Dan Voinea: Groapa comuna la Padurea Verde din Timisoara – cercetari stopate

Scris de Timisoara Express | Publicat in 02.03.2014 18:46 | Publicat in NATIONAL | Tipareste pagina

Interviu cu general in rezerva Dan VOINEA, fost procuror in Dosarele Revoluţiei, colaborator al Instiitutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Romanesc

”Nu este singurul caz in care reprezentanţii Parchetelor sesizate cu astfel de fapte nu au dus cercetarile pana la capat, astfel ca majoritatea crimelor comise in timpul comunismului reprezinta şi astazi o taina a celor care dupa inabuşirea Revoluţiei, au urmarit şi stopat in mod constant orice incercare de cercetare şi pedepsire a celor vinovaţi de aceste crime. Aş aminti aici ca in Romania, pana in prezent nici macar nu au fost numarate victimele comunismului”

Numele d-voastra este legat de Dosarele Revoluţiei.  La aproape 25 de ani de la evenimentele din Decembrie 1989, nu avem un final al acestor importante dosare. Sunt voci care va reproşeaza ca aţi tergiversat cercetarile in acest dosar. Ieşirea d-voastra din magistratura a iscat şi ea o serie de speculaţii. Pe de alta parte, chiar d-voastra aţi vorbit despre presiunea care s-au facut asupra d-voastra de eliminarea din afacerea ”Dosarele Revoluţiei”. Cu toate acestea, la nivelul percepţiei publice, morţi din Decembrie 1989, cei din Timişoara, nu au fost razbunaţi.

Dan VOINEA: Marele regret al meu, pe care l-am marturisit, este tocmai ceea ce aţi afirmat şi dvs. mai sus, ca dosarele crimelor revoluţiei şi nu numai nu au ajuns toate in faţa Justiţiei, a magistraţilor, aşa cum ar fi normal intr-un stat de drept in care victimele aşteapta de la instanţe, nu razbunare, ci dreptate şi adevar.

De Timişoara este legat şi un alt episod care il are drept protagonist pe generalul Paul Vasile. Am scris acum ceva vreme, pentru Evenimentul Zilei, impreuna cu jurnalistul Malin Bot, o serie de articole, dezvaluiri şi interviuri cu şi despre generalul cu mainile patate de sange. Colonel, şef al Garnizoanei din Lugoj in 1989, acesta a condus ”operaţiunile” de pe Calea Girocului in decembrie 1989 la Timişoara cand, printre alte victime, a murit secerat de gloanţe şi Dumitru Juganaru. Peste ani, Paul Vasile a fost avansat, alaturi de alţi, la gradul de general. Mai mult, in anii de dinainte integrarii in structurile NATO a Romaniei a condus chiar Direcţia de Planificare Strategica din cadrul Statului Major General. A fost trecut apoi pe linie moarta şi printr-un artificiu al MApN a ajuns sa predea Geopolitica la Universitatea de Vest, la facultatea unde studia fiica unui dintre cei impuşcaţi din ordinul lui Vasile, victima Dumitru Juganaru.  Dupa o serie de articole, dezvaluiri, acesta a parasit UVT. Potrivit unor informaţii s-a retras in domeniul ”asigurarilor” şi chiar ar fi implicat intr-o povestea legata de terenul unde a fost Intreprinderea Spumotim. I s-a pierdut urma? Ramane nepedepsit? 

Dan VOINEA: Exemplul dat de dvs. cu generalul Paul Vasile este emblematic pentru toţi cei care intr-un fel sau altul in decembrie 1989 şi-au adus contribuţia la inabuşirea in sange a Revoluţiei incepute de timişoreni incepute in data de 16.12.1989. Nu numai generalul Paul Vasile a profitat de pe urma represiunii ci şi toţi colegii acestuia, care au fost avansaţi, la unison, de generalul Militaru, la gradul urmator şi totodata au primit funcţii şi demnitaţi, care le-au permis sa intre in mediul de afaceri şi sa se imbogaţeasca. Aceste lucruri au fost posibile tocmai prin faptul ca militarii coordonaţi de generalii Stanculescu şi Militaru au reuşit sa cureţe strada de manifestanţi şi sa pastreze aproape intacta, la putere, pe reprezentanţii fostei administraţii comuniste. Promisiunea şi cadoul acestei administraţii pentru cei care au ajutat-o sa supravieţuiasca şi sa se conserve, in decembrie 1989, a fost protejarea lor, prin Justiţie, de miile de  plangerile ale victimelor lor.

