Cand SECURITATEA executa ROMANII in PADURE si scria pe CADAVRE: CINE FACE CA EL, CA EL SA PATEASCA...

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 27.09.2017 19:58 | Publicat in NATIONAL | Tipareste pagina

Procurori militari ai Sectiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie au dispus prin ordonanţa, pe data de 20 septembrie 2017, inceperea urmaririi penale cu privire la savarsirea de infractiuni contra umanitatii, prev. de art. 439 alin.1 lit. a Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal, intr-o cauza avand ca obiect sesizarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER) cu privire la uciderea prin impuscare a unei persoane de catre lucratori din cadrul Serviciului Judeţean al Securitaţii Poporului Turda şi ai Biroului de Securitate Campeni, la data de 16 august 1950, pe raza comunei Bistra, in judetul Alba.

ANDREŞEL IOAN s-a nascut in comuna Bistra la data de 28 august 1877. 

Parinţii sai au fost Andreşel Ioan şi Burz Maria, care au avut impreuna trei copii, un baiat (Ioan) şi doua fete (Eva şi Sofia).
Fiul, Ioan, s-a casatorit la Campeni in 31 ian. 1903 cu Chira Sofia din satul Garde, com. Bistra (n. 18 iul. 1885 – d. 27 sept. 1969), avand impreuna o singura fata, pe Maria (n. 28 nov. 1904 – d. 23 apr. 1982).
Aceasta a fost casatorita prima data cu Pop Teofil din Bistra cu care a avut o fiica, Pop Alexandra (n. 4 febr. 1927), care a fost implicata in rezistenţa anticomunista din zona, fiind ucisa de Securitate in aprilie 1950.
Andreşel Maria s-a recasatorit ulterior cu Balea Gheorghe din Bistra (n. 1902 – d. 1981), din aceasta a doua casatorie rezultand opt copii, doi baieţi şi şase fete.
Dintre aceştia, astazi mai traiesc trei fete, Goia Sofia şi Mucea Carolina in Bistra şi Jilavu Laura in Baia de Arieş, toate fiind nepoate şi descendente directe ale lui Andreşel Ioan.

Conform informaţiilor documentare existente şi din relatarile urmaşilor, familia Andreşel a avut o stare materiala buna, avand in proprietate o gospodarie ţaraneasca, multe animale şi o suprafaţa apreciabila de teren, alcatuita din pamant arabil, paşune şi padure.
Casa şi gospodaria principala a familiei era situata in zona centrala a localitaţii Bistra.
Mai aveau o locuinţa sezoniera, amenajata in munte, la locul numit Dosul Neagului, unde pe timpul verii erau duse şi ţinute vacile şi oile.
Totodata, impreuna cu ginerele sau, Balea Gheorghe, Andreşel deţinea in comuna o pravalie, o carciuma şi un depozit de lemne, avand permanent mai mulţi oameni angajaţi la lucru.
Dupa instaurarea regimului comunist, autoritaţile l-au incadrat in categoria sociala a chiaburilor.

Dupa cum este cunoscut, la inceputul anului 1949, membrii organizaţiei de rezistenţa armata anticomunista Frontul Apararii Naţionale, infiinţata in decembrie 1948, şi-au amenajat o tabara in zona Bistra, la circa 10 km nord-est de centrul comunal, in locul numit Groşi.
In 4 martie 1949 asupra taberei partizanilor Securitatea a organizat şi intreprins un atac armat in urma caruia au rezultat victime de ambele parţi, fiind capturaţi mai mulţi prizonieri. Dintre partizanii care au scapat din incercuire mulţi au fost prinşi dupa scurt timp, aceştia fiind ulterior condamnaţi la inchisoare sau chiar la moarte impreuna cu ceilalţi. Unii au mai rezistat o vreme ca fugari, insa şi aceştia au fost pana la urma ucişi, in diferite imprejurari, de Securitate sau Miliţie.
In aceasta situaţie s-au aflat doi partizani originari din satele zonei, Nicolae Selagea din Dealu Capsei şi Ihuţ Traian din Aroneşti, care au fost intens urmariţi şi pana la urma ucişi, primul in 2 sept. 1950 şi al doilea in 5 august 1952.
Cata vreme aceştia au fost fugari şi au stat ascunşi in munte, au fost ajutaţi de familii şi de rude sa supravieţuiasca, fiind susţinuţi şi de unii localnici, catalogaţi de autoritaţi drept chiaburi şi persoane reacţionare.
Aceştia din urma aveau o influenţa mare asupra membrilor comunitaţii, indemnand lumea sa-i sprijine pe partizani deoarece in curand, cum mulţi sperau atunci, urma sa izbucneasca razboiul dintre U.R.S.S. şi ţarile occidentale in urma caruia regimul comunist din Romania va fi inlocuit cu un regim democratic in care rolul conducator il vor avea vechile partide politice din perioada interbelica.
Totodata, aceste persoane desfaşurau pe toate caile o constanta propaganda anticomunista, instigand pe sateni la nesupunere şi impotrivire la incercarile autoritaţilor de a infiinţa la Bistra o Gospodarie Agricola Colectiva.

