Cheltuielile cu pensiile de 9,1% din PIB pentru 2012

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 02.03.2012 13:03 | Publicat in NATIONAL | Tipareste pagina

În anii 2060 România se va regăsi în topul celor mai în vârstă ţări din UE cu circa 35% persoane în vârstă de peste 65 de ani din totalul populaţiei, spune Andreea Paul-Vass, consilier de stat al primului ministru,într-o prezentare susţinută în cadrul Conferinţei de deschidere a Anului European al Îmbătrânirii active şi al Solidarităţii între Generaţii 2012, Bucureşti, 2 martie 2012.

Pentru prima dată în istorie, în anul 2060 distribuţia vârstelor în UE va arăta ca o piramidă inversată: mai mulţi vârstnici decât tineri. Practic, structura familiei se va schimba. Familiile vor creşte mai degrabă pe verticală, ca număr de generaţii, decât pe orizontală, ca fraţi şi rude, în ţările cu venituri medii pe locuitor peste media globală.

Dacă în anul 2010 cele mai „în vârstă” ţări, măsurate după vârstă mediană, adică vârsta care împarte populaţia în 2 grupuri egale, au fost Germania (44 ani), Italia (43 ani) şi Finlanda (42 ani), clasamentul va cunoaşte modificări treptate.

Primele două poziţii în clasamentul ţărilor bătrâne în anul 2030 vor rămâne tot Germania (49 ani) şi Italia (48 ani), urmate de Grecia (48 ani), pentru ca în 2060, topul să fie dominat de România şi Letonia, fiecare cu o vârstă mediană de 52 ani, şi Polonia (51 ani). Aproape 28% din populaţia UE va avea peste 65 de ani în anul 2050, faţă de 16% în anul 2010.

Valul creşterii în vârstă a populaţiei se va muta înspre estul Europei, iar România nu seva abate de la tendinţele europene. Vârsta mediană în România în anul 2010 a fost de38,3 ani, dar va ajunge în anul 2030 la 45,7 ani, pentru ca în 2060 să ne situăm în topul celor mai bătrâne ţări din UE. Persoanele în vârstă de peste 65 de ani vor reprezenta20,2% din totalul populaţiei în anul 2030 şi 34,8% în anul 2060 în România.

Tabloul actual poate fi creionat repede: o persoană ocupată susţine 1,2 persoane în şomaj şi pensionari, pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 773 lei în anul 2011, în creştere cu 4,6% faţă de anul 2010, numărul de pensionari de asigurări sociale de stat a crescut cu 57.000 persoane în ultimii 3 ani, de la 4,688 milioane persoane în anul 2008 la 4,745 milioane persoane în anul 2011, rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 55 şi 64 de ani a scăzut de la 43% în 2008 la 40,5% în al treilea trimestru din anul 2011, iar cea a persoanelor de peste 65 de ani s-a diminuat cu 2,7puncte procentuale, de la 15,2% în 2008 la 12,5% în al treilea trimestru din anul 2011.  La toate acestea mai adăugăm un ingredient: cheltuielile cu pensiile au crescut de la 40,4 mld. lei în anul 2008 la 52,5 mld. lei în anul 2011 şi vor atinge 52,7 mld. lei în anul 2012. Mai pe scurt, măsurând aceste cifre ca pondere în PIB, cheltuielile cu pensiile s-au majorat de la 7,8% din PIB în anul 2008 la 9,6% din PIB în 2011. Pentru anul 2012 se estimează un nivel de 9,1% din PIB.

Recenta legislaţie adoptată în domeniul pensiilor asigură sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii pe termen mediu şi lung. S-a impus principiul contributivităţii în sistemul public de pensii, iar în conformitate cu acesta s-au recalculat toate pensiile speciale. De asemenea, au fost eliminate legile speciale de pensionare şi s-a redus numărul pensionărilor anticipate. Pentru acordarea pensiei de invaliditate, sunt implementate criterii mai stricte. Totodată, s-a interzis cumulul pensiei cu salariul în sistemul bugetar pentru cei cu venituri mai mari din pensii decât câştigul salarial mediu brut pe economie. A fost introdusă pensia socială minimă de 350 lei, iar criteriile pentru acordarea pensiei de invaliditate au devenit mai stricte. S-a stabilit majorarea graduală avârstei de pensionare la 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 de ani pentru femei, până în anul 2030, măsură la care au recurs şi alte state europene. Începând cu 1 ianuarie 2011 se acordă drepturile băneşti pentru grupele I şi II de muncă, adică pentru 1.541.000 de pensionari; efortul bugetar pentru anul 2011 a fost de 403 mil. euro.

Principala consecinţă a îmbătrânirii populaţie este un sistem public de pensii împovărător, care deja pune presiune asupra finanţelor publice. În plus, o serie de tendinţe vor fi adâncite. De pildă, declinul forţei de muncă se va accentua în aproape toate ţările dezvoltate ca urmare a scăderii ratei natalităţii şi a creşterii speranţei de viaţă. Performanţa economică va scădea ca urmare a diminuării productivităţii. În plus, spiritul antreprenorial din ţările cu populaţie îmbătrânită va fi afectat, având în vedere că doar 9% din persoanele de peste 55 ani îşi deschid noi afaceri, conform Global Entrepreneurship Monitor’s 2007. În România, din totalul firmelor nou înfiinţate în anul 2009, 3,5% au fost create de persoane de peste 60 de ani.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.