In cercetarile pe care le-aţi efectuat in toţi anii in care v-aţi ocupat de acest dosare v-au trecut prin mana nenumarate documente, aţi cautat sensul acţiunilor/inacţiunilor, faptelor, astfel ca aţi ajuns sa declaraţi, intr-un interviu acordat Evenimentului zilei, ca in 1989 s-a produs o rocada: activiştii şi securiştii care au ramas in turism au luat hotelurile, restaurantele, cei din comerţ, spaţiile comerciale şi aşa mai departe – in fapt preluarea statului de catre securişti. Desigur ca in opinia publica aceasta ideea nu este necunoscuta, insa declarata de un procuror care s-a ocupat de evenimentele din 1989 capata o alta greutate.

Dan VOINEA: Aceasta nu este o idee, ci o constatare a unei realitaţi din zona vieţii sociale şi economice, care aşa arata in prezent cu patroni, manageri , şefi de firme, şefi de banci, primari şi alţi funcţionari, nimeni alţii decat foşti activişti PCR şi securişti, ajutaţi de multe ori de foşti informatori, prieteni de familie, fini şi afini.

S-a spus despre d-voastra ca aţi reuşit sa il trimiteţi la puşcarie pe Miron Cozma, dar nu aţi avut acelaşi succes in legatura cu Ion Iliescu. Sistemul a fost mai puternic, speculandu-se ca, in fapt, aţi fost forţat sa ieşiţi la pensie. Dar s-a spus şi ca aţi tergiversat dosarele mineriadelor si revoluţiei pentru a-l proteja pe Ion Iliescu. Ne amintim episodul in care procurorul general al Romaniei, Laura Codruţa Kovesi, a cerut efectuarea unui control de fond al Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului ICCJ. Reacţia procurorului general venea in urma solicitarii victimelor mineriadelor. Parcursul d-voastra, prin insaşi poziţia centrala pe care aţi avut in cadrul acestor dosare, a creat un orizont de aşteptare: clarificarea, adevarul despre acele evenimente. Exista o mare frustrare la nivelul opiniei publice.

Dan VOINEA: Este adevarat ca inlaturarea mea de la Secţia Parchetelor Militare şi din aceste dosare s-a facut a doua zi dupa ce l-am chemat pe Domnul Ion Iliescu sa-i prezint dosarul de invinuire in ce priveşte implicarea directa a sa in represiunea manifestanţilor din Piaţa Universitaţii Bucureşti in 13-15 iunie 1990.

Sunteţi legat şi de episodul schimburilor de terenuri dintre Gigi Becali şi MApN. Aţi declarat ca acest dosar trebuia sa aduca in faţa legii şi alţi demnitari care i-ar fi facut favoruri lui Becali. S-a vorbit de Crin Antonescu, ministru atunci cand a contrasemnat HG 66/4 februarie 1999 prin care stadionul Ghencea era dat in folosinţa gratuita Asociaţie Fotbal Club Steaua Bucureşti, asociaţie finanţata de G.B. HG a fost contrasemnata şi de alţi miniştri: Victor Babiuc, ministrul apararii, Decebal Traian Remeş, al finanţelor. Cei doi au şi facut puşcarie, dar nu pentru aceasta cauza, iar Becali este in continuare inchis.

Dan VOINEA:  Dosarul privind schimburile de terenuri intre George Becali şi M. Ap. N. a fost instrumentat de catre procurorii de la Secţia Parchetelor Militare şi personal m-am implicat in verificarile ce se impuneau a fi facute in acest caz, iar in momentul in care am constatat existenţa mai multor fapte de corupţie din partea unor inalţi funcţionari de stat am declinat cauza la Direcţia Naţionala Anticorupţie - Secţia Militara.

