6 din 10 romani se tem de clanurile tiganesti

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 27.06.2014 18:26 | Publicat in NATIONAL | Tipareste pagina

Ultimele scandaluri legate de clanul Bercea Mondial şi promovarea lor pe televiziuni deterioreaza percepţia relaţiilor interetnice din Romania.
Astfel, indicatorii care masoara percepţia despre discriminare s-au modificat drastic faţa de anul trecut, iar acceptabilitatea romilor a scazut in ultimele zile.
Creşte astfel nivelul de intoleranţa faţa de romi, dar si acceptarea unor proiecte de discriminare pozitiva sau a politicilor de asistenta sociala.
Sunt principalele concluzii ale unui studiu realizat de Institutul Roman de Evaluare şi Strategie — IRES cu privire la raportarea romanilor la minoritatea romilor, dar şi la delicvenţa clanurilor infracţionale existente in Romania.

In general, romanii cred ca discriminarea romilor in Romania are un nivel moderat.
Daca 43% dintre participanţii la studiul IRES cred ca romii sunt mult şi foarte mult discriminaţi, 55%  susţin ca nivelul discriminarii este unul mai degraba redus.
Tendinţa cu privire la nivelul discriminarii este in scadere faţa de 2013, cand IRES a efectuat un studiu cu privire la fenomenul discriminarii pentru Consiliul Naţional de Combatere a Discriminarii (CNCD).

Respondenţii apreciaza ca discriminarea cu privire la romi se manifesta mai pregnant in spitale (44%) şi locuri publice (43%), urmate de şcoala (37%) sau locul de munca (31%).
In toate aceste domenii, compasiunea si interpretarea unei situatii de discriminare a scazut fata de studiul realizat de IRES pentru CNCD in 2013, scadere generata de impactul mediatizarii scandalului Bercea Mondial.
Scandalul intens mediatizat deterioreaza percepţia privind discriminarea romilor, aproape jumatate dintre cei care considerau, in 2013, ca romii sunt discriminaţi in Romania şi-au schimbat aceasta parere, o scadere drastica asociata cu creşterea intoleranţei faţa de aceasta etnie.

Aproximativ o cincime dintre romani spun ca in localitatea in care locuiesc exista clanuri mafiote/ de crima organizata (23%) sau grupari de romi cu afaceri ilegale sau care terorizeaza populaţia (26%).
De existenţa clanurilor mafiote/ de crima organizata in localitatea lor ştiu cu precadere: barbaţii, tinerii intre 18 şi 35 de ani, cei cu studii superioare, respondenţii rezidenţi in mediul urban, din regiunea de Sud a ţarii.
Cu privire la existenţa gruparilor de romi cu afaceri ilegale sau care terorizeaza populaţia, respondenţii barbaţi, intre 18 şi 35 de ani, cu studii superioare, din mediul urban şi din regiunea de Sud a ţarii sunt cei care susţin cu cea mai mare intensitate ca in localitaţile in care locuiesc exista astfel de grupari.

In aceiaşi parametri cantitativi se situeaza şi evaluarea problemelor create de aceste grupari in comunitatea din care provin respondenţii, 24% dintre cei chestionaţi spun ca in localitatea lor au existat probleme din cauza acţiunilor unei astfel de grupari.
Problemele din localitate provocate de astfel de grupari sunt sesizate in mai mare masura de barbaţi, tineri intre 19 şi 35 de ani, respondenţi cu studii superioare, din mediul urban şi care locuiesc in regiunea de Sud a ţarii.

Reacţia autoritaţilor este evaluata mai degraba pozitiv in ceea ce privesc masurile pe care acestea le-au luat pentru rezolvarea problemelor create de astfel de grupari: 56% dintre respondenţi spun ca autoritaţile iau masuri in acest sens.
Percepţia gradului de implicare a autoritaţilor este mai ridicata la femei, la respondenţi peste 35 de ani, cu studii elementare şi medii, din mediul rural şi cu rezidenţa in Transilvania+Banat.
Insa eficienţa masurilor devine problematica, doar 38% dintre participanţii la studiu spun ca autoritaţile işi fac treaba pentru a soluţiona aceste probleme.   
Favorabilitatea cu privire la reacţia autoritaţilor in cazuri de acest gen este mai ridicata in randul respondenţilor barbaţi, cu studii mediii, din Transilvania+Banat şi din mediul urban.

Studiul arata ca exista o tendinţa de distanţare sociala a celor intervievaţi pe masura ce ei sunt puşi in situaţia de a recunoaşte interacţiunea directa cu aceste grupari.
Doar 5% dintre cei intervievaţi recunosc ca au interacţionat cu astfel de grupari. Interacţiunea este mai ridicata in randul barbaţilor, a tinerilor a celor cu studii superioare, din mediul urban şi din localitaţi din regiunea Moldovei.
Doar 1 din 10 respondenţi spun ca au avut personal de suferit din cauza acţiunilor unor astfel de grupari.
In aceasta categorie, se regasesc mai mult barbaţii şi respondenţii cu rezidenţe in Sudul ţarii şi in Moldova.

In acelaşi timp, sentimentul de frica provocat de existenţa acestor tipuri de grupari este ridicat, 60% dintre romani declara acest sentiment, adica 6 din 10 participanţi la studiu spun ca se tem de astfel de grupari. 

Sentimentul de frica este mai acut in randul femeilor, in randul respondenţilor cu studii medii şi elementare şi cu rezidenţa in regiunea de Sud a ţarii şi a Moldovei.
Persoanele in varsta sunt cele mai afectate de acest sentiment in timp ce romanii cu studii superioare gestioneaza cel mai bine acest sentiment de insecuritate.
In Transilvania şi Banat, percepţia insecuritatii generate de criminalitatea romilor este cu 10% mai mica decat in celelalte regiuni.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.