Alegerile prezidentiale cand bunicii au ascultat de nepoti si fii

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 30.11.2014 12:52 | Publicat in NATIONAL | Tipareste pagina

Cercetarile realizate de Institutul Roman pentru Evaluare şi Strategie — IRES pentru a explica mecanismele sociale ale votului din turul al doilea al alegerilor prezidenţiale au confirmat unele concluzii ale celor care au facut observaţii empirice, dar nesistematice: convergenta intre Facebook, televiziune şi telefonie mobila a fost reţeta care a dus la marea mobilizare la vot in turul al doilea.

Elementul declanşator a fost modul de organizare de catre Guvern a secţiilor din diaspora şi reacţia instituţionala guvernamentala. Spaţiul public devine prin retele de socializare un spatiu emotional. Noul spatiu emotional inlocuieşte spaţiul public şi asistam, in consecinţa, la o dramatizare a experienţei politice,   la o mondializare sentimentala prin psihologizare, mai ales a elementelor de conflict. Modul in care diaspora romaneasca a comunicat cu ţara intre cele doua tururi demonstreaza foarte bine acesta teza descrisa de studiile contemporane de sociologia comunicarii, ceea ce  a transformat mediul emotional in comunitaţi de indignare. Aceasta mondializare sentimentala a fost vizibila in cadrul primaverilor arabe, dar şi in alte fenomene recente deoarece in societatea emoţiilor nu exista graniţe, dispar distanţele, chiar daca emoţiile foarte intense sunt de scurta durata.

Un lucru care explica posibilitatea cresterii rapide a unei emotii este fenomenul convergentei media (Mc Chesney, R. W., Corporate Media and the Threath to Democracy, New York, 1997), mediile se amplifica una pe alta, televiziunea poate deveni cutie de rezonanţa pentru Facebook sau invers. Credem ca pentru revolta de la urne dintre turul I şi II al alegerilor prezidenţiale, Facebook, fara televiziune şi telefonie mobila, ar fi avut o mult mai redusa contribuţie la inflamarea afectiva contra candidatului Victor Ponta, responsabil pentru administrarea defectuoasa a alegerilor, lucru interpretat ca fiind o blocare a exercitarii unui drept. Cele trei canale amintite formeaza astazi o transmedia, genereaza o cultura hibrida de convergenţa, de fapt, o adevarata fabrica de contestare (jamming culture) ce poarta impotriva politicii clasice o adevarata guerilla semiotica.

Cercetarile recente arata ca solidaritatea electronica este rapida, dar nu are efecte pe termen lung asupra politicii, lucru foarte evident daca studiem primaverile arabe. Curentele emoţionale, daca nu sunt captate şi articulate instituţional, se pierd foarte repede, iar marile angajamente din aceste mareţe varfuri de emoţie sunt repede uitate de catre participanţi.  

Media are un rol important aici deoarece, asa cum constata si Paulo Virilio, sentimentul de frica este amplificat de media, intrucat milioane de oameni pot trai sincronic aceeaşi emoţie. 'Bomba informatica' este mai puternica decat cea nucleara deoarece propaga emoţie la scara globala şi poate crea panica, o comunitate suferinda a emoţiei. Trecem astfel de la o democraţie a opiniei la una a emoţiei, acest lucru poate ca explica foarte bine valurile de intoleranţa şi violenţa atitudinala şi verbala care a cuprins reţelele in campania electorala pentru alegerile prezidenţiale din Romania.

Entuziasmul popular creşte direcţia buna in care merge tara

54% dintre respondenţi considera ca in Romania lucrurile se indreapta intr-o direcţie buna (proporţie semnificativ mai ridicata decat in mod obişnuit) şi doar 33% menţioneaza ca lucrurile se indreapta intr-o direcţie greşita. 12% nu raspund, iar 2% dintre intervievaţi nu ştiu sa o aprecieze.

Dintre persoanele intervievate, 93% declara ca au fost la vot in turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, iar restul de 7% declara ca nu s-au prezentat la urne. O supra-raportare deja obişnuita pentru Romania si foarte frecventa si in UE.

Un sfert dintre votanţi s-au hotarat intre tururi, dar 32% spun ca au fost influenţaţi direct de incidentele din diaspora

Cei mai mulţi respondenţi s-au hotarat cu cine vor vota in turul al doilea al alegerilor prezidentiale inainte de derularea campaniei pentru turul 1 al alegerilor (69%), 24% s-au hotarat cu privire la acest aspect in perioada dintre turul 1 si turul 2, iar 6% dintre respondenti s-au decis in timpul campaniei pentru turul 1. 2% dintre cei intervievaţi nu ştiu sau nu raspund la aceasta intrebare.

