Ce riscuri aduce noul Cod Penal?

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 30.01.2014 21:19 | Publicat in NATIONAL | Tipareste pagina

Direcţia Naţionala Anticorupţie işi exprima deosebita ingrijorare privind intrarea in vigoare, in forma adoptata de Parlament, a prevederilor Noului Cod Penal şi ale Noului Cod de Procedura Penala la data de 1 februarie 2014, situaţie in care exista un risc major ca eficienţa investigaţiilor in cauzele de corupţie sa fie semnificativ diminuata.

Astfel, urmatoarele situaţii reprezinta exemple in sensul celor sus menţionate:

1. Intrarea in vigoare a noului Cod penal in forma actuala ar inlatura raspunderea penala a unor persoane acuzate de savarşirea infracţiunii de inşelaciune care a produs consecinţe deosebit de grave.

Faptele menţionate sunt sancţionate in prezent cu inchisoare de la 10 la 20 de ani, iar in noua reglementare vor fi pedepsite cu inchisoare de la unu la 5 ani, astfel incat termenul de prescripţie a raspunderii penale se va reduce de la 15 la 5 ani.
Avand in vedere ca multe inşelaciuni comise in dauna statului, precum cele savarşite cu ocazia reconstituirii dreptului de proprietate, sunt identificate dupa mulţi ani de la savarşire, prevederea din Noul Cod penal va impiedica tragerea la raspundere a autorilor unor asemenea fapte.
Aplicarea normelor de drept penal se face in considerarea principiului legii mai favorabile, astfel incat intrarea in vigoare a textului in aceasta forma chiar pentru o singura zi va determina incetarea procesului penal in cauze avand acest obiect.

Din estimarile Direcţiei Naţionale Anticorupţie, 12 cauze aflate pe rolul instanţelor sunt in situaţia de a fi inchise in cursul anului 2014, iar 23 in cursul anului 2015, ca urmare a micşorarii limitelor de pedeapsa reglementate de noul cod. Totodata, in 64 de cauze aflate in curs de urmarire penala la Direcţia Naţionala Anticorupţie urmeaza sa se implineasca termenul de prescripţie a raspunderii penale din acelaşi motiv.
Totodata, persoanele condamnate definitiv pentru infracţiuni de inşelaciune cu consecinţe deosebit de grave vor beneficia de aplicarea legii mai favorabile şi de reducerea obligatorie a pedepsei la 5 ani de inchisoare.

2. Dispoziţiile referitoare la efectuarea urmaririi penale in personam sunt neclare cu privire la momentul la care trebuie sa ii fie adusa la cunoştinţa suspectului aceasta calitate, ceea ce ar atrage imposibilitatea folosirii tehnicilor speciale de investigaţie.

Reglementarea a fost criticata de catre practicieni intrucat poate fi interpretata in sensul ca persoana cercetata devine suspect şi trebuie anunţata in momentul in care exista indicii rezonabile ca a savarşit o infracţiune, ceea lipseşte de eficienţa metode de investigaţie precum interceptarea comunicaţiilor sau folosirea investigatorilor sub acoperire.

3. Prevederile noului Cod de procedura penala lipsesc de eficienţa corpul de specialişti care funcţioneaza in cadrul organelor de urmarire penala, in condiţiile in care rapoartele de constatare intocmite de aceştia nu ar mai avea o valoare probatorie proprie, fiind obligatorie inlocuirea lor cu un raport de expertiza.

Astfel, dupa intocmirea unui raport de constatare este obligatorie efectuarea unei expertize ori de cate ori concluziile raportului de constatare sunt contestate de catre inculpat.
Noua reglementare incalca principiul constituţional potrivit caruia judecatorul sau procurorul administreaza probe numai atunci cand sunt necesare pentru aflarea adevarului, instituind obligaţia de a administra proba cu expertiza ori de cate ori un inculpat solicita acest lucru.
In acest mod, se creeaza premisa tergiversarii cauzelor complexe, prin administrarea automata a unui mijloc de proba costisitor şi care presupune un timp indelungat, fara a fi asigurate resurse corespunzatoare in bugetul organelor judiciare.

