De ce nu merg ROMANII la VOT?... Poate pentru ca LISTELE ELECTORALE sunt SUPRAPOPULATE. Poate STATUL ROMAN nu stie cati CETATENI ROMANI locuiesc in STRAINATATE?

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 29.12.2017 08:43 | Publicat in NATIONAL | Tipareste pagina

Declaraţia Zilei

Sorin Cucerai:

Despre absenţa la vot

”Fiindca (mai ales) dupa alegerile din 2016 am inceput sa fiu asaltat de pareri care mai de care mai extravagante pe tema asta, am sa incerc aici, cat de simplu pot, sa daram nişte mituri cu care lucreaza opoziţia civica (şi parţial cea politica).

Ştiu de pe acum ca nu voi avea sorţi de izbanda, insa trebuie cumva sa incerc sa opresc şuvoiul de inepţii - macar pentru bunastarea mea launtrica. Despre absenteişti, aşadar.

1. In primul rand, in ciuda aparenţelor, adevarul e ca in realitate nu ştim care e nivelul de absenteism din Romania. Asta pentru ca listele electorale sunt cel puţin discutabile.

Romania are o populaţie de 20 de milioane de cetaţeni, iar pe listele electorale sunt inscrişi 18,5 milioane de alegatori. Se vede cu ochiul liber ca ceva e in neregula: e imposibil ca in Romania sa traiasca doar 1,5 milioane de locuitori cu varsta intre 0 şi 17 ani (cei fara drept de vot) - iar datele INS confirma aceasta imposibilitate.

Asta face ca, din motive care imi scapa, listele electorale sa fie cumva suprapopulate. Caz in care nivelul real de absenteism e (semnificativ) mai mic decat cel prezentat oficial.

Şi nu, sa nu-mi spuneţi ca diferenţa e data de diasporeni. Cum statul roman nu ştie caţi cetaţeni romani locuiesc in strainatate (se vehiculeaza doar cifre estimative, dar cifra reala e necunoscuta), diasporenii nu apar ca atare in listele electorale.

2. In al doilea rand, in toate ţarile in care sunt organizate alegeri libere, prezenţa la vot este direct proporţionala cu nivelul de venit, cu nivelul de educaţie şi cu varsta.

Simplu spus, cei mai instariţi ies - pretutindeni in lume - mai mult la vot, proporţional vorbind, decat cei mai saraci; cei mai educaţi mai mult decat cei mai puţin educaţi; şi cei mai varstnici mai mult decat cei mai tineri.

(De-asta, de exemplu, nicaieri in lume nu exista vreun partid care sa işi stabileasca strategia electorala bazandu-se pe electoratul cu varsta cuprinsa intre 18 şi 24 de ani, fiindca asta e electoratul cel mai imprevizibil: nu ştii niciodata daca va vota şi, daca da, in ce proporţie.)

In caz ca fie nu ştiaţi, fie aţi uitat, in Romania doar 14,4% din electorat are studii superioare, 41,4% are un nivel mediu de educaţie, iar 44,2% are un nivel scazut de educaţie.

In acelaşi timp, in 2016 70% din populaţia ocupata avea un venit lunar net de cel mult 2.000 de lei pe luna (40% aveau un venit cel mult egal cu salariul minim).

In condiţiile astea, data fiind legatura directa dintre nivelul de educaţie şi de venit şi prezenţa la vot, e de aşteptat ca, realist vorbind, nivelul de absenteism sa fie (destul de) ridicat - chiar daca mai scazut decat cel oficial.

3. In al treilea rand, ca sa scoţi lumea la vot e nevoie de organizare şi de resurse. E relativ uşor şi ieftin sa scoţi la vot o anumita categorie de electorat din urbanul mare. Dar nici macar urbanul mare nu e compus exclusiv din aceasta categorie de electorat.

Pentru celelalte categorii ai nevoie de organizaţii - in cat mai multe oraşe, comune şi sate (preferabil in toate). Iar organizaţiile costa (cel puţin) bani şi oameni. Daca nu ai nici bani şi nici oameni, e imposibil sa scoţi lumea la vot.

PSD are un electorat stabil şi semnificativ (ca pondere intre cei care ies la vot) tocmai fiindca are foarte multe organizaţii. Prin contrast, USR are doar 2.000 de membri. E greu sa scoţi oameni la vot intr-o proporţie semnificativa cu doar atat de puţini membri.