65% dintre persoanele chestionate menţioneaza ca modul in care s-a desfaşurat votul in turul 1 in diaspora nu le-a influenţat decizia de a merge la vot, iar 32% declara ca acesta le-a influenţat decizia. 3% dintre respondenţi nu ştiu sau nu raspund la aceasta intrebare.

42% dintre respondenţi menţioneaza ca au avut un membru al familiei in strainatate pe perioada votului, iar 58% spun ca nu au avut.

Sfaturile rudelor sau ale prietenilor din diaspora au fost decisive. Televiziunile care au transmis protestele din strainatate au fost cel mai important catalizator.

Mai mult de jumatate (53%) dintre cei 42% care au avut un membru al familiei in strainatate pe perioada votului au discutat cu aceştia despre vot, iar 47% dintre ei, nu au discutat acest aspect cu membrii familiei aflaţi in strainatate.

88% dintre cei chestionaţi declara ca nu au fost sfatuiţi sa voteze cu un anume candidat, iar 12% declara ca au fost sfatuiţi in acest sens.

Dintre cei 12% care menţioneaza ca au fost sfatuiţi sa voteze cu un anume candidat, 28% precizeaza ca au urmat sfatul in cauza, iar 72% declara ca nu au urmat respectivul sfat.

Doar 6% dintre respondenţi susţin ca nu au vazut la televizor protestele romanilor care nu au putut sa voteze in cateva capitale europene, dar 94% dintre cei intervievaţi au vazut aceste proteste.

Posturile de televiziune pe care cei chestionaţi le-au urmarit intre turul 1 si turul 2 al alegerilor prezidentiale sunt: Realitatea TV (25% dintre respondenti), Antena 3 si ProTV (cate 16%), B1 TV (8%), Romania TV (7%), Digi24 (6%), TVR 1 si Antena 1 (cate 5%), Kanal D (1%), alt post (2%), toate canalele (1%). 4% dintre respondenţi menţioneaza ca nu au urmarit niciun canal de televiziune, iar 6% nu ştiu sau nu raspund la aceasta intrebare.

Internetul — un mediu important de catalizare a protestului si de contagiune

54% dintre intervievaţi utilizeaza internetul, restul de 46% nu il utilizeaza.

Dintre cei 54% respondenţi care utilizeaza internetul, 46% au urmarit mesajele candidaţilor la preşedinţie sau campania acestora, iar 54% nu le-au urmarit pe acestea pe internet.

Dintre cei 54% intervievaţi care utilizeaza internetul, 42% nu au un cont pe o retea de socializare, iar 58% — au un cont pe o astfel de retea.

Cel mai frecvent menţionate reţele de socializare ale persoanelor intervievate (58% din cei care au astfel de conturi, dintre cei 54% care declara ca folosesc internetul) sunt: Facebook (93%, prima mentiune, 1% a doua mentiune), Twitter (1% prima mentiune, 5% a doua mentiune), Yahoo (2% prima mentiune, 3% a doua mentiune), Google Plus si Skype (cate 1% prima mentiune, 1% a doua mentiune). Alte retele de socializare amintite (a doua mentiune au fost): Hi5, Instagram, WhatsApp si LinkedIn.

Dintre cei 54% care declara ca folosesc internetul, 58% menţioneaza ca au urmarit campania electorala dinaintea scrutinelor, iar 42% spun ca nu au urmarit-o.

70% dintre cei care utilizeaza internetul considera ca internetul şi reţelele de socializare au influenţat participarea la vot, 24% considera ca nu au influenţat, iar 6% nu ştiu daca acestea au avut vreo influenţa asupra participarii la vot.

Doar 13% dintre respondentii care au declarat ca folosesc internetul au trimis sau redirecţionat mesaje electorale sau de campanie pe internet, iar 87% susţin ca nu au facut acest lucru.

De asemenea, 24% dintre cei 54% care utilizeaza internetul au dat 'like' unor pagini sau mesaje ale candidaţilor la alegerile prezidenţiale, iar restul de 76% nu au realizat aceasta acţiune.

'Motivele' prezentei masive de la vot in turul a lI lea. Peste 1 milion de voturi negative (vot impotriva)

Cei mai multi dintre respondentii care au mers la vot, au facut acest lucru pentru a vota un anumit candidat (66%), 11% au mers pentru a vota impotriva unui candidat, 6% ca sa voteze pentru binele ţarii sau binele personal, 4% pentru a vota in favoarea schimbarii, iar 3% datorita simţului civic, pentru a-şi exercita un drept cetaţenesc. 6% dintre cei chestionaţi nu ştiu sau nu raspund la aceasta intrebare.

