Bilantul guvernarii Ponta-Antonescu

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 24.07.2012 06:45 | Publicat in NATIONAL | Tipareste pagina

În nici trei luni de zile, guvernarea Ponta-Antonescu a reuşit să prăbuşească economia ţării, să deterioreze grav nivelul de trai, să izoleze România pe plan internaţional, să crească inadmisibil riscurile privind securitatea financiară, să antagonizeze populaţia într-o dispută ce nu-şi are locul şi sensul,să atace şi să-şi subordoneze într-un mod nepermis instituţii fundamentale ale statului, să piardă beneficiile aduse României de integrarea euro-atlantică, spune Noua Republica, în Buletinul Informativ.

1. Prăbuşirea economică
Cursul de schimb euro/dolar raportat la moneda naţională s-a depreciat cu 7%. Pe cale de consecinţă, energia şi produsele de import, ratele populaţiei la creditele în monedă străină se scumpesc cu 7% cel puţin, grevând nivelul de trai al întregii populaţii, anulând recenta creştere a salariilor bugetarilor cu 8%.
Deficitul bugetar depăşeşte ţintele propuse prin acordul cu FMI-BM-UE, ajungând în luna mai deja la 1,19% din PIB, conform anunţului Ministerului de Finanţe, punând sub semnul întrebării continuarea acestui acord (deficit asumat la finele anului 2012 de 2,2%, crescut deja de la 1,9% cât era propus iniţial, din considerente de sporire a cheltuielilor cu salariile şi pensiile).
Investiţiile străine. Potrivit datelor Băncii Naţionale a României, investiţiile străine directe au înregistrat un declin de peste 45%, ajungând la 465 milioane de euro, faţă de 849 milioane de euro, cât s-a înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut. În schimb, la vecinii din sud, acest indice a înregistrat o creştere semnificativă. Acest declin demonstrează lipsa încrederii investitorilor în climatul politic şi economic al României.
Nivelul CDS, adică al costurilor la care sunt asigurate obligaţiunile suverane împotriva riscului de faliment pentru România a crescut cu 27,2% în ultimele două luni, de la 345 puncte de bază în 27 aprilie 2012, la 439 puncte în 9 iulie 2012, conform Bloomberg. Este cea mai puternică deterioare a CDS-ului în regiune. Această evoluţie înseamnă o încredere din ce în ce mai mică a investitorilor străini în stabilitatea economică a României.
Restanţe la bănci: valoarea restanţelor la bănci a crescut în luna mai cu 855 milioane lei şi a ajuns la 24,7 miliarde lei. Faţă de mai 2011, în mai 2012, ritmul de creştere a restanţelor a fost aproape dublu (855 mil. lei faţă 487 mil. lei).
Rata creditelor neperformante a ajuns la 12,52% în cazul creditelor în moneda naţională, şi la 10,77% în cazul creditelor în valută.
În numai două luni, rezervele internaţionale (inclusiv aur) s-au diminuat cu 1,4 mld. euro, de la 38,5 mld. euro la 30 aprilie 2012 la 37,1 mld. euro la 30 iunie 2012.
2. Lovitura de stat prin decapitarea conducerii statului
Atacul asupra conducerii instituţiilor statului, asupra Constituţiei, este nemaiîntâlnit în ţări civilizate. Recentul Raport MCV asupra stării Justiţiei ilustrează îngrijorarea Comisiei Europene relativ la derapajele actualei puteri de la pricipiile statului de drept şi valorile europene.
Obiectivul declarat al regimului Ponta-Antonescu, exprimat clar de Dan Voiculescu, este: „Nu avem toată puterea până nu luăm şi Justiţia.”
OUG 41 din 6 iulie 2012 care elimină pragul prezenţei la vot pentru referendumul de demitere a Preşedintelui, fapt declarat neconstitutional. Nu se pot emite, conform Constituţiei, ordonaţe de urgenţă în domeniul drepturilor electorale.
Ordonanţ de Urgenţă nr. 38/2012 care anulează controlul CCR asupra deciziilor Parlamentului. A fost declarată neconstituţională.