Timişoara nu are doar Dosarul revoluţiei, are şi gropile comune de la Padurea Verde, unde, in anii 50, au fost lichidaţi ”duşmani ai poporului”. Din ordinul lui Nicolschi, au fost aduşi la Timişoara, in diferite perioade, din penitenciarele din ţara, deţinuţi-duşmani ai poporului care au fost impuşcaşi la marginea Timişoarei, la Padurea Verde, şi aruncaţi intr-o groapa comuna. Pentru ei nu s-a facut dreptate. Mai mult, Nicolschi declara in 1990, intr-un interviul luat de Lucia Hossu Longhin, ca ”Cine a ştiut in 49 ca vine 89!?”. S-a vorbit foarte puţin despre acest episod ruşinos şi nu s-a facut nimic. 

Dan VOINEA: Nu este singurul caz in care reprezentanţii Parchetelor sesizate cu astfel de fapte nu au dus cercetarile pana la capat, astfel ca majoritatea crimelor comise in timpul comunismului reprezinta şi astazi o taina a celor care dupa inabuşirea Revoluţiei, au urmarit şi stopat in mod constant orice incercare de cercetare şi pedepsire a celor vinovaţi de aceste crime. Aş aminti aici ca in Romania, pana in prezent nici macar nu au fost numarate victimele comunismului.
Daca, am aduna victimele deportarilor, victimele deţinuţilor politici, victimele politicii agrare, victimele legii avortului, victimele represiunii religioase, victimele celor condamnaţi administrativ şi care au disparut in lagarele de munca (Canal, mine, şantiere), victimele trecerii de frontiera, victimele naţionalizarilor forţate, victimele politicii culturale (scriitori, poeţi, pictori, compozitori, etc), am ajunge la cateva milioane. Aceasta este marea crima şi interesele de afaceri, care ii uneşte pe politicieni.

La capitolul restabilirea adevarului suntem restanţi. Acuzarea fostului torţionar Alexandru Vişinescu nu vine prea tarziu? V-aţi pronunţat in acest sens declarand ca incadrarea corecta nu este de genocid. Mai mult, ca Vişinescu nu ar fi avut puterea sa faca genocid, facand trimitere şi la şefii lui. In fapt, vorbiţi despre raspunderea colectiva, a unui intreg sistem? Aceasta este insa valabila şi pentru evenimentele din decembrie 1989.

Dan VOINEA: Este valabil şi pentru evenimentele din decembrie 1989, insa fiind un dosar pe rol, şi intrucat noul Cod penal ne sancţioneaza cu inchisoare daca incercam sa influenţam intr-un fel Justiţia, ma abţin sa comentez deocamdata acest caz.

Ce nu a funcţionat in toţi aceşti ani? Din punctul d-voastra de vedere, s-a facut dreptate? Aveţi ceva sa va reproşaţi?

Dan VOINEA: In anii care au trecut din decembrie 1989 şi pana in prezent nu a funcţionat statul de drept, in sensul ca victimelor de la Revoluţie, ca şi victimelor de la Mineriada şi in general victimelor comunismului, nu li s-a facut dreptate. In aceeaşi ordine de idei putem concluziona ca guvernele post-decembriste au dat dovada de inumanitate şi abuz de putere, prin refuzul constant al Justiţiei şi in special al Procuraturii de a aduce in instanţa, public, pe cei vinovaţi de cele mai grave crime internaţionale, respectiv crimele impotriva umanitaţii, tratamentele neomenoase (omor, tortura, lipsire de libertate in mod ilegal, deportarii, execuţii sumare, etc)

Ce face Dan Voinea in prezent? V-aţi gandit vreodata sa puneţi pe hartie tot ce aţi trait, incepand cu procesul cuplului Ceauşescu?

Dan VOINEA: In prezent am cartea de munca la Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti, in cadrul careia predau Drept Procesual Penal, Criminalistica şi Criminologie. In acelaşi timp am colaborat la mai multe proiecte ce se desfaşoara in cadrul IICCMER. In ce priveşte procesul cuplului Ceauşescu am raspuns public tuturor ziariştilor care s-au interesat de acest fapt, astfel ca nu m-am gandit sa aştern pe hartie acest moment istoric important, pana cand nu vor fi terminate cercetarile ce se intreprind in legatura cu crimele şi victimele comunismului.

Interviu realizat de Daniela RAŢIU
(Daniela Raţiu este freelancer, publisher ”Vocile Dreptei” www.evz.ro, scriitor)

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.