Ambasada SUA a premiat FEMEILE CURAJOASE din ROMANIA. Vezi cine sunt si ce-au facut!...

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 12.05.2017 12:00 | Publicat in NATIONAL | Tipareste pagina

In 2007, Departamentul de Stat al SUA a infiintat Premiul „Femei Curajoase din intreaga lume” pentru a le onora pe femeile care demonstreaza curaj exceptional si spirit de conducere in sustinerea drepturilor omului, egalitatii femeilor si progresului social, asumandu-si adesea mari riscuri personale.
In fiecare an, fiecare ambasada poate nominaliza un candidat pentru acest premiu.
Insa Romania are mult mai multe femei curajoase si extraordinare, profund dedicate comunitatilor lor.
Inspirati de hotararea, compasiunea si, bineinteles, de  curajul lor, Ambasada SUA la Bucuresti premiaza alaturi de persoana nominalizata pentru Premiul „Femei Curajoase din intreaga lume” 2017, patru alte romance curajoase.

Simona Voicescu

Cand si-a dat seama cat de putine ONG-uri se ocupa de problema violentei domestice, doamna Voicescu a stiut ca acela este domeniul asupra caruia trebuie sa-si concentreze eforturile. In 2013, ea a infiintat de una sigura ONG-ul Asociatia Necuvinte, si s-a expus imediat la posibile acte de razbunare ale abuzatorilor, ca si la gandirea adanc inradacinata cu privire la rolurile barbatilor si femeilor in societate.
 Se intalnea cu victime ale violentei domestice in parcuri publice si la cafenele, fara a avea in apropiere pe nimeni care sa le protejeze. Si-a inregistrat ONG-ul pe adresa de acasa, care a devenit apoi publica. A facut fata amenintarilor telefonice si e-mailurilor agresorilor, dar nu a dat inapoi. Desi recunoaste ca la inceput i-a fost teama, si-a facut curaj si a perseverat. Si a perseverat nu doar impotriva agresorilor, ci si impotriva demnitarilor guvernamentali care, cel putin la inceput, nu ii impartaseau gradul de ingrijorare sau atitudinea.
 Insa datorita eforturilor sale neobosite, in doar cativa ani, doamna Voicescu a devenit un lider in eforturile de solutionare a unei probleme considerate mult timp tabu in Romania. Si, mai important de atat, ea a obtinut rezultate.
 „Necuvinte” are acum trei angajati cu norma intreaga si beneficiaza de o „armata” devotata de circa 50 de voluntari. Prin eforturile sale, doamna Voicescu a avut un rol cheie in consolidarea legislatiei nationale privind ordinele de restrictie si in educarea publicului si a institutiilor de aplicare a legii cu privire la identificarea si ajutarea victimelor violentei domestice.
 Succesul sau s-a datorat capacitatii sale de a-si crea relatii atat in randul companiilor, cat si al institutiilor guvernamentale. Companiile ii ofera finantarea necesara pentru programe; politicienii si politia adopta si aplica legile care ofera mai multa siguranta femeilor din Romania.
 Etica profesionala pragmatica, perseverenta si curajul doamnei Voicescu contrazic opinia ca violenta domestica este o problema personala care a existat dintotdeauna si la care nu exista solutie. Drept urmare, victimele violentei domestice au un puternic sustinator, in timp ce alti activisti aflati la inceput de drum au o sursa de inspiratie pentru propria activitate.