6 din 10 intervievati au mers la vot insotiti, iar 4 din 10 — au mers la vot singuri

Dintre cei 60% care declara ca au fost insoţiţi la vot, 55% menţioneaza ca au fost insoţiţi de soţ sau soţie, 25% — de familie, 6% — de copii, alţi 6% — de prieteni, 2% — de parinţi, 2% — de vecini şi 1% de fraţi sau surori.

Emotiile pozitive si negative ale victoriei

Sentimentele pe care le-au avut respondenţii la aflarea veştii ca preşedintele ales este Klaus Iohannis au fost de: bucurie (55%), tristeţe (14%), dezamagire (2%), speranţa (1%), maine/ frustrare (0.7%), surprindere/ uimire (0.5%), liniste (0.4%), respectiv uşurare (0.3%). 19% dintre respondenţi declara ca nu au avut nici un sentiment, iar 6% nu ştiu sau nu raspund intrebarii.

67% dintre cei chestionaţi considera ca Iohannis a meritat sa castige, 18% — ca nu a meritat, iar 15% nu ştiu sau nu raspund.

46% dintre respondenţi considera ca declaraţiile lui Traian Basescu nu au contribuit la victoria lui Klaus Iohannis, 31% cred ca acestea au contribuit la victoria preşedintelui ales, iar 22% dintre respondenţi nu ştiu.

Peste 15% dintre votantii lui Ponta trec in tabara invingatorului, cand sunt chestionaţi despre turul I

68% dintre cei chestionaţi declara ca au votat cu Klaus Iohannis, iar 32% declara ca au votat cu Victor Ponta.

Dintre respondenţii care declara ca au votat in primul tur al alegerilor prezidentiale, 49.9% susţin ca l-au votat pe Klaus Iohannis, 31.6% — pe Victor Ponta, 5.2% — pe Calin Popescu Tariceanu, 4.4% — pe Monica Macovei, 2.8% — pe Elena Udrea, 2.3% — pe Corneliu Vadim Tudor, 0.8% — pe Teodor Meleşcanu, 0.4% — pe Dan Diaconescu, 0.3% — pe William Branza şi 0.1% — pe Zsolt Szilagyi.

Partidele pentru care respondenţii declara ca au o simpatie sunt: PSD (9%), PNL (5%), ACL (2%), PDL (2%), UDMR (0.8%), PNŢCD (0.3%), USL (0.3%). 74% dintre respondenţi menţioneaza ca nu au nicio simpatie pentru vreun partid politic.

Impactul campaniei electorale

Dintre activitaţile electorale menţionate, respondenţii precizeaza ca au intalnit: afisarea semnelor sau afiselor electorale in zona in care ei locuiesc (79%), reclame electorale la TV sau radio (61%), vizitarea la domiciliu pentru prezentarea de informaţii despre candidatul pe care respectivii susţinatori il sprijineau (11%). Cate 1% dintre respondenţi menţioneaza ca le-au fost (lor sau unui membru al familiei) oferite bani, alimente sau bunuri mai scumpe cu scopul de a fi determinaţi sa voteze pentru candidatul pe care susţinatorii il sprijineau, respectiv ca au fost ameninţaţi (ei sau un membru al familiei) cu scopul de a fi determinaţi sa voteze pentru candidatul pe care susţinatorii in cauza il sprijineau.

Votul din diaspora şi reacţia neadecvata a Guvernului — explicatia pentru victoria lui Klaus Iohannis

Respondenţii din Transilvania şi Banat declara ca modul in care s-a desfaşurat votul in ultimul tur din diaspora a avut o influenţa asupra deciziei lor de vot in proporţie mai ridicata decat respondenţii din Moldova sau din Sudul ţarii.

Votanţii lui Klaus Iohannis, de asemenea, declara in proporţie aproape dubla (40,4%) comparativ cu votanţii lui Victor Ponta (22,6%) cum ca desfaşurarea votului din diaspora a avut o influenţa asupra propriei decizii de vot.

Femeile declara in proporţie mai ridicata decat barbaţii cum ca au discutat despre vot cu o persoana din familie care sa fie plecata in strainatate in perioada organizarii celui de-al doilea tur de scrutin; de asemenea, respondentii de 50 de ani si peste spun acest lucru in proporţie mai ridicata decat cei sub 50 de ani. Mai mult, cu cat sunt mai educati, cu atat respondentii care au avut pe cineva din familie in strainatate pe perioada votului declara ca au abordat acest subiect in discuţiile pe care le-au avut cu acele persoane. Participanţii la studiu din Transilvania şi Banat declara ca au discutat aceste lucruri cu persoanele din familie plecate in strainatate in proporţie mai ridicata decat rezidentii din alte regiuni ale Romaniei.

