Guvernul: Principiile şi obiectivele generale ale Bugetului pe 2016

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 10.12.2015 17:01 | Publicat in NATIONAL | Tipareste pagina

Cadrul macroeconomic

Bugetul pe 2016 a plecat de la un model riguros macroeconomic, ce a oferit cadrul de construcţie bugetara. Creşterea PIB de 4,1% pe anul 2016, asumata ca fundament pentru cifrele bugetului, nu este doar rezultatul unor analize interne ale guvernului, ci a fost validata prin mai multe runde de discuţii cu Comisia Europeana. Sursele de creştere raman exporturile şi consumul, dublate de investiţii in creştere, impulsionate şi de recenta relaxare fiscala. O serie de riscuri macroeconomice au fost luate in exerciţiul de modelare bugetara, astfel incat nu discutam de un scenariu optimist, ci de unul conservator şi realist.

Construcţia bugetara — determinanţi

Soluţii, nu scuze: un buget orientat spre recuperarea decalajului faţa de Europa

Construcţia bugetara a fost derulata sub un set important de constrangeri impuse de legislaţia adoptata de Parlamentul Romaniei in 2015, ce au dus la majorarea cheltuielilor bugetare cu cca. 12,6 mld lei. Au existat opinii potrivit carora guvernul ar fi trebuit sa respinga aceşti determinanţi cu potenţial de derapaj bugetar, eventual prin OUG. Acest guvern respecta echilibrul puterilor in stat, lasand prerogativa legislativa parlamentului ales, asa cum este firesc, iar pe de alta parte işi asumam un mandatul curajos şi inţelept in incercarea de a gasi soluţii de echilibrare in acest cadru dat. Ne concentram sa gasim soluţii, nu sa ne gasim scuze ca nu a avut incotro. In acelaşi timp, bugetul a fost construit ţinand cont de pragul maxim de deficit de 3% stabilit la nivelul Uniunii Europene, ceea ce arata in fapt respectarea regulilor la nivel european

In ceea ce priveşte Obiectul Bugetar pe termen Mediu (MTO), guvernul este ferm hotarat ca pe parcursul anului 2016 sa creeze premizele realinierii deficitului structural la aceste ţinte, astfel incat pe termen mediu Romania sa se incadreze in liniile agreate (1% deficit structural). De altfel, un numar important de state membre din cadrul UE au o politica similara, in care au anunţat incadrarea graduala in ţintele MTO. Iar Romania are nevoie de o marja de manevra bugetara pentru a ajunge din urma restul ţarilor Uniunii Europene.

Implementarea bugetului — principii de baza

Guvernul are in vedere cinci principii de baza in implementarea bugetului: prioritizare, transparenţa, eficienţa, prudenţa şi predictibilitate.

1. Prioritizarea. Acest guvern concentreaza resursele in proiectele cu impact real, nu incepe mai mult decat poate termina. Abordarea avuta in vedere nu ţine neaparat de plafoanele de alocare a nivel de minister sau domeniu de intervenţie, ci, mai degraba, de modul in care se prioritizeaza cheltuielile, in special cele care vizeaza investiţiile, in cadrul alocarilor. Pragmatic, s-a avut in vedere evitarea risipirii resurselor intr-un 'shopping list', prin concentrarea pe un numar limitat de proiecte prioritare, care sa conduca la rezultate concrete.

2. Transparentizarea. Guvernul şi ministerele de linie vor publica contractele de achiziţii publice, pentru a nu mai exista suspiciuni cu privire la alocarea banilor publici. In acest mod se construieşte o relaţie de incredere cu cetaţenii. Este bugetul lor, in primul rand. Transparenţa implica şi raportarea mult mai deschisa a execuţiei bugetare, astfel incat orice cetaţean sa poata urmari ce se intampla cu resursele bugetare, atat pe venituri, cat şi pe cheltuieli.

3. Eficienţa in implementarea bugetului este o condiţie cheie ca oamenii sa inţeleaga de ce merita sa colectam venituri la nivelul statului. Romania are bugete mici şi multe nevoi de dezvoltare, dar şi risipeşte puţinele resurse pe care le are. Eliminarea risipei in sectorul public este o prioritate cheie a guvernului şi strans legata de reforma administraţiei publice, care deja a fost anunţata.

4. Prudenţa este un alt factor crucial in gestiunea bugetului pe 2016. Cu un deficit prognozat de 2,95% este clar ca trebuie sa fim extrem de prudenţi pentru a nu exista derapaje. Guvernul a creat un plafon de blocare a cheltuielilor publice cu bunurile şi serviciile de 10% (cca. 4 mld. lei), ca buffer pentru a nu permite derapaje. In plus, guvernul mizeaza pe o rezerva de creştere de venituri care este firesc sa survina, ca urmare a efectelor de runda a doua a relaxarii fiscale (bani care raman in circuitul privat şi se multiplica). Este bine ca aceste efecte nu au fost luate in calcul in construcţia bugetara, tocmai pentru a avea o abordare mai prudenta in implementare.