Dupa campania Securitaţii din anul 1949 prin care au fost arestate şi apoi condamnate multe persoane din zona care au avut legaturi cu membrii organizaţiei Frontul Apararii Naţionale, aceasta noua situaţie a reprezentat o alta provocare pentru autoritaţile regimului.
Ca urmare, Securitatea a intreprins masuri dure impotriva tuturor celor care promovau astfel de fapte şi idei.
In baza instrucţiunilor primite din partea Direcţiei Regionale a Securitaţii Poporului Cluj şi in inţelegere cu conducerea Organizaţiei Judeţene a Partidului Muncitoresc Roman din Turda, Serviciul Judeţean a Securitaţii Poporului Turda a organizat o acţiune represiva de intimidare şi constrangere a populaţiei din Bistra.
In ziua de 14 august 1950, in zona au fost trimise de la Turda mai multe cadre operative de securitate, care, in colaborare cu personalul Biroului de Securitate din Campeni şi cu miliţieni de la Posturile de Miliţie Bistra şi Campeni, au reţinut şi transportat la sediul Securitaţii din Campeni circa 35 de persoane, acestea fiind rude apropiate ale partizanilor Nicolae Selagea şi Ihuţ Traian, dar şi persoane cu o stare materiala mai buna, considerate ca fiind chiaburi şi suspectate ca ar acorda sprijin partizanilor.
Aici au fost cu toţii anchetaţi şi ameninţaţi, fara a li se lua insa declaraţii scrise.
In urma aşa-ziselor cercetari, s-a constatat ca pentru situaţia creata in Bistra se fac vinovaţi trei chiaburi, şi anume Andreşel Ioan, Pom Traian şi Trifa Iosif, ultimii doi fiind deja reţinuţi la Campeni.
Masurile dispuse de Securitate au fost ca cei trei sa fie imediat executaţi in locuri prestabilite.
Ca urmare, in dimineaţa zilei de 16 august 1950, Pom Traian şi Trifa Iosif au fost aduşi de la Campeni la Bistra, de unde au fost transportaţi pe jos şi executaţi prin impuşcare, in locuri diferite.
Dupa execuţia acestora, in aceeaşi zi, inainte de orele amiezii, Andreşel Ioan a fost cautat şi ridicat de la locuinţa ce o avea in munte, la Dosul Neagului, unde pe timpul verii statea cu animalele.
Conform marturiilor unor localnici, Andreşel a fost maltratat şi apoi transportat pe o distanţa de circa 1,5 km pana la locul cunoscut sub denumirea de Poarta intre Cai, aici fiind executat prin impuşcare.

Cadavrul lui Andreşel Ioan precum şi trupurile celorlalte doua victime au fost lasate pe locurile de execuţie, fiind ingropate a doua zi, in 17 august.
Pentru saparea gropilor de mormant au fost aduse cu forţa rude ale celor doi partizani, Selagea şi Ihuţ, precum şi alţi oameni mai instariţi din Bistra, care fusesera anchetaţi la Campeni, moartea consatenilor fiindu-le data ca exemplu.
Conform marturiilor, pe trupul fiecarei victime a fost pusa o bucata de carton pe care era scris: „Cine face ca el, ca el sa paţeasca”.
Pe locul mormintelor, rudele victimelor nu au avut voie sa puna vreo cruce sau un alt semn de recunoaştere.
Din datele culese de la urmaşii lui Andreşel, rezulta ca la mormantul acestuia a fost pusa o cruce de lemn prin anul 1958, dupa ce fiica sa a revenit din deportare (ian. 1956) şi ginerele sau s-a eliberat din penitenciar (sept. 1957) dupa ce a executat opt ani de munca silnica.

Intre timp crucea de lemn a disparut, dar dupa 1990, cand nu se mai cunoştea locul precis al mormantului, s-a pus undeva in apropiere o cruce metalica fixata intr-o fundaţie de beton, care şi aceasta s-a risipit fiind dislocata de utilajele ce deserveau o exploataţie forestiera din zona.