Alina Tuca

Primul premiu din aceasta seara este inmanat doamnei capitan Alina Tuca, ofiter in fortelor armate romane. Cariera doamnei capitan Tuca se caracterizeaza prin hotarare, excelenta si prin faptul ca a fost „cea dintai” de mai multe ori. In 1999, i s-a spus ca nu exista locuri pentru tinerele care doresc sa se inscrie la Liceul Militar. Asadar, ea a devenit membru al fortelor armate in 2004 si a absolvit Academia Fortelor Terestre ca sefa de promotie. Cativa ani mai tarziu, ea absolvea Masteratul in Resurse Umane, din nou ca sefa de promotie.
 Doamna capitan Tuca a fost in teatrele de operatiuni de doua ori, in Afganistan si in Republica Democrata Congo, si si-a indeplinit misiunea cu distinctie si curaj. In Congo a inceput sa se ocupe de problema dificila a egalitaţii de gen, infruntand direct o societate dominata in mod tradiţional de barbaţi. Aşa cum ştiu toţi cei care au lucrat in regiunea centrala a continentului african in chestiuni referitoare la egalitatea de gen, provocarile şi pericolele in acest domeniu sunt extreme. In cadrul interacţiunilor sale zilnice cu batranii satului, ea a insistat pentru includerea femeilor, pentru recunoaşterea contribuţiei lor şi pentru abordarea problemelor şi preocuparilor lor. De asemenea, a organizat evenimente care au adus laolalta barbaţii şi femeile din sat – o raritate in acea ţara şi o dovada de mare curaj – pentru a promova şi intari sentimentul de comunitate. Prin eforturile, rabdarea şi curajul pe care le-a demonstrat, a reuşit pana la urma sa-i caştige pe barbaţi de partea sa. Drept rezultat, trei sate din zona sa de responsabilitate au ales in ultima instanţa femei in fruntea comunitaţilor, permiţand unui nou grup de lideri cu idei novatoare sa preia sarcinile de conducere.
 Relaţiile pe care le-a construit cu aceste femei i-au fost de ajutor si in activitatea sa si a colegilor. Cu o inţelegere profunda a modului in care femeile congoleze preţuiesc siguranţa, sanatatea şi educaţia, doamna Ţuca a reuşit sa se asigure ca banii alocaţi pentru proiecte au avut un efect direct şi pozitiv asupra celor mai vulnerabili membri ai societaţii. Astazi, mulţumita curajului sau si datorita eforturilor sale, aceste femei şi familiile lor au o viata mai buna.

Violeta Dascalu

Urmatorul premiu este acordat doamnei Violeta Dascalu, profesoara timp de 28 de ani. In ultimii opt ani, ea a fost directoarea Scolii Gimnaziale Ferdinand I din cartierul Obor din Bucuresti. Scoala are peste 700 de elevi in clasele I-VIII, multi proveniti din medii defavorizate. Adaugati la acest lucru salariile scazute ale profesorilor, salile mici de clasa, foarte putine materiale de predare si lipsa unor programe de pregatire ale profesorilor si aveti reteta a ceea ce s-ar putea transforma intr-un dezastru. Insa in calitate de director, doamna Dascalu i-a impulsionat pe elevii sai si pe profesori sa se dezvolte in acest mediu dezvoltand parteneriate si inovand. Opozitia la starea de fapt si la ideile profund inradacinate poate pune in pericol pozitia sociala si uneori cariera unei persoane. Violeta a demonstrat curaj contestand perceptiile populare despre copiii defavorizati si luand atitudine impotriva starii de fapt.
 Violeta colaboreaza cu universitati, cu o academie de teatru, cu politia si chiar cu Federatia de Arte Martiale. Drept urmare, studentii predau in weekend cursuri gratuite de programare elevilor sai. Studenti sositi din Franta, Germania si Spania prin intermediul programelor de schimb ii invata pe elevi limbi straine. Iar un ONG local i-a indrumat pe copii in crearea unei gradini de permacultura, pe care elevii o intretin si care promoveaza lucrul in comun, alimentatia sanatoasa, libertatea de a crea, independenta si, mai presus de toate un motiv de mandrie.
 Desi peste o treime dintre elevii de la scoala doamnei Dascalu se califica pentru asistenta sociala, doar opt au abandonat scoala in 2016, fata de 50 in 2010. Si desi noua alte scoli au refuzat sa accepte un copil cu dizabilitati grave, doamna Dascalu a primit-o pe fetita in scoala ei si s-a asigurat ca beneficiaza de o educatie adecvata. Acest devotament este trasatura care o evidentiaza cu adevarat.