5. Predictibilitatea şi stabilitatea sunt principii cheie pe care guvernul le va avea in vedere pentru creşterea increderii mediului privat şi stimularea investiţiilor. Guvernul va respecta legea responsabilitaţii fiscal-bugetare şi va avea in vedere doar doua rectificari, aşa cum prevede cadrul legal.

Construcţia bugetara — politica noului guvern

In ciuda limitarilor pe care le-a avut aceasta construcţie bugetara, guvernul a reuşit in mare masura sa reflecte in noul buget prioritaţile cheie pe care le-a anunţat şi le va transpune in practica in urmatorul an. Sanatatea şi educaţia sunt prioritaţile noastre. Sunt vitale pentru respectul nostru de sine, ca naţiune.

In acest sens, in comparaţie cu execuţia finala estimata a bugetului pe 2015, vor exista alocari mai mari la sanatate (+3,1 mld. lei), educaţie (+2,3 mld. lei) şi cercetare (+508 mil. lei). Pe langa creşterea de buget aferenta educaţiei, de aproape 10%, guvernul va aloca catre autoritaţile publice locale o suma suplimentara de 1 mld. lei pentru reabilitarea şcolilor, avand in vedere ca in multe cazuri infrastructura de educaţie preuniversitara este inca precara. Pe de alta parte, investiţiile in cercetare, crescute cu aprox. 23% in 2016, sunt o precondiţie a creşterii economice sustenabile. Fara excepţie, toate naţiunile care au investit in cercetare au devenit mai prospere.

Educaţie — o şcoala mai buna şi mai accesibila şi impulsionarea inovarii

Din punct de vedere al politicii in domeniul educaţiei, vrem o şcoala mai moderna şi mai accesibila. ?colile bune trebuie sa fie pentru toţi şi ne gandim mai ales la copiii de la sate. Guvernul a avut ca prioritate generarea de proiecte concrete de creştere a accesului la educaţie, mai ales in mediul rural. In acelaşi timp insa, guvernul pune accent pe calitatea şi performanţa educaţiei, ca baza critica a dezvoltarii capitalului uman in societatea romaneasca.

Patru dintre iniţiativele care dau personalitate acestui buget, pe liniile lui prioritare in educaţie, sunt:

— Universitaţi la standarde europene şi consolidarea autonomiei — imbunataţirea participarii şi eficienţei invaţamantului superior prin alocarea a 2,23 mld. lei pentru 48 de universitaţi, implicand 58.495 cadre didactice, personal auxiliar, oferirea de subvenţii pentru camine şi cantine (141.6 mil. lei) cu beneficiari 103.105 studenţi, creşterea burselor pentru 73.000 de studenţi cu 20%, creşterea finanţarii de baza cu 22%;

— Şcoli mai bune şi mai sigure — reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii unitaţilor şcolare prin alocarea a 87 mil. lei pentru 234 de uniţati de invaţamant preuniversitar de stat, din care 174 gradiniţe şi 67 şcoli. La acestre sume se adauga, pentru acelaşi obiectiv, realbilitarea a 2000 de şcoli la nivel local ,prin alocare in bugetul MDRAP.

— Acces şi echitate la educaţie — operaţionalizarea proiectului ROSE derulat cu finanţare de la Banca Mondiala, in vederea scaderii abandonului şcolar şi creşterii tranziţiei spre invaţamantul superior. Sunt vizate 300 licee ca beneficiari de granturi la nivel naţional.

— Curricula inovativa şi cariera didactica — se vor aplica, in premiera, mecanisme noi de consultare publica şi pilotare pentru clasele a V-a şi a IX-a, prin folosirea finanţarilor din partea Bancii Mondiale şi a fondurilor nerambursabile UE.

Din punct de vedere al obiectivelor de investiţii aferente cercetarii, dezvoltarii şi inovarii, bugetul pentru anul 2016 are in vedere continuarea investiţiilor dedicate proiectului de importanţa europeana ELI-NP de la Magurele (396.2 mil. lei, fonduri nerambursabile), ceea ce va duce la finalizarea construcţiei şi instalarea echipamentelor-cheie prevazute in acest proiect. Important de menţionat este şi dezvoltarea conceptului de dezvoltare teritoriala integrata Laser Valley — The Land of Lights in jurul facilitaţii fanion de la Magurele, care astfel va deveni un vector-cheie in generarea de efecte de antrenare pozitive (splillovers) la nivel local, dar şi naţional şi internaţional.