Înlocuirea Avocatului Poporului cu o persoană obedientă regimului Ponta-Antonescu, în contextul în care Avocatul Poporului este singura instituţie îndrituită de lege să atace la CCR Ordonanţele de Urgenţă.
Decapitarea, într-o singură zi, a conducerii Camerelor Parlamentului, în pofida regulamentelor acestora.
Decapitarea, în două zile, a Preşedintiei României, printr-un act de acuzare fantezist, în lipsa unor fapte care să constituie abateri grave de la prevederile Constituţiei.
Art 3 din Hotărârea Parlamentului nr 34 din 6 iulie care prevede că “în situaţia în care Curtea Constituţională va stabili că NU au fost îndeplinite condiţiile de valabilitate stabilite de lege (n.r. pentru validarea referendumului), Parlamentul României va lua act de hotărârea acesteia şi va decide asupra procedurii de urmat.”
Ministrul Justiţiei a sesizat inspecţia judiciară a CSM ca să analizeze dacă judecătorii care l-au condamnat pe Adrian Năstase au comis vreo abatere disciplinară.
27 iunie 2012 – Curtea Constituţională decide că şeful statului reprezintă România la Consiliul European. Imediat după anunţarea deciziei, Ponta declară că nu va respecta decizia obligatorie a Curţii Constitutionale: „vreau să vă anunţ că, evident, mâine voi merge la Bruxelles…”
27 iunie 2012 – Corlăţean acuză doi judecători CCR că se află „indubitabil” în stare de incompatibilitate, deşi ministrul Justiţiei nu are atribuţii de a verifica sau stabili situaţii de incompatibilitate.
27 iunie 2012 – Ponta trece Monitorul Oficial din subordinea Camerei Deputaţilor sub autoritatea Guvernului, printr-o ordonanţă de urgenţă şi poate controla astfel ce acte se publică şi în ce moment.
Înlocuirea conducerilor Televiziunii Române, a altor instituţii ale statului, pentru a ascunde plagiatul lui Victor Ponta şi a bloca accesul populaţiei la informaţii corecte.
Numirea în funcţii de miniştri a unor persoane incompatibile, acuzate de plagiat, incompetente şi fără pregătire profesională adecvată.
Impunerea unor condiţii de derulare a referendumului dincolo de termenul de 10 zile în care era legal acest lucru.
Caracteristice perioadei guvernării Ponta-Antonescu sunt călcarea în picioare, fără teamă şi ruşine, a prevederilor constituţionale şi legale şi practicarea unui limbaj dublu, diferit pentru români comparativ cu acela destinat oficialilor europeni.
3. Izolarea României în plan european şi internaţional
Poate cel mai grav lucru îl reprezintă pentru români riscul pierderii avantajelor multiple obţinute prin aderarea la structurile euro-atlantice.
În condiţiile unei crize economice mondiale grave şi prelungite, comunitatea europeană reprezintă pentru România un colac de salvare. Fondurile structurale nerambursabile, banii ieftini europeni, locurile de muncă pentru români, posibilităţile de afaceri şi călătorii fără vize, accesul la mărfuri ieftine şi de bună calitate, o piaţă imensă pentru exporturile româneşti, toate acestea riscă să devină amintire, în cazul în care regimul Ponta-Antonescu continuă atacul început asupra principiilor şi valorilor democraţiei şi statului de drept.
Deja Angela Merkel, Manuel Barroso, William Hague, popularii şi socialiştii europeni au adresat avertismente severe regimului Ponta-Antonescu să înceteze aceste atacuri asupra statului de drept.
Ce riscă România în cazul în care cei doi continuă lovitura de stat?
Să pierdem bani europeni.
UE să denunţe acordul de finanţare a deficitului României, la care este parte împreună cu FMI şi BM.
Creşterea riscului de ţară (CDS), până la cote care fac imposibilă obţinerea de împrumuturi sustenabile.
Limitarea circulaţiei forţei de muncă, ceea ce va afecta foarte mult mai ales populaţia din mediul rural.
