Care sunt MASURILE PSD pentru... STIMULAREA mediului de afaceri si... REDUCEREA poverii FISCALE?

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 27.10.2017 08:08 | Publicat in NATIONAL | Tipareste pagina

O serie de masuri declarate benefice mediului de afaceri sunt cuprinse in proiectul de Ordonanţa de Urgenţa pentru modificarea Codului Fiscal, analizata, in prima lectura, in şedinţa de Guvern.

Astfel, Guvernul are in vedere majorarea numarului microintreprinderilor care sa beneficieze de impozit de 1% pe veniturile realizate, prin creşterea plafonului de incadrare ca microintreprindere de la 500.000 de euro la 1 milion de euro.
In prezent, IMM-urile care realizeaza cifra de afaceri intre 500.000 de euro şi 1 milion de euro platesc impozit de 16% pe profit.
Mai exact, modificarile vizeaza:
 majorarea limitei de incadrare in acest sistem de impunere de la 500.000 euro la 1.000.000 euro;
 includerea, in acest sistem, a tuturor firmelor care realizeaza venituri din consultanţa şi management, faţa de condiţia care exista in prezent de a nu aplica acest sistem daca realizeaza mai mult de 20% din aceste tipuri de venituri;
 includerea in acest sistem şi a persoanelor juridice, care nu intrau sub incidenţa acestui impozit (persoanele juridice din domeniul asigurarilor, pieţei de capital, din domeniul bancar, al jocurilor de noroc şi din domeniul extracţiei resurselor naturale);
Masura este benefica mediului de afaceri avand in vedere scaderea sarcinii fiscale şi reducerea costurilor aferente calcului şi administrarii impozitului.

O alta modificare stabileşte ca sancţionarea unui agent economic cu refuzul dreptului de deducere a TVA este posibila doar daca exista probe ca acesta avea informaţii certe despre activitatea firmelor evazioniste cu care a intrat in relaţii comerciale.
Totodata, ordonanţa transpune in legislaţia naţionala prevederile Directivei 2016/1164/UE, pentru combaterea externalizarii profiturilor companiilor multinaţionale, prin:
 limitarea deductibilitaţii dobanzilor;
 introducerea impozitarii la ieşire - previne erodarea bazei impozabile in cazul unui transfer de active in afara Romaniei;
 introducerea regulii antiabuz, ce va permite autoritaţilor romane sa refuze contribuabililor beneficiile fiscale obţinute din aranjamente abuzive;
 introducerea normelor privind societaţile straine controlate (SSC) ce au ca scop impiedicarea evitarii plaţii impozitelor prin devierea veniturilor catre filiale din paradisuri fiscale.

De asemenea, se propune extinderea confiscarii şi asupra mijlocului de transport pentru cei ce fac evaziune comercializand produse accizabile nemarcate - alcool şi produse din tutun.

Totodata, prin proiectul de ordonanţa, Guvernul are in vedere reducerea cotei de impozit pe venit de la 16% la 10%.
Astfel, cota de impozitare scade pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor, din activitaţi independente, din cedarea folosinţei bunurilor, din investitii, (mai puţin veniturile din dividende, pentru care se menţine cota de impozit de 5%), din pensii, din activitati agricole, silvicultura si piscicultura, din premii şi din alte surse.
Masura are scopul sa reduca presiunea fiscala asupra veniturilor populaţiei şi, implicit sa contribuie la creşterea nivelului de trai, precum şi sa incurajeze mediul de afaceri, indeosebi in ceea ce priveşte creşterea investiţiilor.

Alte modificari aduse Codului fiscal vizeaza:
 Majorarea nivelului salariului lunar brut in funcţie de care se acorda deducerea personala, dupa cum urmeaza:
 de la 1500 lei (in prezent) la 1950 lei – limita pana la care deducerile se acorda in suma fixa, in funcţie de numarul persoanelor aflate in intreţinere,
 de la 3000 lei (in prezent) la 3600 lei - limita maxima pana la care deducerile se acorda in mod degresiv.
Pentru salariaţii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu se acorda deduceri personale.
Scopul masurii este sa fie menţinut numarul persoanelor care beneficiaza de aceste deductibilitaţi in condiţiile majorarii salariului minim brut pe ţara şi al transferului sarcinii fiscale de la angajator la angajat.
 Reducerea cotei totale a contribuţiilor sociale obligatorii, per total cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%;
 Reducerea numarului contribuţiilor sociale de la 6 la 3, respectiv contribuţia de asigurari sociale (CAS), contribuţia de asigurari sociale de sanatate (CASS) şi contribuţia asiguratorie pentru munca;