Sanatate — imbunataţirea serviciilor medicale

Prioritaţile guvernului in domeniul sanataţii sunt direct legate de creşterea calitaţii serviciilor medicale. Acestea sunt reflectate in bugetul pentru anul 2016 prin continuarea proiectelor şi programelor aflate in derulare, dar si prin atenţia speciala de care se vor bucura programele naţionale nou aparute:

# Lansarea Programului National pentru Arşi, cu o pondere de cca. 10% din totalul alocarilor pentru programe naţionale, dublata de un acord cu Banca Mondiala, prin care se vor constitui 4 centre de arşi (Iaşi, Targu Mureş, Timişoara, Bucureşti)

# Introducerea unui Subprogram nou in cadrul Programului Naţional de Oncologie: Oncologie pediatrica, cu o alocare preliminara de cca. 2% din totalul bugetului de programe.

# Dezvoltarea programelor destinate mamei şi copilului, printr-o prioritizare in 2016 a asistenţei medicale dedicate nou-nascutului prematur. Se are in vedere modernizarea secţiilor de terapie intensiva neonatala, prin alocarea a minim 3% din bugetul de programe.

In ceea ce priveşte continuarea iniţiativelor deja aflate in derulare, se va accelera construirea celor 3 spitale regionale din Cluj, Iaşi, Craiova, pentru care sunt alocate fonduri nerambursabile FEDR de 320 mil. EUR.

Ca strategie generala, alocarea pe 2016 incearca sa aşeze mai bine premisele pentru redefinirea statutului personalului medical in societate şi pentru imbunataţirea starii de sanatate a populaţiei, pe termen mediu şi lung.

Transport — de la vorbe la fapte

Prioritatea guvernului in ceea ce priveşte infrastructura de transport este de a accelera implementarea proiectelor agreate in Master Planul General de Transport. Aceasta presupune deblocarea de urgenţa a tuturor precondiţiilor de demarare a proiectelor care nu sunt incepute (de ex. exproprieri, studii, contracte) şi execuţia urmatoarelor proiecte cu finanţarea alocata pentru 2016, aflate in implementare sau gata de a fi lansate:

Nr. Crt. Denumire proiect Valoare mil. lei

1 Autostrada Lugoj — Deva 348

2 Autostrada Sebeş — Turda 247

3 Autostrada Cp.Turzii — Ogra — Tg.Mureş 230

4 Autostrada Transilvania 449,8

Total general 1274,8

Nr. Crt. Denumire proiect Valoare mil. lei

1 Modernizare CF Sighişoara — Coşlariu — Simeria 542

2 Modernizare CF km. 614 — Gurasada — Simeria 348

3 Modernizarea caii ferate Braşov — Sighişoara 887

Total general 1777

Nr. Crt. Denumire proiect Valoare mil. lei

1 Magistrala M5: Dr. Taberei — Eroilor (11.5 km tunel + 10 staţii) 588

2 Magistrala M4: Parc Bazilescu — Strauleşti (2.1 km tunel + 2 staţii) 270

3 Magistrala M6: 1 Mai — Aeroport Henri Coanda*

Total general 858

Total infrastructura transport 3909,8

* proiectul de magistrala M6 va putea fi introdus in buget la prima rectificare, in funcţie de termenele de finalizare a procesului de achiziţie publica

Alocarea bugetara pe proiectele de infrastructura de transport va putea fi suplimentata printr-un mecanism deja convenit cu Ministerul Finanţelor Publice, in funcţie de ritmul de derulare a lucrarilor. Astfel, guvernul s-a asigurat ca, in condiţiile devansarii de lucrari sau a unui ritm mai alert de realizare, vor exista fondurile disponibile pentru a nu se ajunge la blocaje financiare.

Aparare — prioritate intr-un context global de securitate dificil

Prioritatea guvernului in domeniul apararii şi siguranţei naţionale este respectarea obligaţiilor ce decurg din calitatea de membru al NATO, UE şi din parteneriatele strategice la care Romania este parte. Aproape de graniţele noastre sunt vremuri tulburi. Guvernul asuma decizia Consiliul Suprem de Aparare a ?arii de creştere graduala a bugetului alocat apararii la 2%, pana in 2017 — promisiunea noastra ca ţara, atunci cand am intrat in NATO. Romania este o ţara care işi va ţine promisiunile, atat faţa de cetaţenii ei, cat şi faţa de partenerii ei. De aceea, se vor aloca acum sume suplimentare pentru bugetul de aparare (1,3 mld. lei).

Investiţii in dezvoltarea locala — depolitizare şi obiectivizare a finanţarii

Un element cheie al politicii guvernului este, in general, impulsionarea investiţiilor publice, ca factor de creştere economica şi dezvoltare. Faţa de execuţia bugetara estimata pe 2015, in care investiţiile nu au reuşit sa depaşeasca 4,7% din PIB, in special din raţiuni de lipsa de proiecte finanţabile, pentru anul 2016 alocarea este de 5,1%, fiind bazata pe o capacitate sporita de impulsionare a proiectelor relevante, care sa asigure o execuţie totala a acestei linii importante de buget.

