Ce spun DNA si CSM despre modificarea legislatiei penale?...

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 10.12.2013 20:44 | Publicat in NATIONAL | Tipareste pagina

Direcţia Naţionala Anticorupţie

Cu referire la modificarea articolului care defineşte noţiunea de 'Funcţionar', prevazut in Codul Penal (atat in Codul Penal in vigoare — art. 147, cat şi in Noul Codul Penal ce va intra in vigoare in 2014 — respectiv art. 175), in sensul exceptarii de la dispoziţiile menţionate a unor categorii distinct definite, Biroul de Informare şi Relaţii Publice este abilitat sa transmita urmatorul punct de vedere:

La data de 10 decembrie 2013, Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat urmatoarea modificare la Codul Penal:

Art. 147 (in varianta de dinainte de modificare): Funcţionar public şi funcţionar

(1)Prin 'funcţionar public' se inţelege orice persoana care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita, o insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul unei unitaţi dintre cele la care se refera art. 145.

(2)Prin 'funcţionar' se inţelege persoana menţionata in alin. 1, precum şi orice salariat care exercita o insarcinare in serviciul unei alte persoane juridice decat cele prevazute in acel alineat.

Art. 147 (in varianta de dupa modificare): se introduce urmatorul alineat

'Sunt exceptaţi de la dispoziţiile art. 147, Preşedintele Romaniei, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care işi desfaşoara activitatea in cadrul unei profesii liberale, in baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat, aceştia raspunzand penal, civil sau administrativ in conformitate cu dispoziţiile legilor speciale in baza carora işi desfaşoara activitatea, precum şi cu dispoziţiile dreptului comun, cu respectarea dispoziţiilor prezentului alineat'.

Direcţia Naţionala Anticorupţie considera ca, prin aceasta modificare, categoriile menţionate — Preşedintele Romaniei, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care işi desfaşoara activitatea in cadrul unei profesii liberale, in baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat — nu vor mai putea fi cercetate şi sancţionate pentru infracţiuni comise in exercitarea atribuţiilor care deriva din aceasta calitate.

De exemplu Preşedintele Romaniei, senatorii şi deputaţii, avocaţii, notarii, executorii judecatoreşti, nu vor mai putea fi cercetaţi şi sancţionaţi pentru infracţiuni de corupţie şi infracţiuni asimilate celor de corupţie cum ar fi luarea de mita şi abuzul in serviciu.

De asemenea, inculpaţii trimişi in judecata, in calitaţile sus menţionate, ar putea sa fie achitaţi, iar cei aflaţi in executarea pedepselor privative de libertate ar putea fi puşi in libertate.

Menţionam ca, pe rolul instanţelor de judecata se afla in curs de judecare sau in executarea pedepselor un numar de 28 de parlamentari, in cauze instrumentate de DNA.

Prin aceasta modificare, legislaţia romana va intra in contradicţie flagranta cu dispoziţiile convenţiilor internaţionale anticorupţie pe care Romania le-a ratificat in anul 2002, respectiv 2004: Convenţia penala impotriva corupţiei a Consiliului Europei şi Convenţia ONU asupra corupţiei. Ambele Convenţii cer statelor parţi ca in incriminarea corupţiei sa dea o definiţie cat mai cuprinzatoare categoriilor funcţionarilor. Concret, corupţia membrilor forurilor legiuitoare este in mod expres reglementata in aceste doua Convenţii.

Or, prin scoaterea acestor categorii din sfera de reglementare, Romania se va afla in situaţie de neconformitate şi cu standardele de cooperare judiciara internaţionala, nemaifiind in masura sa execute cereri de asistenţa judiciara in materie penala cu referire la aceste categorii de persoane, atunci cand se aplica regula dublei incriminari.

De asemenea, prin acelaşi act, Plenul Camerei Deputaţilor a modificat şi regimul prescripţiei raspunderii penale, in sensul reducerii termenului de prescripţie speciala.

