Banii Bisericii nu se impoziteaza fiindca sunt folositi pentru activitati spirituale...

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 12.05.2015 16:37 | Publicat in NATIONAL | Tipareste pagina

Ca raspuns la unele referiri inexacte despre statutul juridic şi fiscal al Cultelor religioase aparute, ”probabil din ignoranţa sau rea voinţa”, in media ultimelor zile, Patriarhia Romana reaminteşte ca cultele religioase sunt persoane juridice de drept privat şi utilitate publica care se organizeaza şi funcţioneaza potrivit Legii Cultelor (nr. 489/ 2006), in baza prevederior Constituţiei Romaniei (art. 29 şi 30).
Acestea sunt autonome şi organizate potrivit propriilor statute sau coduri canonice.

Avand in vedere rolul important al cultelor religioase in viaţa sociala a unui popor, pe langa sprijinul financiar acordat de la bugetul public, Statul sprijina unitaţile de cult şi prin acordarea de facilitaţi fiscale in condiţiile legii.
De asemenea, autoritaţile promoveaza sprijinul acordat de credincioşi Cultelor religioase prin deduceri pe impozitul pe venit şi incurajeaza sponsorizarea acestora.

Astfel, Codul fiscal al Romaniei precizeaza la art. 15 alin.1 lit. f ca veniturile realizate de unitaţile bisericeşti din donaţiile credincioşilor şi din activitaţi economice (producerea şi vanzarea de lumanari, calendare, carte religioasa, vin cultic şi alte obiecte bisericeşti etc.) sunt scutite de impozit daca sunt folosite in scopuri bine definite, şi anume intreţinerea şi funcţionarea unitaţilor de cult (plata facturilor la curent electric, apa, gaze etc.), pentru lucrari de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a locaşurilor de cult şi a cladirilor ecleziastice, pentru invaţamant, pentru furnizarea, in nume propriu şi/ sau in parteneriat, de servicii sociale, acreditate in condiţiile legii, pentru acţiuni specifice şi alte activitaţi non-profit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489 / 2006 privind libertatea religioasa şi regimul general al cultelor.

De altfel, statutul juridic şi fiscal al Cultelor religioase din Romania este in general similar cu cel al Cultelor din celelalte state membre ale Uniunii Europene, tocmai pentru ca autoritaţile de Stat din ţarile respective constata şi recunosc importanţa activitaţii acestora in societate.
Aceasta este motivaţia principala pentru care, in toate statele europene occidentale, cultele beneficiaza de facilitaţi fiscale (chiar şi in Franţa laicista, locaşurile de cult istorice sunt intreţinute de Stat).

Contribuţiile benevole (donaţiile) ale credincioşilor sunt inregistrate in evidenţa contabila a fiecarei parohii.
Potrivit hotararii Sfantului Sinod, dupa fiecare slujba membri ai Consiliului parohial consemneaza intr-un proces verbal suma colectata, care este imediat inregistrata in evidenţa contabila a fiecarei parohii.
Aceeaşi procedura este urmata şi in cazul cutiei milelor, iar pentru contribuţiile benevole de la serviciile religioase (botezuri şi cununii) se elibereaza chitanţa.
Aceasta disciplina financiar-contabila a fiecarei unitaţi bisericeşti este verificata periodic de catre serviciul audit al fiecarei eparhii.

Veniturile inregistrate sunt folosite pentru plata salariilor personalului deservent, a impozitelor şi contribuţiilor sociale, a utilitaţilor (curent electric, gaze, apa etc.), pentru intreţinerea şi reparaţia locaşurilor de cult şi a altor cladiri bisericeşti, conform prevederilor menţionate din Codul Fiscal.
In plus, fiecare parohie desfaşoara activitaţi liturgice, sociale, educaţionale, misionare şi culturale in favoarea comunitaţii de credincioşi, activitaţi susţinute financiar din venituri proprii.

Credincioşii susţin financiar parohiile carora aparţin deoarece sunt beneficiarii activitaţii acestora şi au posibilitatea de a constata din desfaşurarea acestor activitaţi cum sunt utilizate donaţiile lor, cu aprobarea Consiliilor parohiale in care ei sunt reprezentaţi prin consilierii mireni.

Unitaţile bisericeşti ale Bisericii Ortodoxe Romane (eparhii, parohii şi manastiri) au de intreţinut permanent un patrimoniu important format din locaşuri de cult şi alte cladiri bisericeşti (reprezentand cea mai mare parte a patrimoniului cultural naţional) şi o semnificativa opera social-filantropica şi educaţionala in societatea romaneasca, in care sunt inca mulţi oameni saraci.
In prezent, in Biserica Ortodoxa Romana funcţioneaza 785 de instituţii şi servicii sociale şi sunt derulate 576 de programe sociale, mai spune Patriarhia Romana.

In concluzie, cultele religioase nu sunt organizate ca societaţi comerciale (ca barurile, cafenelele, restaurantele etc.) şi, ca atare nu urmaresc profitul, ci ele constituie comunitaţi parohiale sau monahale, iar veniturile realizate sunt folosite pentru susţinerea activitaţi cultice (spirituale), culturale, educaţionale şi social-filantropice in folosul societaţii.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.