De remarcat faptul ca, pe langa creşterile menţionate mai sus, acest buget reuşeşte sa seteze o ambiţie sporita in zona dezvoltarii locale, unde alocarea pentru investiţii este semnificativ mai mare (+2 mld. RON) faţa de limitele bugetare trasate ca propunere de fostul guvern. Acest demers reprezinta, de fapt, intenţia guvernului actual de a nu mai avea doua Romanii, de a nu lasa in urma pe nimeni, ci de a imbina creşterea economica inteligenta cu o coeziune sociala care sa ne faca sa ne simţim membrii aceleiaşi comunitaţi. Prin urmare, avem o politica, dar şi un buget care incearca sa uneasca, nu sa dezbine.

Dincolo de asta, diferenţiatorul in politica actualului guvern şi totodata angajamentul pe care acesta şi-l asuma este prioritizarea obiectiva a proiectelor de investiţii, in baza analizelor efectuate impreuna cu Banca Mondiala in ultimii doi ani şi a criteriilor stabilite pentru asta. Fondurile vor ajunge acolo unde acestea sunt cu adevarat necesare, catre acele persoane care au cu adevarat nevoie de ele. Nevoile se cunosc, sunt bine evidenţiate in analizele menţionate şi se ştie de obligaţia de a face 'mai mult cu mai puţin'. Tocmai de aceea, o fundamentare corecta, pragmatica şi transparenta va sta la baza tuturor proiectelor finanţate din bugetul de stat.

Bugetul pe 2016 — al Romaniei şi nu al guvernului

Bugetul este construit pe ideea ca statul va oferi un set de bunuri şi servicii publice care vor crea premisele de dezvoltare la care sectorul privat şi cetaţenii sa poata adera şi contribui. Pana la urma, statul, prin bugetul pus la dispoziţie de platitorii de taxe, poate doar impulsiona creşterea economica, dar nu se poate substitui sectorului privat, care genereaza aceasta creştere.

Este important de precizat ca o premisa de baza a construcţiei bugetare este deschiderea şi determinarea actualului guvern de a colabora mai bine cu sectorul privat.

Este vital ca sectorul privat sa fie solidar cu exerciţiul bugetar pe 2016, poate in premiera in societatea romaneasca de dupa 1989. Pana la urma, prin respectarea Codului Fiscal recent aprobat şi a reducerilor fiscale aferente (TVA, dividende etc.), guvernul a lasat sectorului privat gestiunea unor sume de cca. 10,2 mld. lei, reprezintand echivalentul relaxarii fiscale. Acest guvern nu priveşte sectorul privat doar ca pe o masa inerta de contribuabili, ci are incredere in capacitatea de mobilizare a mediului de afaceri, a mediului antreprenorial, pentru construcţia unui proiect de ţara coerent.

In mod similar, cetaţenii trebuie sa priveasca bugetul public ca fiind o resursa limitata, la care ei au contribuit cu incredere, pentru avea o ţara mai buna. Banii din buget nu sunt banii guvernului sau ai vreunui ministru. Banii din buget reflecta contribuţii care trebuie valorizate şi folosite cu chibzuiala, pentru interesul comun al societaţii. De aceea, nu doar guvernul trebuie sa fie un bun gospodar, dar şi toţi romanii trebuie sa se gandeasca cum pot menaja risipa de resurse.

Consultare şi transparenţa

In ultimele zile, in limita stransa de timp avuta la dispoziţie de la investire şi pana la data limita ceruta de parlament pentru primirea Proiectului de Buget 2016, guvernul a creat un cadru de consultare cu cetaţenii şi societatea civila prin intermediul nou-creatului Minister pentru Consultare Publica şi Dialog Civic. Peste 150 de cetaţeni, ONG-uri, firme private şi chiar reprezentanţi ai administraţiei publice locale au transmis guvernului opinii şi puncte de vedere extrem de diverse referitoare la buget şi nu numai. Sugestiile au fost atent analizate, iar cele pertinente au fost luate in calcul de guvern in discuţiile preliminare adoptarii bugetului. Celelalte puncte de vedere au fost, in marea lor majoritate, pastrate ca reflecţii utile pentru direcţiile de dezvoltare a Romaniei pe viitor.

Acest proces de consultare, evident, perfectibil sub aspect organizatoric, este in linie cu dorinţa deja exprimata de guvern, de a stimula interesul cetaţenilor pentru Buget şi de a nu pierde contactul cu societatea, prin izolarea intr-un turn de fildeş.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.