Cu referire la modificarea unui alt articol din Codul Penal, respectiv cel privind conflictul de interese, adoptat de Plenul Camerei Deputaţilor tot in cursul zilei de 10 decembrie 2013, Direcţia Naţionala Anticorupţie considera ca noua prevedere restrange in mod nejustificat aplicabilitatea conflictului de interese la anumite categorii de persoane care indeplinesc un serviciu public. Astfel, de exemplu, primarii ies de sub incidenţa acestui articol şi, prin urmare, vor putea sa acorde contracte finanţate din bani publici sau din fonduri europene propriilor rude.

In prezent, pe rolul instanţelor de judecata, pentru diferite infracţiuni, in cauze care au fost instrumentate de DNA, se afla peste 100 de primari şi viceprimari.

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Poziţia Plenului CSM privind recentele propuneri de modificare a legislaţiei penale in vigoare şi a Noului Cod penal, inclusiv in privinţa amnistierii unor pedepse, de catre Parlamentul Romaniei

In şedinţa de astazi, 10 decembrie 2013, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat propunerile legislative amendate de catre Comisia juridica, de disciplina şi imunitaţi a Camerei Deputaţilor, care aduc modificari importante Codului Penal in vigoare (Codul penal de la 1968) şi noului Cod penal (Legea nr. 286/2009 şi care vizeaza:

redefinirea infracţiunii prevazuta de art. 2531 din Codul penal de la 1968;

introducerea unor dispoziţii referitoare la aplicarea legii de dezincriminare;

modificari aduse prevederilor referitoare la prescripţia raspunderii penale, in sensul reducerii duratei acesteia;

exceptarea unor categorii de persoane de la aplicarea dispoziţiilor referitoare la funcţionarul public din Codul penal in vigoare şi din noul Cod penal;

amnistia şi graţierea;

Urmare analizei, Plenul CSM a constatat:

1. Deşi, conform prevederilor art. 38 alin 3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii cu modificarile şi completarile ulterioare, ' Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizeaza proiectele de acte normative ce privesc activitatea autoritaţii judecatoreşti'.proiectele de acte normative in cauza au fost dezbatute de catre Comisia juridica a Camerei Deputaţilor in lipsa reprezentanţilor Consiliul Superior al Magistraturii şi nu au fost transmise spre avizare acestuia.

2. In ceea ce priveşte redefinirea infracţiunii prevazuta de art. 2531 din Codul penal de la 1968, prin adoptarea amendamentului in discuţie se urmareşte restrangerea sferei subiectului activ al infracţiunii de conflict de interese doar la categoria persoanelor care exercita atribuţii de serviciu ce rezulta dintr-un contract de munca şi o fişa a postului semnate cu o instituţie dintre cele prevazute la art. 145.

Practic sunt eliminate din sfera subiectului activ al acestei infracţiuni toate persoanele la care se refera art. 147 alin. (1) din actualul Cod penal, care nu au incheiat un contract de munca şi nu au semnat o fişa a postului

Nu poate fi acceptata nici modificarea propusa pentru alin. (2) al art. 2531 din Codul penal, intrucat nu pot fi eliminate din sfera conflictului de interese activitaţile de emitere, aprobare, adoptare sau semnare a actelor administrative, şi nici cele referitoare la incheierea unui act sau a luarii unei hotarari care sa priveasca creaţia, dezvoltarea, pregatirea ştiinţifica, artistica, literara, profesionala, daca acestea se circumscriu ipotezelor vizate de alin. (1) al art. 2531.

Practic, prin acest amendament se ajunge la golirea de conţinut a reglementarii infracţiunii de conflict de interese intrucat cele mai multe dintre actele vizate de alineatul (1) se realizeaza pe calea emiterii unor acte administrative

3.Printr-un alt amendament adoptat de Comisia juridica, de disciplina şi imunitaţi a Camerei Deputaţilor se propune completarea art. 147 din actualul Cod penal privind definirea noţiunii de funcţionar public, cu un nou alineat (3), cu urmatorul cuprins:

'(3) Sunt exceptaţi de la dispoziţiile art. 147, Preşedintele Romaniei, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care işi desfaşoara activitatea in cadrul unei profesii liberale, in baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat, aceştia raspunzand penal, civil sau administrativ in conformitate cu dispoziţiile legilor speciale in baza carora işi desfaşoara activitatea, precum şi cu dispoziţiile dreptului comun, cu respectarea dispoziţiilor prezentului alineat.'