Astfel, contribuţiile sociale obligatorii vor fi:
 contribuţia de asigurari sociale (CAS) in cota de:
a) 25 % datorata de catre persoanele fizice care au calitatea de angajaţi şi de catre persoanele fizice pentru care exista obligaţia plaţii contributiei de asigurari sociale, potrivit Codului fiscal;
b) 4 % datorata in cazul condiţiilor deosebite de munca, de catre persoanele fizice si juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora;
c) 8 % datorata in cazul conditiilor speciale de munca si altor conditii de munca astfel cum sunt prevazute in Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, de catre persoanele fizice si juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora.
 contribuţia de asigurari sociale de sanatate (CASS) in cota de 10% datorata de catre persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care exista obligaţia plaţii contributiei de asigurari sociale, potrivit Codului fiscal.
 contributia asiguratorie pentru munca in cota de 2,25% datorata de catre persoanele fizice si juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora.
Transferul sarcinii fiscale a obligaţiilor privind contribuţiile sociale obligatorii datorate de angajator la angajat in cazul veniturilor din salarii şi asimilate salariilor, astfel:
 CAS şi CASS se datoreaza de catre persoanele fizice, respectiv de catre angajaţi, inclusiv in cazul contractelor individuale de munca cu norma intreaga sau cu timp partial, pentru care CAS şi CASS datorate nu pot fi mai mici decat nivelul contributiilor sociale aferente salariului minim brut pe tara in vigoare in luna pentru care se datoreaza acestea, corespunzator numarului zilelor lucratoare din luna in care contractul a fost activ;
 o cota suplimentara de CAS (de 4%, respectiv 8%) pentru condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de munca definite potrivit legii.
 Se introduce „Contribuţia asiguratorie pentru munca” in cota de 2,25% din veniturile din salarii - datorata de angajatori. Contributia asiguratorie pentru munca este destinata alimentarii Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale şi asigurarii necesarului pentru plata prestaţiilor din domeniul asigurarilor sociale de care beneficiaza salariaţii, respectiv indemnizaţiile pentru şomaj, indemnizaţiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de munca şi boli profesionale.
 Modificarea modului de stabilire a CAS şi a CASS, in sensul ca persoanele fizice care realizeaza venituri din activitaţi independente [de exemplu: consultanţi, experţi contabili, medici, persoane fizice autorizate, avocaţi (numai CASS), notari (numai CASS)] sau alte categorii de venituri, nu mai datoreaza contribuţiile sociale asupra venitului realizat. Astfel, baza de calcul a CAS va fi venitul ales, care este cel puţin egal cu salariul minim brut pe ţara, iar baza de calcul al CASS va fi salariul minim brut pe ţara.
 Exceptarea de la plata CAS a persoanelor fizice asigurate in sisteme proprii de asigurari sociale numai pentru veniturile realizate din activitaţi pentru care, potrivit legii, exista obligatia asigurarii in aceste sisteme (ex: avocaţii, notarii, personalul monahal), inclusiv pentru veniturile de natura salariala realizate in domeniile respective (ex. avocaţii salarizaţi, etc.).
In prezent, excepţia se aplica pentru orice venit din salariu şi asimilat salariilor, inclusiv persoanelor fizice care au şi calitatea de pensionari al unui sistem propriu de asigurari sociale, ceea ce genereaza inechitaţi faţa de persoanele care sunt pensionari din sistemul public de pensii.
 In contextul majorarii cotei CASS datorata pentru persoanele fizice asigurate in sistemul de sanatate, de la 5,5% la 10%, pentru care, in prezent, contribuţia se suporta de la bugetul de stat, se modifica modalitatea de asigurare in sistemul public de sanatate a persoanelor care au calitatea de pensionari, şomeri, persoane aflate in concedii pentru creşterea copiilor, persoane care obţin ajutoare sociale şi alte categorii de persoane aflate sub protectia sau in custodia statului.
Aceste persoane vor fi asigurate in sistemul public de sanatate, fara plata contributiei, daca nu realizeaza venituri pentru care datoreaza contributia de asigurari sociale de sanatate.

Guvernul a analizat, in prima lectura, şi un proiect de Ordonanţa de Urgenţa şi un proiect de Hotarare de Guvern.
Astfel, salariul minim brut pe tara va creşte de la 1.450 de lei la 1.900 de lei, incepand cu 1 ianuarie 2018, potrivit unui proiect de Hotarare discutat in prima lectura, in şedinţa Executivului.
Totodata, printr-un proiect de Ordonanţa de Urgenţa, Guvernul propune majorarea indemnizaţiei minime de creştere a copilului, tot de la 1 ianuarie 2018, la 1.250 de lei, faţa de 1.233 de lei cat este in prezent.
Pentru asigurarea acestei creşteri, indemnizaţia de creştere a copilului nu va mai fi raportata, pe viitor, la salariul minim, ci la Indicele Social de Referinţa (ISC), care este astazi de 500 de lei, iar indemnizaţia va fi de doua ori şi jumatate ISC.
Potrivit aceluiaşi act normativ, pensia minima va creşte, de la 1 iulie 2018, la 640 de lei, iar punctul de pensie va ajunge la 1.100 de lei.
Aplicarea Venitului Minim de Incluziune (VMI) a fost amanata cu un an, pana la 1 aprilie 2019, avand in vedere ca sistemul informatic nu este, inca, pregatit.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.