4. In al patrulea rand, e vorba de felul in care sunt finanţate partidele politice. La noi, partidele primesc bani publici doar in funcţie de procentul de voturi obţinute - şi asta se intampla doar pentru partidele parlamentare.

Sistemul asta - finanţarea pe procent - stimuleaza partidele sa işi produca electorate captive şi/sau hardcore, pe care ştiu ca se pot baza in orice circumstanţe - şi, in acelaşi timp, sa limiteze participarea la vot a electoratului general (pentru ca electoratele lor sa ajunga sa reprezinte un procent cat mai mare din electoratul prezent la vot).

Daca, de exemplu, ai un electorat captiv şi unul hardcore care impreuna reprezinta 18% din electoratul general, iar la alegeri se prezinta doar 40% dintre alegatori. tu obţii un procent de 45% din voturi, deci 45% din fondurile publice alocate partidelor ajung la tine. Pe scurt, te-ai scos.

(In paranteza fie spus, asta ar putea fi un motiv pentru care listele electorale sunt suprapopulate: aşa te asiguri ca, in realitate, electoratul tau captiv impreuna cu electoratul tau hardcore au o pondere mai mare decat cea oficiala, deci la tine ajung mai mulţi bani.)

Pentru a creşte nivelul de prezenţa la vot, finanţarea pe procent ar trebui inlocuita cu finanţarea pe vot - ceea ce va obliga partidele sa incerce sa obţina cat mai multe voturi, deci sa scoata la vot cat mai multa lume, exact invers decat e acum.

5. In al cincilea rand, e vorba de oferta electorala/politica. Adica, pe scurt, de atenţia faţa de agenda cetaţeanului - care e publica, o gaseşti gratis in fiecare Eurobarometru, daca n-ai bani sa faci propriile cercetari.

Ei bine, cel puţin in ultimii 5 ani, saracia şi sanatatea au fost constant, in diverse forme, principalele doua probleme de pe agenda cetaţeanului.

In 2016, singurul partid care a atins astea doua puncte in programul lui electoral a fost PSD. Daca va miraţi ca a fost preferat altor partide, mai simpatice, va miraţi degeaba. Raspunsul e in faţa ochilor voştri - e nevoie doar sa-i deschideţi.

Va reamintesc ca in 2004 a caştigat sloganul „Sa traiţi bine!”, care raspundea aceloraşi puncte de pe agenda cetaţeanului.

In concluzie, nu poţi spera la un nivel mai scazut al absenteismului daca nu gaseşti o formula prin care sa raspunzi problemelor de pe agenda cetaţeanului. Daca il ignori in mod repetat, cetaţeanul va sfarşi prin a te ignora la randul lui - zau ca nu e greu de inţeles.

6. In fine, in al şaselea rand, e vorba de sistemul de vot, care e destul de restrictiv. Mersul la vot este acum relativ simplu doar pentru cei care locuiesc permanent in localitatea de domiciliu. Pentru toţi ceilalţi e foarte complicat, sau chiar prohibitiv.

Actualul sistem de vot trebuie completat cu votul prin corespondenţa, cu votul electronic şi/sau cu votul anticipat. Toate astea intr-o formula simpla şi uşor de inţeles pentru cei 44,2% cu nivel scazut de educaţie.

7. Dincolo de toate astea, exista unii care cred ca absenţii ar fi de fapt opozanţi ai PSD. Imi pare rau sa va spun, dar o prezenţa la vot de 30-40% este statistic relevanta pentru electoratul ca intreg.

Adica, cu o anumita marja de eroare, daca s-ar prezenta la vot 100% din electorat, rezultatul nu ar fi semnificativ diferit de cel obţinut printr-o prezenţa la vot de 30-40%. Daca nu ma credeţi, intrebaţi orice sociolog.

Aşa ca, mai degraba decat sa visaţi cai verzi pe pereţi, sa va ţineţi cu dinţii de miturile care va convin şi sa injuraţi tot ce va contrazice reveria ideologica, aţi face mult mai bine, presupunand ca va pasa intr-adevar de democraţia romaneasca (ceea ce. sa recunoaştem, e mai degraba discutabil) daca v-aţi ocupa serios de punctele (1)-(6)”.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.