Eliminarea din sfera noţiunilor de funcţionar public şi funcţionar a persoanelor la care se face referire in textul amendamentului, nu este justificata pentru ca in acest fel ar fi afectata protecţia penala acordata unor valori sociale deosebit de importante, legate de activitatea categoriilor de persoane a caror excludere din sfera acestor noţiuni se urmareşte.

Prin acest amendament se ajunge practic la exonerarea de raspundere penala a persoanelor vizate de acesta, pentru toate infracţiunile la care subiectul activ este un funcţionar public sau funcţionar, in sensul art. 147 alin. (1) şi (2) din Codul penal, fapt care este inadmisibil in condiţiile importanţei deosebite a activitaţilor desfaşurate de aceste persoane.

4. Printr-un alt amendament adoptat de Comisia juridica, de disciplina şi imunitaţi a Camerei Deputaţilor se propune modificarea articolului 124 din actualul Cod penal şi completarea articolului 156 din noul cp cu alte doua alineate, care, in esenţa, reduc termenul de prescripţie speciala

Se constata ca aceasta propunere de modificare reprezinta chiar forma art. 124 Cod penal, anterioara modificarii prin Legea nr. 63/2012, care insa nu s-ar justifica din perspectiva duratei acestui termen şi a consecinţelor ce se pot produce — inlaturarea raspunderii penale.

5. Propunerea legislativa, admisa de Comisia juridica, de disciplina şi imunitaţi, ce vizeaza amnistierea, atat antecondamnatorie cat şi postcondamnatorie, a infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de pana la 7 ani inclusiv sau amenda, nu are la baza o analiza a importanţei valorii sociale ocrotite prin incriminarea faptei respective.

Astfel, cel puţin cu privire la amnistia postcondamnatorie, prin raportare la practica instanţelor cu privire la cuantumul pedepselor stabilite in urma aplicarii criteriilor generale şi speciale de individualizare, aceasta limita este prea mare.

In ceea ce priveşte limita maxima a pedepsei aplicate pentru a putea fi acordata graţierea, propunerea legislativa stabileşte ca se graţiaza in intregime pedepsele cu inchisoarea de pana la 6 ani inclusive, pedepsele complementare ale acestora, precum şi pedepsele cu amenda, aplicate de instanţa de judecata.

Din aceasta perspectiva, trebuie avuta in vedere evitarea situaţiilor in care legea de graţiere se aplica persoanelor care, prin gravitatea faptelor penale savarşite, prezinta un pericol social deosebit.

In ceea ce priveşte criteriul referitor la natura infracţiunilor care determina exceptarea de la aplicarea beneficiului graţierii, constatam ca o serie de infracţiuni care au fost exceptate de la aplicarea actului de clemenţa, in ultima lege de graţiere (Legea nr. 543/2002), nu sunt menţionate in proiectul de lege ( spre exemplu: infracţiunile de abuz in serviciu in forma calificata, prevazuta in art. 2481; luarea de mita, prevazuta in art. 254; darea de mita, prevazuta in art. 255; primirea de foloase necuvenite, prevazuta in art. 256; traficul de influenţa, prevazut in art. 257; infracţiunile prevazute de Legea privind prevenirea şi combaterea criminalitaţii organizate, infracţiunea de spalare a banilor, infracţiunile prevazute de Legea privind prevenirea şi combaterea terorismului, precum şi a infracţiunilor de corupţie din legea speciala).

* * *

In acest context, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat, cu majoritate de voturi, transmiterea catre Parlamentul Romaniei a unui punct de vedere instituţional ce argumenteaza lipsa de fundamentare şi oportunitate a propunerilor legislative recent formulate/promovate de Comisia juridica, de disciplina şi imunitaţi a Camerei Deputaţilor.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.