Ce spun FMI si Comisia Europeana dupa vizita de la Bucuresti?

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 05.11.2013 14:46 | Publicat in NATIONAL | Tipareste pagina

Echipele Fondului Monetar International si Comisiei Europene s-au aflat in vizita la Bucuresti in perioada 22 octombrie – 5 noiembrie 2013, pentru discutii privind prima evaluare a programului economic sprijinit the FMI prin Acordul Stand-By, precum si actualizarea situatiei programului preventiv cu Uniunea Europeana privind balanta de plati.

S-a ajuns la un acord la nivel tehnic. Programul ramane, in linii mari, in directia cea buna. Toate criteriile de performanta stabilite pentru finele lunii septembrie 2013 au fost indeplinite si s-au facut progrese pe calea atingerii majoritatii criteriilor structurale.
    
Cresterea reala a produsului intern brut in 2013 s-a consolidat pe fondul unei productii agricole puternice si evolutiei robuste a exporturilor, aceasta crestere fiind acum estimata la 2.2%. Totusi, cererea interna ramane la un nivel redus, contribuind astfel la ajustarea contului curent la 1,2% din PIB. Cresterea reala a produsului intern brut este prevazuta sa ramana constanta in anul 2014, la nivelul de 2,2%, factorii determinanti ai cresterii deplasandu-se treptat dinspre exporturile nete catre  cererea interna si, mai ales catre investitii, acestea din urma crescand pe masura accelerarii absorbtiei fondurilor Uniunii Europene. Inflatia a revenit in intervalul tintit de Banca Nationala in luna septembrie, reflectand in mare parte scaderea preturilor la produsele alimentare,  nivelul anticipat al inflatiei la finele anului 2013 fiind de aproximativ 2%. In ciuda deteriorarii persistente a calitatii activelor, sectorul bancar si-a pastrat flexibilitatea si rezerve suficiente, asigurand provizioanele pentru acoperirea pierderilor provenite din imprumuturi.    
    
Autoritatile au continuat procesul de ajustare fiscala si s-au incadrat in tinta de deficit fiscal stabilita pentru luna septembrie, acoperind prin restrictii de cheltuieli nerealizarile de venituri. Tinta pentru finele anului este acum fixata la 2,5% din PIB (in crestere cu 0,2% in termeni cash) pentru acoperirea necesitatilor mai mari de co-finantare aferente unei absorbtii mai rapide a fondurilor Uniunii Europene. Pentru anul urmator, autoritatile si-au propus sa continue reducerea treptata a deficitului, in conformitate cu indeplinirea obiectivului bugetar pe termen mediu (OTM) de a avea un deficit structural (conform metodologiei ESA) de 1% in anul 2015, lasand in acelasi timp loc pentru majorarea in continuare a cheltuielilor aferente co-finantarii.    
    
Eforturile de reforma structurala dau rezultate bune in unele domenii. Succesul ofertei publice initiale lansate pentru vanzarea unui pachet de 15% din actiunile Romgaz reprezinta o tranzactie cu valoare de reper in sectorul intreprinderilor de stat si pe pietele de capital din Romania. Cu toate acestea, lipsa finalizarii in cazul privatizarii majoritare a companiei CFR Marfa a fost un obstacol, insa guvernul isi mentine angajamentul de a continua procesul de privatizare, sprijinind intre timp restructurarea companiei. Pregatirile pentru reformele din sectorul sanitar progreseaza, agenda liberalizarii preturilor la energie se incadreaza in parametri si s-au facut pasi inainte pentru intarirea managementului financiar public, cum ar fi prioritizarea investitiilor.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.