4. Normele tranzitorii nu cuprind prevederi referitoare la masurilor de supraveghere autorizate potrivit legii vechi şi care sunt in curs şi nu reglementeaza situaţia persoanelor impotriva carora s-a dispus inceperea urmaririi penale potrivit vechilor dispoziţii, ceea ce va genera dificultaţi de interpretare in practica.

Astfel, interceptarea convorbirilor telefonice este inlocuita cu instituţia supravegherii tehnice, iar regimul interceptarilor efectuate pana in prezent in raport cu noua instituţie nu este suficient reglementat.
Pentru a evita producerea acestor efecte, DNA şi DIICOT au formulat o serie de propuneri, pe care le-au inaintat Ministerului Justiţiei in cursul lunii noiembrie 2013, in vederea iniţierii unui act normativ care sa modifice prevederile care pot sa genereze obstacole in combaterea faptelor de corupţie.
Pana in acest moment, Direcţia Naţionala Anticorupţie nu a primit un raspuns oficial cu privire la propunerile formulate.
De altfel, şi Raportul tehnic privind progresele Romaniei in cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (M.C.V) al Comisiei Europene, dat publicitaţii la data de 22 ianuarie 2014, face referire atat la ingrijorarile exprimate de cele doua instituţii raportat la restricţiile privind noile metode de investigare, cat şi la scurtarea perioadei de prescripţie a raspunderii penale in procesele aflate in desfaşurare.

###

In şedinţa de azi, 30 ianuarie 2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat sesizarea Ministerului Justiţiei cu urmatoarele propuneri de completare a Legii de punere in aplicare a Codului Penal, Codului de procedura penala şi a Legii nr. 304/2004:

Codul de procedura penala

La art. 138, dupa alineatul (13) se introduce un nou alineat, alineatul (14), cu urmatorul cuprins:

'(14) Metodele speciale de supraveghere sau cercetare se dispun şi in cazul in care urmarirea penala este inceputa potrivit art. 305 alin.1'

Aliniatul 12 al articolul 172 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:

'(12) Dupa finalizarea raportului de constatare, cand organul judiciar apreciaza ca este necesara opinia unui expert sau cand concluziile raportului de constatare sunt contestate, poate dispune efectuarea unei expertize.'

Dupa articolul 294 se introduce un articol nou, art. 2941, cu urmatorul cuprins:

'Art. 2941. Autorizari sau alte condiţii prealabile efectuarii in continuare a urmaririi penale faţa de o persoana

'Ori de cate ori este necesara o autorizare sau indeplinirea unei alte condiţii prealabile pentru a se dispune efectuarea in continuare a urmaririi penale faţa de o anumita persoana, parchetul, odata cu sesizarea instituţiei competente, inainteaza un referat intocmit de procuror, care va cuprinde date şi informaţii cu privire la savarşirea unor fapte prevazute de legea penala de catre persoana cu privire la care se solicita autorizarea sau indeplinirea condiţiei prealabile.'

Alineatele (1), (2) şi (3) ale articolului 305 se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:

'(1) Cand actul de sesizare indeplineşte condiţiile prevazute de lege, organul de urmarire penala dispune inceperea urmaririi penale cu privire la fapta savarşita ori a carei savarşire se pregateşte, chiar daca autorul este indicat sau cunoscut.'

(2) Inceperea urmarii penale şi respectiv continuarea efectuarii urmaririi penale se dispune prin ordonanţa care cuprinde, dupa caz, menţiunile prevazute la art.286 alin.(2) lit.a-c şi g).

(3) Atunci cand exista probe din care sa rezulte banuiala rezonabila ca o anumita persoana a savarşit fapta pentru care s-a inceput urmarirea penala şi nu exista vreunul dintre cazurile prevazute de art. 16 alin. (1), organul de urmarire penala dispune ca urmarirea penala sa se efectueze in continuare faţa de aceasta, care dobandeşte calitatea de suspect. Masura dispusa de organul de cercetare penala se supune, in termen de 3 zile, confirmarii procurorului care supravegheaza urmarirea penala, organul de cercetare penala fiind obligat sa prezinte acestuia şi dosarul cauzei.'

