BNR: Evolutia inflatiei si cauzele acesteia

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 08.05.2013 15:30 | Publicat in NATIONAL | Tipareste pagina

La sfârşitul trimestrului I 2013, rata anuală a inflaţiei IPC s-a situat la 5,25 la sută, plasându-se în continuare deasupra intervalului-ţintă stabilit la valoarea staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual începând cu anul curent. Deşi rata anuală a inflaţiei IPC la finele acestui trimestru este cu 0,3 puncte procentuale mai ridicată decât cea consemnată la sfârşitul anului 2012, nivelul atins în luna martie se abate cu doar 0,06 puncte procentuale de la cel prognozat de BNR în Raportul asupra inflaţiei din luna februarie.
După cum s-a anticipat în precedentele rapoarte asupra inflaţiei, accelerarea temporară şi de dimensiuni modeste din trimestrul I 2013 a ritmului anual de creştere a preţurilor de consum a fost determinată de factori de natura ofertei. Principalele efecte adverse au fost generate de majorarea tarifelor la energia electrică în luna ianuarie, de creşterea valorii accizelor pe seama modificării nivelului de referinţă al cursului de schimb utilizat în calculul acestora şi de ascensiunea de scurtă durată din lunile ianuarie şi februarie a cotaţiilor ţiţeiului pe piaţa internaţională. Impactul acestora asupra ratei anuale a inflaţiei IPC a fost atenuat de efecte de bază favorabile asociate dinamicii preţurilor volatile ale alimentelor (Legume, fructe şi ouă) şi ale combustibililor.
De asemenea, majorarea inflaţiei IPC a fost temperată în trimestrul I de reducerea cu 0,2 puncte procentuale, comparativ cu sfârşitul anului 2012, a ratei anuale a inflaţiei de bază CORE2 ajustat (Măsură a inflaţiei de bază, care elimină din calculul IPC total o serie de preţuri asupra cărora influenţa politicii monetare (prin gestionarea cererii agregate) este puţin semnificativă sau nulă: cele administrate, volatile (legume, fructe, ouă, combustibili), ale produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice), până la nivelul de 3 la sută. La revenirea ratei inflaţiei de bază pe o tendinţă descendentă au contribuit: efectul exercitat de aprecierea leului faţă de euro asupra preţurilor de import şi preţurilor libere ale serviciilor, disiparea treptată a impactului propagat asupra preţurilor produselor alimentare procesate al recoltei agricole scăzute din anul precedent şi persistenţa deficitului de cerere pe parcursul trimestrului I, elementele menţionate mai înainte având contribuţii favorabile manifestate în timp asupra anticipaţiilor inflaţioniste.
Costurile unitare cu forţa de muncă în industrie s-au redus marginal în termeni anuali în perioada ianuarie-februarie 2013, după şapte trimestre de creştere. La atenuarea variaţiei anuale au contribuit atât temperarea creşterii salariului mediu brut din industrie, cât şi accelerarea în acest interval a dinamicii productivităţii muncii din acest sector. Sustenabilitatea acestei modificări de tendinţă şi generalizarea ei la nivelul de ansamblu al economiei naţionale sunt esenţiale pentru consolidarea perspectivelor de revenire pe termen mediu a ratei inflaţiei în interiorul intervalului-ţintă.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.