Din informaţiile documentare existente precum şi din marturiile unor foste cadre de securitate, rezulta ca aceste omoruri au fost ordonate direct de catre conducerea D.R.S.P. Cluj, prin şeful de atunci al acestei structuri de securitate, colonelul Patriciu Mihai (nume real, Grunsperger) in complicitate cu adjunctul sau, locotenent-colonel Cuteanu Gheorghe.
Executarea ordinului sau a instrucţiunilor a fost indeplinita de catre S.J.S.P. Turda, condus de maiorul Kovacs Mihai, care a coordonat personal şi operaţiunile din teren.
Din personalul Securitaţii din Turda, cunoaştem ca au fost trimişi in misiune locotenent Herţa Vasile, şeful Biroului Anchete, adjunctul acestuia, sublocotenent Tauţan Valentin, şi locotenent Popa Vasile, şeful Biroului I Informaţii.
La Campeni, şeful Biroului local de Securitate era sublocotenent Cosman Gheorghe, acesta fiind subordonat S.J.S.P. Turda.
Pe langa aceştia, in pregatirea şi savarşirea crimelor au mai fost implicate şi alte cadre de securitate şi miliţie.
Cat priveşte pe colonelul Patriciu (Grunsperger), acesta s-a nascut la 19 ianuarie 1909 in com. Brusturi, jud. Bihor, şi a decedat la Cluj in 29 mai 1997.
Deşi a ordonat personal zeci de execuţii fara judecata, dispunand arestarea şi trimiterea arbitrara in puşcarii şi lagare de munca a sute de oameni, dintre care mulţi nu s-au mai intors acasa, cata vreme a fost in viaţa nu a fost cercetat şi nu a raspuns penal pentru crimele sale.

In urma verificarilor efectuate, s-a constatat ca decesul lui Andreşel Ioan a fost inregistrat oficial in registrul de stare civila al comunei Bistra abia in 4 aprilie 1967, data la care s-a eliberat şi certificatul de deces.

Investigaţiile in cazul crimelor de la Bistra au fost incepute inca din vara anului 2008, fiind efectuate mai multe deplasari in zona, cand s-au luat declaraţii rudelor victimelor precum şi altor persoane care aveau informaţii despre cei ucişi, despre evenimentele petrecute şi despre localizarea mormintelor.
Mormantul lui Pom Traian a fost descoperit şi osemintele victimei recuperate in cursul unei acţiuni organizate de IICCMER in septembrie 2016.
Locul mormantului lui Andreşel Ioan a fost stabilit cu aproximaţie prin confruntari repetate cu mai mulţi martori ce au fost transportaţi de-a lungul timpului in teren, fiind cautat, verificat şi identificat cu precizie de echipa arheologica a institutului la inceputul lunii septembrie 2017.

Cercetarile vor fi efectuate de un colectiv de arheologi de la IICCMER şi instituţiile muzeale partenere şi colaboratoare (Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia şi Muzeul de Istorie şi Ştiinţele Naturii din Aiud), alcatuit din Gheorghe Petrov (coordonator), Paul Scrobota, Gabriel Rustoiu, Horaţiu Groza şi Marius Oprea.
Investigaţiile se vor desfaşura in prezenta unui procuror militar de la Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instituţie care a fost sesizata de IICCMER in privinţa acestui caz de omor si a locului unde victima a fost inhumata.
De asemenea, la cercetari vor participa specialişti din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Alba şi de la Serviciul Judeţean de Medicina Legala Alba.
Actiunea se desfaşoara in colaborare cu Televiziunea Romana, fiind sprijinita de catre Primaria comunei Bistra (primar Traian Gligor), Parohia Ortodoxa din Bistra (preot Ilie George Grecu) şi rudele victimei.
Slujba religioasa, demontarea şi recoltarea ramaşiţelor pamanteşti ale lui Andreşel Ioan sunt activitaţi care vor avea loc in ziua de marţi, 26 septembrie.

Accesul spre Poarta intre Cai se face din centrul comunei pe DC 97, urmand un traseu de 6,2 km pana la prima bifurcaţie de drumuri unde se face la dreapta şi se continua parcursul 2,7 km pe drumul forestier de pe Valea Neagului.
Dupa ce se depaşeşte Cantonul silvic se face din nou la dreapta, se trece cursul de apa şi apoi se urca pana ce drumul forestier intalneşte DC 144.
Aici se face la stanga, iar dupa un scurt parcurs, la prima bifurcaţie se face la dreapta şi se continua drumul inca 1,3 km pana la destinaţie.
Distanţa totala ce trebuie parcursa este de circa 11,5 km.
Unele sectoare de drum, in special cel aflat imediat dupa trecerea apei, pot fi strabatute in siguranţa doar cu o maşina de teren avand tracţiune integrala.

Ilustraţie foto: 1. Andreşel Ioan; 2. Andreşel Ioan impreuna cu soţia, Sofia, şi fiica lor Maria.

 
 
 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.