Alineatul (1) al articolului 309 va avea urmatorul cuprins:

'(1) Acţiunea penala se pune in mişcare de procuror, prin ordonanţa, in cursul urmaririi penale, cand acesta constata ca exista probe din care rezulta ca o persoana a savarşit o infracţiune şi nu exista vreunul dintre cazurile de impiedicare prevazute la art. 16 alin. (1).'

Litera b) a alineatului (1) al articolului 314 va avea urmatorul cuprins:

'b) renunţarea la urmarirea penala, cand nu exista interes public pentru continuarea urmaririi penale'

Alineatul (1) al articolului 309 va avea urmatorul cuprins:

'(1) Acţiunea penala se pune in mişcare de procuror, prin ordonanţa, in cursul urmaririi penale, cand acesta constata ca exista probe din care rezulta ca o persoana a savarşit o infracţiune şi nu exista vreunul dintre cazurile de impiedicare prevazute la art. 16 alin. (1).'

Litera b) a alineatului (1) al articolului 314 va avea urmatorul cuprins:

'b) renunţarea la urmarirea penala, cand nu exista interes public pentru continuarea urmaririi penale'

Modificarea alin. (1) al art. 206, dupa cum urmeaza:

'(1) Impotriva incheierilor prin care instanţa dispune, in prima instanţa, asupra masurilor preventive inculpatul şi procurorul pot formula contestaţie, in termen de 48 de ore de la pronunţare sau, dupa caz, de la comunicare. Contestaţia se depune la instanţa care a pronunţat incheierea atacata şi se inainteaza, impreuna cu dosarul cauzei, instanţei ierarhic superioare, in termen de 48 de ore de la inregistrare.'

Legea nr.304/2004

Introducerea unui nou alineat la art. 54, dupa alin. (11) (introdus prin Legea nr. 255/2013), alineatul (12), cu urmatorul cuprins:

'(12) Contestaţiile impotriva incheierilor pronunţate in cursul judecaţii in prima instanţa de judecatorii şi tribunale se soluţioneaza in complet format dintr-un judecator.'

Introducerea unei noi litere, lit. e), la art. 31 alin. (1) (modificat prin Legea nr. 255/2013), cu urmatorul cuprins:

'e) pentru contestaţiile impotriva incheierilor pronunţate in cursul judecaţii in prima instanţa de curţile de apel şi Curtea Militara de Apel, completul de judecata este format din 3 judecatori.'

Modificarea articolului 24 (modificat prin Legea nr. 255/2013), astfel:

'Art. 24 — Completele de 5 judecatori judeca apelurile impotriva hotararilor pronunţate in prima instanţa de Secţia Penala a Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, soluţioneaza contestaţiile impotriva incheierilor pronunţate in cursul judecaţii in prima instanţa de Secţia Penala a Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, soluţioneaza cauzele in materie disciplinara potrivit legii şi alte cauze date in competenţa lor prin lege'.

Introducerea unui nou articol dupa articolul 31 din aceeaşi lege, art. 311, cu urmatorul cuprins:

'Art.311 — Procedura de judecata in camera preliminara se desfaşoara de un judecator din completul prevazut la litera a) a alineatului (1) al articolului 31.'

Legea nr. 187/2012 — LPACP

Introducerea unui nou articol, art. (41), dupa art. 4, cu urmatorul cuprins:

'Art. 41 — (1) In aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal, se stabilesc şi se aplica, pentru fiecare instituţie de drept penal autonoma, dispoziţiile mai favorabile din legile penale succesive.

'Art. 41 — (2) In aplicarea dispoziţiilor art. 6 din Codul penal, nu pot fi combinate dispoziţiile mai favorabile din legile penale succesive.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.