10 curiozitati despre Drapelul Romaniei

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 26.06.2014 00:53 | Publicat in NATIONAL | Tipareste pagina

# Ziua de 26 iunie a fost proclamata Ziua Drapelului Naţional prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998.
# Geto-dacii au avut ca simbol "draco": un cap de lup cu botul deschis, continuat cu un corp de sarpe, realizat din metal (bronz) si care se termina cu o serie de fasii din panza. Acest "draco" era infipt in varful unei hampe; purtat in galopul calului in timpul luptelor, "draco" scotea un suierat datorita aerului care intra prin gura deschisa a animalului si iesea printr-un "fluier" din lemn prins la coada.
# Steagul Moldovei, in perioada domniei lui Stefan cel Mare, era rosu, avand capul de bour cu stea intre coarne si flancat de soare si luna.
# In jur de 1600, steagul Tarii Romanesti sub domnia lui Mihai Viteazul era alb avand pictat un corb ce tine in cioc o cruce dubla, stand deasupra unei ramuri de ienupar verde, in timp ce steagul Moldovei sub Ieremia Movila era rosu, cu bourul avand stea intre coarne si flancat de doua semilune, pictate galben; marginea steagului era bordisita cu galben si avea inscris numele si titulatura voievodului, precum si data cand a fost facut.
# Un interesant steag domnesc din vremea lui Mihnea al III-lea (1658-1659): pe fondul rosu inchis, pictat cu aur, vulturul bicefal bizantin purtand coroana princiara, avand ca suporti doi lei rampanti, totul incoronat cu o coroana arhiducala sustinuta de doi ingeri; la partea superioara a panzei era scris numele si titulatura. "IO MIHAIL RADU CU MILA LUI DUMNEZEU DOMN AL UNGROVLAHIEI SI AL PARTILOR MEGIESITE ARHIDUCE".
# Un alt steag domnesc este cel al lui Constantin Brancoveanu, iar acesta este posibil sa fi slujit si ca steag al tarii. Pe o fata a panzei era brodata stema Tarii Romanesti flancata de sfintii imparati Constantin si Elena cu inscriptia: "KONSTANTINUS BRANCOVAN, VALACHIAE TRANSALPINAE PRINCEPS, ANNO DOMINI 1698", iar, pe cealalta fata, scena Botezului Domnului.
# Prima reunire a celor trei culori, ca benzi separate de culoare, ca simbol vexilologic nu al principatului Tarii Romanesti, ci al unitatilor militiei pamantene si al navelor comerciale, dateaza din 1834, pe timpul domniei lui Al.D.Ghica. Benzile erau dispuse pe orizontala, cu fasia rosie la partea superioara si cea albastra la partea inferioara. Pe galben, era pictata acvila cruciata, incoronata, tinand in ghiare un buzdugan si o spada, inconjurata de o cununa ovala din frunze de stejar si laur; in colturi, erau pictate acvile.
# In contextul revolutionar al anului 1848, cu arborarea noilor drapele tricolore ca simboluri a unor state nationale, si revolutionarii romani, aflati la Paris la izbucnirea revolutiei, vor arbora drapelul albastru, galben, rosu, cu albastru la hampa. Asa va fi si consfintit, ca drapel national, prin Decretul nr. 252 al guvernului provizoriu de la Bucuresti, desi, initial, aparusera drapele tricolore cu benzile dispuse pe orizontala, asa cum fusesera ele arborate de revolutionarii romani din Ardeal la Adunarea Nationala de la Blaj din 26 aprilie.
# Ca drapel national, tricolorul se impune in 1859, odata cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, dar in varianta dispunerii orizontale a benzilor de culoare. Primul steag din 1859, aflat in uz pana in 1862, a avut fasia albastra plasata sus, apoi, in a doua perioada a domniei lui Cuza, fasia rosie a fost dispusa la partea superioara.
# Odata cu venirea domnitorului Carol I, din 1867, atat steagul tarii, cat si drapelele si stindardele unitatilor militare vor avea benzile dispuse pe verticala, cu albastru langa hampa.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.