Bunicii au ascultat de nepoti si fii

Respondenţii sub 35 de ani declara in proporţie semnificativ mai ridicata decat cei trecuţi de aceasta varsta cum ca au primit pe timpul alegerilor un sfat de a vota cu un anumit candidat. De asemenea, cu cat sunt mai educati, cu atat respondenţii declara in proporţie mai ridicata ca au primit asemenea sfaturi. Rezidenţii din Transilvania şi Banat, comparativ cu cei din Moldova sau cu cei din Sudul ţarii, de asemenea, declara ca au primit sfaturi privind optiunea lor de vot pe perioada alegerilor pentru functia de Presedinte al Romaniei.

Dintre cei care au primit un asemenea sfat, respondentii cu varsta de 65 de ani şi peste au tins sa il urmeze in proportie semnificativ mai ridicata decat in randul celorlalte categorii de varste, conform propriilor declaratii (55,6%). Persoanele intre 35 şi 64 de ani au facut acest lucru in masura mai redusa comparativ cu cele sub sau peste acest interval de varste.

Respondentii cu studii superioare care au primit un sfat privind opţiunea lor de vot au ales sa ţina cont de acesta in proporţie foarte redusa — 2%, comparativ cu persoanele cu studii elementare sau medii, care au facut acest lucru in proportie de 60%, respectiv 33%.

Respondentii care au rezidenta in mediul rural, de asemenea, au tins sa ţina cont de aceste sfaturi in proporţie mai ridicata decat aceia cu rezidenta in mediul urban, la fel şi cei din Transilvania şi Banat, comparativ cu respondenţii din Sudul ţarii sau cei din Moldova.

Votantii lui Iohannis mai internauti si mai determinati pentru vot negativ

Votanţii lui Klaus Iohannis declara ca au ţinut cont de aceste indemnuri in proporţie dubla comparativ cu votanţii lui Victor Ponta (31,9% vs. 14,8%).

Votantii lui Klaus Iohannis declara ca folosesc internetul in proportie de 58,3%, in timp ce proporţia votanţilor lui Victor Ponta care fac acest lucru este cu aproximativ 16% mai redusa. Mai mult, internauţii care l-au votat pe Klaus Iohannis au urmarit mesajele de pe internet şi campania candidatilor din mediul online in proporţie semnificativ mai ridicata comparativ cu proporţia internauţilor care l-au votat pe Victor Ponta.

Proportia din randul votanţilor lui Victor Ponta care declara ca principala motivaţie pentru a-şi exercita dreptul de vot in favoarea unui anumit candidat este mai ridicata decat a celor din randul votanţilor lui Klaus Iohannis (71,6% vs. 66,1%), care declara, in acelasi timp, in masura mai ridicata cum ca principala lor motivaţie a fost sa voteze impotriva celuilalt candidat (16% vs. 5,2%).

Victoria — bucuria celor tineri şi mai ales a ardelenilor şi banaţenilor

Cu cat sunt mai tineri, cu atat respondenţii declara in proporţie mai ridicata ca sentimentul avut la aflarea veştii victoriei lui Klaus Iohannis a fost unul de bucurie (60,9% in randul categoriei 18-34 de ani, comparativ cu 44,9% in randul categoriei 65+ ani). Dupa cum este de aşteptat, distribuirea respondenţilor care declara ca au avut un sentiment de tristeţe la aflarea acestei veşti este inversa (9,3% in randul categoriei 18-35 ani vs. 22,4% in randul persoanelor de 65 de ani si peste. Respondentii cu studii medii sau superioare au avut un sentiment de bucurie atunci cand au vazut ca alegerile au fost castigate de Klaus Iohannis in proporţie mai ridicata decat cele cu studii elementare. Cel mai puţin s-au bucurat de victoria acestuia respondenţii din Sudul ţarii (49,3%), iar cel mai mult, aşa cum era de aşteptat, respondentii din Transilvania si Banat (61,8%).

Respondenţii de sex masculin considera in proporţie mai ridicata decat cei de sex feminin cum ca Iohannis a meritat sa castige aceste alegeri prezidentiale. Mai mult, cu cat persoanele intervievate sunt mai tinere, cu atat acestea declara acest lucru in proporţie mai ridicata: 79,1% dintre tinerii cu varsta cuprinsa intre 18 si 34 de ani, comparativ cu 55,1% dintre respondenţii cu varsta de 65 de ani si peste. Si in acest caz se observa o diferenţa in functie de nivelul de educatie al intervievatilor, persoanele cu studii medii si cele cu studii superioare considerand ca Iohannis a meritat victoria in proporţie semnificativ mai ridicata decat cele cu studii elementare.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.