5 decizii referitoare la Romania: proceduri de incalcarea legislatiei UE

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 26.09.2013 17:28 | Publicat in NATIONAL | Tipareste pagina

Prin pachetul lunar de decizii de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor conform legislaţiei UE, Comisia Europeană iniţiază acţiuni în justiţie împotriva statelor membre care nu au respectat întocmai obligaţiile ce le revin în temeiul dreptului UE. Aceste decizii, care acoperă un număr mare de sectoare, vizează garantarea aplicării corecte a legislaţiei UE în beneficiul cetăţenilor şi al întreprinderilor.
Comisia a adoptat joi, 26 septembrie, 220 de decizii, inclusiv 32 de avize motivate şi 6 sesizări ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. În cele ce urmează este prezentat un rezumat al principalelor decizii. 5 dintre aceste decizii se referă la România. Pentru mai multe informaţii privind procedura în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor.

Mediu: Comisia solicită unui număr de patru state membre să adopte normele UE privind emisiile industriale

Comisia Europeană îndeamnă Italia, Ciprul, Slovenia şi România să trimită urgent detalii cu privire la modul în care legislaţia UE privind emisiile industriale este transpusă în legislaţia naţională.
Noua Directivă privind emisiile industriale înlocuieşte şi actualizează vechile norme în scopul de a preveni, reduce şi, pe cât posibil, elimina poluarea provenind din activităţile industriale, şi trebuia să fie transpusă în legislaţia naţională până la data de 7 ianuarie 2014.
Statele membre în cauză au depăşit termenul-limită şi, la data de 21 martie 2013, le-au fost transmise scrisori de notificare oficială. În acest context, Comisia le trasmite acum avize motivate.
În cazul în care cele patru state nu acţionează în termen de două luni, cauzele lor pot fi înaintate Curţii de Justiţie a UE, caz în care li se pot impune sancţiuni financiare.

Comisia Europeană continuă procedurile împotriva ROMÂNIEI privind drepturile persoanelor care desfăşoară o activitate profesională independentă

Comisia a transmis României un aviz motivat ca urmare a eşecului acesteia de a transpune integral Directiva privind egalitatea dintre bărbaţi şi femei în sectorul activităţilor profesionale independente.
Termenul-limită de transpunere a expirat la data de 5 august 2012 şi o scrisoare de notificare oficială a fost adresată României în luna septembrie 2012.
Până în prezent, România a transpus doar parţial directiva în legislaţia naţională. Ea a notificat Comisia cu privire la o serie de măsuri de transpunere, dar sunt necesare măsuri suplimentare pentru transpunerea integrală.
Directiva privind lucrătorii care desfăşoară o activitate independentă şi soţiile/soţii colaboratoare/colaboratori ale acestora (2010/41/UE ) garantează drepturile de protecţie socială pentru milioane de femei pe piaţa forţei de muncă, consolidând spiritul lor antreprenorial. În conformitate cu aceste norme, femeile care desfăşoară o activitate independentă şi soţii/soţiile sau partenerii de viaţă ai lucrătorilor independenţi au dreptul la o indemnizaţie de maternitate şi la un concediu de cel puţin 14 săptămâni, în cazul în care doresc să beneficieze de acestea. În prezent, numai unul din trei antreprenori este femeie. În absenţa unui răspuns satisfăcător în termen de două luni, Comisia poate trimite România în faţa Curţii de Justiţie a UE.

Normele de raportare financiară: Comisia solicită ROMÂNIEI să modifice normele contabile

Comisia Europeană a solicitat României să îşi alinieze normele privind evaluarea şi contabilitatea creanţelor achiziţionate la legislaţia UE.
În conformitate cu legislaţia UE, ca regulă generală, elementele prezentate în conturile anuale sunt evaluate printr-o metodă bazată pe principiul preţului de achiziţie sau al costurilor de producţie. În temeiul legislaţiei contabile româneşti, creanţele cesionate trebuie să fie prezentate folosind valoarea lor nominală în registrele şi evidenţele contabile ale cesionarului.
Legislaţia UE nu prevede nici o derogare care să permită folosirea valorii nominale a creanţelor achiziţionate în scopuri contabile.
Prin urmare, Comisia solicită României, sub forma unui aviz motivat, să ia măsuri pentru a se conforma pe deplin normelor UE.
Dacă autorităţile române nu notifică măsurile adoptate pentru a asigura punerea în conformitate cu normele UE în termen de două luni, Comisia ar putea înainta cauza Curţii de Justiţie a UE.

Impozitare: Comisia cere ROMÂNIEI să îşi modifice practicile de rambursare a TVA

Comisia Europeană a solicitat în mod oficial României să îşi modifice practicile administrative de rambursare a TVA. Aproape toate cererile de rambursare a TVA sunt sistematic soluţionate cu întârzieri nerezonabile, durând uneori peste 180 de zile. Această practică nu este conformă cu normele UE în materie de TVA  care prevăd că TVA-ul ar trebui să fie rambursată cu rapiditate astfel încât să nu creeze o povară administrativă pentru contribuabili. Chiar şi în cazul în care statele membre dispun de o anumită marjă de manevră pentru a stabili condiţiile de rambursare, contribuabilii români suportă povara TVA pentru o perioadă de timp prea îndelungată, ca urmare a întârzierilor curente.
Solicitarea Comisiei ia forma unui aviz motivat (a doua etapă a acţiunii de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor). În absenţa unui răspuns satisfăcător în termen de două luni, Comisia ar putea trimite România în faţa Curţii de Justiţie a UE.    
    
Impozitare: Comisia cere ROMÂNIEI să îşi revizuiască normele de impozitare a veniturilor provenite din muncă ale nerezidenţilor

Comisia Europeană a solicitat în mod oficial României să îşi modifice tratamentului fiscal discriminatoriu aplicat nerezidenţilor în ce priveşte veniturile provenite din muncă ale acestora.
Legislaţia românească nu permite persoanelor nerezidente care lucrează şi obţin totalitatea sau majoritatea veniturilor lor în România să beneficieze de deduceri personale şi familiale. Acest lucru poate duce la o impozitare superioară şi nedreaptă în România, deoarece situaţia personală şi familială a contribuabilului riscă să nu fie luate în considerare nici în ţara sa de reşedinţă, unde acesta nu dispune de suficiente venituri impozabile şi nici în România în calitate de stat în care îşi desfăşoară activitatea.
Conform Comisiei, aceste dispoziţii din România sunt contrare principiului liberei circulaţii a lucrătorilor, astfel cum este ea prevăzută în tratatele şi în jurisprudenţa UE care a stabilit că contribuabilii nerezidenţi, care îşi obţin totalitatea sau majoritatea veniturilor lor într-un stat membru al UE trebuie să beneficieze de acelaşi tratament ca şi contribuabilii rezidenţi (cauza C-279-93 Schumacker).
Solicitarea Comisiei ia forma unui aviz motivat. În absenţa unui răspuns satisfăcător în termen de două luni, Comisia ar putea trimite România în faţa Curţii de Justiţie a UE.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.