ANOSR: Noul an scolar pus sub amprenta subfinantarii educatiei!

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 16.09.2013 20:31 | Publicat in NATIONAL | Tipareste pagina

Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) si Consiliul Naţional al Elevilor(CNE) îşi exprimă îngrijorarea că deşi elevii s-au întors azi pe băncile şcolii cu speranţa că vor avea cadre didactice bine pregătite, săli de clasă echipate cu aparatură modernă şi sprijin din partea statului pentru cei cu probleme financiare, aşteptările lor nu vor putea fi atinse nici în acest an din cauza bugetului mic alocat pentru educaţie.

Începe un nou an şcolar afectat de subfinanţarea acută a educaţiei!

Cu toate că Legea Educaţiei Naţionale prevede faptul că bugetul anual pentru educaţie trebuie să fie de minim 6% din PIB, valoarea acestui procent, în acest an, este de doar 3,6%, conform Raportului Bugetului 2013, lucru care situează România printre ultimele ţări din Europa în raport cu investiţia în educaţie.

Conform datelor Eurostat, în anul 2010, România s-a aflat la coada clasamentului UE în ceea ce priveşte valoarea finanţării per elev. Chiar şi aşa, valoarea costului standard per elev/preşcolar/an, principala componentă a salariilor învăţătorilor şi profesorilor, a scăzut din 2010 până în 2013 de la 2857 de lei la 2420 de lei.

Astfel, salariile profesorilor din România sunt chiar de zeci de ori mai mici decât salariile profesorilor din alte state din Europa, care au ales să investească în educaţie şi să o trateze ca prioritate naţională. Conform unor date furnizate de FSLI, un profesor debutant câştigă în România un salariu mediu brut de 233 de euro, în timp ce aceleaşi salarii ajung în Austria, Marea Britanie şi Italia la aproape 2000 de euro, în Spania şi Germania la aproape 3000 sau în Luxemburg la aproape 5000. Prin urmare, este evident motivul pentru care numărul tinerilor cu vocaţie pentru meseria de dascăl care îşi doresc să intre în sistemul de învăţământ scade de la an la an, locul acestora fiind suplinit de către tineri mai slab pregătiţi care aleg să se mulţumească cu aceste salarii. În acest an, procentul de candidaţi înscrişi la concursul de ocupare a posturilor didactice vacante din învăţământul preuniversitar care au luat note între 7 şi 10, condiţie necesară pentru angajarea pe perioadă nedeterminată, a fost de doar 49,17%. Posturile neocupate au fost acoperite de suplinitori care nu au reuşit să atingă pragul minim de nota 7. Calitatea slabă a cadrelor didactice afectează dramatic calitatea actului educaţional, lucru reflectat cel mai bine de rezultatele dezastruoase de la examenele de bacalaureat din ultimii ani. Anul acesta procentul de promovabilitate a fost de doar 56,4%, lucru ce denotă că aproape jumătate dintre absolvenţii de liceu din acest an nu au fost suficient de bine pregătiţi la finalul liceului.

Cât despre aparaturi moderne care să transforme orele în adevărate experienţe interactive de învăţare, majoritatea şcolilor sunt departe de acest ideal, abia reuşind să acopere cheltuielile minime pentru serviciile de întreţinere a sălilor de clasă şi a materialelor clasice de studiu.

În ceea ce priveşte sprijinul pe care statul îl acordă elevilor din familii sarace, valoarea mică a alocaţiei şcolare (42 de lei) sau a bursei de ajutor social (sub 100 de lei in majoritatea oraşelor), cumulată cu problemele din ultimul an în ceea ce priveşte decontul cheltuielilor de transport pentru studenţii navetişti, au daterminat un număr impresionant de elevi să abandoneze şcoala din cauză că părinţii nu îşi permit să acopere toate cheltuielile necesare întreţinerii lor pe băncile şcolii. România are una dintre cele mai mari rate de abandon şcolar din UE, valoarea acesteia ajungând în 2011 la 17,5%, în timp ce media UE a fost mai mai mică cu patru procente, conform Eurostat.

În concluzie, nu ar trebui să ne surprindă faptul că 61% dintre români ar prefera studiul în străinătate pentru copiii lor, acelaşi procent de populaţie având o părere proastă şi foarte proastă despre şcoala românească, conform unui studiu IRES.

Elevii pregătiţi de noul an şcolar, bugetul educaţiei nu!

Consiliul Naţional al Elevilor(CNE) solicită Guvernului acordarea a 6% din PIB pentru educaţie. În prezent, sistemul educaţional preuniversitar necesită o creştere a finanţării pentru a fi posibilă revizuirea programei şcolare, dotarea tehnică a unităţilor de învăţământ, formarea tinerilor pentru piaţa muncii şi asigurarea unor condiţii şi servicii sociale favorabile, precum burse, alocaţii şcolare şi programe de consiliere şi orientare în carieră.
Printre priorităţile de finanţare şi evaluare ale sistemului se află şi şcolile tehnologice, care nu dispun de infrastructura necesară pregătirii elevilor pentru piaţa muncii şi care, de cele mai multe ori, nu oferă absolveniţilor cadrul necesar accederii în câmpul muncii. În învăţământul tehnologic, datorită schimbărilor frecvente a modulelor şi a programei şcolare, elevii şi profesorii sunt bulversaţi şi demotivaţi, de aceea reprezentanţii elevilor doresc ca această filieră să se axeze pe o formarea de competenţe vizibilă ulterior pe piaţa muncii.

“Subfinanţarea sistemului educaţional afectează prezentul şi viitorul societăţii româneşti. Consecinţele sunt grave şi multiple, atât în ceea ce priveşte dezvoltarea personală şi profesională a elevilor, cât şi oportunităţile pe care aceştia le vor avea în viitor. Educaţia este considerată ca fiind o prioritate naţională, însă nu a fost tratată corespunzător. Trebuie să ne conformăm normelor europene, iar creşterea finanţării pentru educaţie reprezintă calea spre dezvoltarea unui sistem adaptat nevoilor socio-economice actuale. ”- Iulia-Flavia MIRON, preşedinte CNE

”Din păcate, problemele legate de slaba finanţare a educaţiei nu afectează doar studenţii şi universităţile, ci afectează deopotrivă elevii şi profesorii din licee, gimnazii, şcoli primare sau grădiniţe, care resimt îndeaproape efectele unui buget insuficient. O pregătire slabă a elevilor le aduce acestora dificultăţi în adaptarea la cerinţele universităţilor, lucru ce a dus la situaţia în care foarte mulţi studenţi abandonează încă din primul an de studiu, asta fără să mai ţinem cont de numărul mare de elevi care nici măcar nu au şansa înscrierii la facultate din cauză părăsirii şcolii cu mult înainte de absolvire. Constatăm cu dezamăgire că actuala generaţie de elevi este condamnată la încă un an de sacrificiu datorat dezinteresului guvernanţilor faţă de investiţia în educaţie, lucru care pune sub semnul întrebării responsabilitatea cu care guvernanţii tratează viitorul tinerei generaţii şi implicit, viitorul României.” - Mihai Dragoş, preşedinte ANOSR

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.