Sabina Fati

Urmatorul premiu este acordat doamnei Sabina Fati. In calitate de reporter la Radio Europa Libera in perioada 1994-2002, doamna Fati a sprijinit construirea democratiei in Romania, prin intermediul relatarilor sale zilnice care promovau transparenta si lupta impotriva coruptiei. A facut acest lucru cu pretul propriei sale sigurante. In 1999, la scurt timp dupa ce a nascut-o pe fiica sa, a fost atacata pe strada de un individ necunoscut, intr-o perioada in care vorbea despre lipsa transparentei in institutiile de securitate guvernamentale. Intr-o incercare de a o intimida si a o determina sa isi inceteze relatarile, a fost hartuita, la fel ca si familia si vecinii sai. Insa ea nu a renuntat si a avut curaj. Si-a continuat cariera jurnalistica si academica comunicand despre politica, drepturile omului si evolutiile sociale si economice din Romania si Republica Moldova.
 Convinsa ca romanii si moldovenii stiu prea putine despre vecinii lor si ca guvernele din era comunista au ascuns istoria in mod intentionat, Sabina si-a pus din nou in pericol siguranta calatorind pentru a scrie despre regimurile ale caror politici externe pot influenta securitatea Romaniei si a lumii. Ea a mers singura prin desertul Gobi, Asia Centrala, Iran, Azergaidjan, Georgia, Turcia, Ucraina, Rusia, Crimeea, Abhazia si Bulgaria. De-a lungul calatoriei a infruntat puncte de control militar, interogatorii, acuzatii de spionaj, o tentativa de viol, o tentativa de omor si o lovitura de stat. In tot acest timp, ea s-a straduit sa spuna povestile oamenilor din spatele realitatii oficiale si sa arate cat de izolate pot deveni tari vecine fara a se cunoaste corespunzator. Datorita curajului sau, suntem cu totii mai bine informati.

Letitia Coriu

In august 2015, Inalta Curte de Casatie si Justitie a Romaniei le-a interzis profesionistilor din domeniul sanitar sa accepte plati informale. La scurt timp, Guvernul a anuntat ca va prezenta o propunere legislativa care le va permite sa accepte platile informale. Toate acestea au fost mai mult decat putea suporta doamna doctor Coriu, medic anestezist aici, in Bucuresti. Frustrata de salariile mici ale colegilor sai si de nevoia lor de a accepta mita  pentru a-si sumplimenta veniturile, ea a inceput sa scrie pe Facebook si a lansat o revolutie. Dupa ce a strans 17.000 de urmaritori in doar cateva zile, doamna Coriu a infiintat Alianta Medicilor, care s-a opus vehement propunerii guvernului de a legaliza ceea ce ei numeau „spaga” si, chiar mai important, a adus la lumina un sistem de sanatate subfinantat, corupt si prost administrat. Acest apel curajos, care a contestat o intreaga industrie si a subminat o initiativa guvernamentala a atras atentia Ministrului Sanatatii, a dus la esecul propunerii si in cele din urma a adus o crestere cu 25% a salariilor din sistemul de sanatate.
 
Dar nu a fost de ajuns. Odata cu cresterea grupului de urmaritori de pe Facebook la 30.000 si vazand ca schimbarea politicilor este posibila, doamna doctor Coriu a infiintat un ONG – Alianta medicilor pentru modernizarea sistemului medical. Aceasta Alianta a contestat apoi cu succes compensatiile neadecvate acordate medicilor de garda, ceea ce a dus la plati mai mari pentru turele de noapte si garzi. Insa tot nu a fost de ajuns. Alianta doamnei Coriu s-a alaturat apoi altor grupuri pentru a forma o uniune care face acum eforturi sa obtina conditii mai bune de lucru in sistemul medical, salarii adecvate pentru tot personalul din sistemul de sanatate si o reforma radicala a sistemului medical, fara compromisuri. Desi multi romani au cerut eliminarea coruptiei din sistemul medical, prin eforturile sale curajoase, doamna doctor Coriu chiar a obtinut rezultate.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.