabelul de mai jos este prezentată situaţia cauzelor având ca obiect încălcarea dreptului de liber acces la informaţiile de interes public pe toate cele 15 Curţi de
Apel, în perioada 2009 - 2010:
CA Bucureşti 268
CA Ploieşti 184
CA Craiova 98
CA Timişoara 65
CA Cluj 62
CA Galaţi 29
CA Constanţa 27
CA Braşov 24
CA Bacău 23
CA Oradea 23
CA Piteşti 21
CA Alba Iulia 19
CA Suceava 17
CA Iaşi 14
CA Târgu Mureş 2

În materia numărului efectiv de cauze soluţionate în perioada cuprinsă între 2006 şi 2011 (la data finalizării documentării), cele mai multe dosare au fost
soluţionate de instanţe în anul 2009 - cu 60% mai multe decât în anul precedent.
Situaţia a urmat apoi un trend descrescător, în 2010 instanţele soluţionând cu 30% mai puţine dosare în materia legii nr. 544. Acest indicator este relevant însă numai în măsura în care îl raportăm la numărul de cauze în materie ajunse pe rolul instanţelor, respectiv data la care au fost înregistrate acestea analiză care la acest moment nu poate fi făcută cu rigurozitate decât pentru anii 2009 şi 2010.

După 10 ani de la adoptarea legii (2001 - 2011), această evaluare obiectivă făcută de o organizaţie neguvernamentală, arată următoarele:

Doar 38,5% dintre acţiunile înaintate de petenţi (în marea loc majoritate persoane fizice - 70%) sunt admise de Tribunale, restul cererilor fiind respinse fie pentru că solicitările petenţilor nu fac obiectul dreptului la informaţii de interes public, fie din motive de procedură (de regulă, termene depăşite).

'Şansele' de a câştiga un proces pe legea accesului la informaţii la Curtea de Apel sunt şi mai mici: din cererile respinse de prima instanţă, în doar 17% dintre cazuri Curtea de Apel admite recursul şi, de regulă, soluţia este în favoarea instituţiei publice - în 71% dintre cazuri aceasta din urmă câştigă procesul. Din păcate, instanţele nu acţionează ca un factor independent care să corecteze abuzurile autorităţilor publice atunci când acestea încalcă dreptul la informaţii, ci au tendinţa de a proteja interesele sectorului public, printr-o contaminare de interese la un moment dat (ex: problema informaţiilor privind salarizarea diferitelor categorii de personal din sectorul bugetar).

Cele mai multe cauze pe legea nr. 544/2001 se înregistrează la Curtea de Apel Bucureşti (30% din totalul proceselor la nivel naţional), urmată de Curtea de Apel Ploieşti şi Curtea de Apel Craiova;

Categorii de informaţii solicitate pentru care Curţile de Apel admit recursul: cheltuirea banului public cu societăţile de audit, acte administrative de înfiinţare a comisiei de disciplina din cadrul Serviciului Public Finanţe Locale şi nominalizarea membrilor, informaţii privind angajarea funcţionarilor publici în instituţii publice (calificări, concurs de ocupare a funcţiei), condiţii de pregătire a documentaţiilor tehnico-economice şi financiare pentru licitaţii, informaţii privind procesul de achiziţii publice etc.

Durata medie a unui proces pe legea nr. 544/2001 este de 7,4 luni, dar există şi procese care au durat mai bine de 4 ani.

Instituţiile acţionate cel mai frecvent în instanţă ca încălcând dreptul de liber acces la informaţii de interes public sunt Primăriile. 37% dintre procesele ajunse pe rolul instanţelor sunt împotriva Consiliilor locale. Pe locul următor în această ierarhie, dar la o distanţă considerabilă, se regăsesc Prefecturile, Consiliile Judeţene şi Ministerul Afacerilor Externe.

Categoriile de informaţii solicitate cel mai frecvent de petenţi şi pentru care au fost intentate procese în instanţă vizează: reconstituirea dreptului de proprietate/fond funciar, cheltuieli efectuate din bani publici, salarizarea funcţionarilor (inclusiv informaţii privind modul de calcul al propriului salariu), cereri de dobândire/redobândire a cetăţeniei române - în cazul acestei ultime categorii se remarcă situaţia interesată a folosirii acestui instrument legal de către cetăţeni străini pe teritoriul României (în special cetăţeni ai Republicii Moldova)

De cele mai multe ori, petenţii nu solicită cheltuieli de judecată - o explicaţie este şi aceea că persoanele fizice de regulă nu se prezintă la proces sau se reprezintă singure. Atunci când aceste cheltuieli sunt totuşi solicitate (doar în 3% din cazuri), instanţa, de regulă, le aprobă.

Nici în ceea ce priveşte daunele solicitate în procese practica nu este unitară: doar unele instanţe (Curtea de Apel Bucureşti şi Curtea de Apel Timişoara) acordă daune în cazul proceselor câştigate de petenţi şi de regulă acestea sunt calculate la valoare/zi de întârziere.

Din toate datele analizate şi luând în considerare atitudinea unora dintre magistraţi, în general refractară în a comunica informaţii despre propria activitate unor terţe părţi, apreciem că în prezent, instanţele din România - mai ales Curţile de Apel - nu sunt pregătite sau mai grav, se eschivează să îşi asume un rol determinant în modernizarea instituţiilor publice prin convingerea acestora să fie cât mai transparente în legătură cu toate aspectele derivate din activitatea lor, în numele interesului public.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.