Amânarea, sine die, a aderării la spaţiul Schengen.
Suspendarea dreptului de vot pentru România, exact în perioada când se decide viitorul buget, proiectele şi priorităţile UE.
Amânarea sau anularea colaborării în proiecte europene şi cu finanţare europeană între persoane fizice sau juridice române şi persoane sau instituţii europene.
4. Restauraţia în Educaţie
Situaţia de coşmar din Educaţie, unde a fost necesară schimbarea a patru miniştri în două luni, pe motive de plagiat, incompetenţă şi incompatibilitate, a condus la blocarea procesului de implementare a Legii Educaţiei Naţionale.
Încălecarea şi subordonarea instituţiilor statului a fost evidentă în cazurile schimbării componenţei Consiliului Naţional de Etică şi a CNATDCU, prin impunerea unor personaje obediente şi obscure, fără performanţe şi vizibilitate ştiinţifică internaţională.
S-au anulat prevederi importante ale Legii Educaţiei, dar au fost introduse acte normative de cumpărare a bunăvoinţei sindicatelor, cum a fost reţinerea pe statul de plată a cotizaţiilor sindicale, recuperarea bunurilor imobile de către membri fondatori ai universităţilor private, etc.
Au fost rapid înlocuiţi Inspectorii Şcolari Generali şi o parte dintre directorii de şcoli cu politruci din clientela politică a noii puteri. Au fost mărite cifrele de şcolarizare pentru învăţământul superior, inclusiv la doctorat, pentru a asigura funcţionarea în continuare a fabricilor de diplome.
Nu s-a făcut, în schimb, niciun pas în realizarea unui nou Curriculum Naţional, în depolitizarea conducerilor de şcoli, în punerea de acord a cifrelor de şcolarizare cu structura pieţei muncii, în salarizarea după merite, performanţă şi rezultatele muncii.
5. S-a creat o falie în populaţia României
Bătălia politică între cele două tabere a fost extinsă, prin acţiunea politică, şi la nivelul a unei mari părţi din populaţie.
Patima, acuzele, insultele şi invectivele, ce nu-şi au locul într-o dezbatere civilizată, au suprimat discuţiile normale asupra perspectivelor şi soluţiilor la problemele importante ce preocupă populaţia.
Emoţia şi starea de insecuritate induse de această bătălie dusă peste limite raţionale, blochează instituţii ale statului, ocupă aproape toată media, reduce activitatea economică şi socială.
De această stare negativă de lucruri sunt vinovaţi politicienii, care nu ştiu, nu pot sau nu vor să menţină lupta politică strict în cadre civilizate, fără a antrena şi mase largi ale populaţiei în această bătălie.
6. Plagiatul lui Victor Ponta
Plagiatul grosolan a tezei de doctorat a premierului Victor Ponta, neasumat de acesta şi negat de Consiliul Naţional de Etică aflat în subordinea Ministerului Educaţiei, a aruncat în derizoriu şi ruşine prestigiul şi meritele cercetării româneşti, prin nivelul înalt de reprezentativitate a funcţiei de premier a lui Victor Ponta.
Deşi cutumele şi exemple recente din Europa arată că singura ieşire din această situaţie o reprezintă demisia din funcţiile înalte deţinute, Victor Ponta refuză să urmeze exemplul demnitarilor europeni aflaţi în aceeaşi situaţie, care au demisionat pentru a nu terfeli întreaga lume academică din ţările respective.
Alăturat minciunilor privind masterate în Italia şi Marea Britanie, plagiatul comis dar nerecunoscut de Victor Ponta aruncă lumea academică românească într-un derizoriu nemeritat.
În concluzie, guvernarea Ponta-Antonescu a trimis în derizoriu toată încrederea şi respectul obţinute de România în cadrul Uniunii Europene, în patru ani de eforturi şi privaţiuni pentru menţinerea echilibrelor structurale şi predictibilităţii economiei româneşti, fapt ce va afecta grav nivelul de viaţă a milioane de cetăţeni români.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.