GUVERNUL PSD a modificat LEGISLATIA PENALA si PROCESUAL PENALA. PROCURORII, extrema urgenta!...

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 16.11.2017 08:23 | Publicat in NATIONAL | Tipareste pagina

Guvernul a adoptat un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul Penal, a Legii nr.135/2010 privind Codul de Procedura Penala, precum şi a altor acte normative.
Proiectul de lege este elaborat de Ministerul Justitiei şi are in vedere modificarea si completarea legislatiei penale şi procesual-penale pentru punerea acesteia in acord cu prevederile Constituţiei, aşa cum au fost acestea interpretate prin treisprezece decizii ale Curtii Constitutionale.

De asemenea, sunt propuse intervenţii punctuale asupra Legii nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator şi a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal.

Principalele reglementari din legislatia penala şi procesual-penala cu privire la care sunt propuse modificari sunt cele referitoare la modul de aplicare a legii penale mai favorabile, momentul pana la care poate interveni impacarea partilor in procesul penal, recuzarea procurorilor, definiţia infracţiunii continuate, unele dintre infractiunile contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice, reglementarea cazurilor de nulitate absoluta, revizuirea hotararilor judecatoresti definitive, reglementarea vizitei intime in cazul persoanelor private de libertate.
Astfel, de exemplu, in Codul penal, la capitolul - ”Infracţiuni contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice” - este incriminata şi fapta de conducere pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier, neinmatriculat sau neinregistrat sau cu numar fals de inmatriculare sau inregistrare.
De asemenea, conducerea unui tractor agricol sau forestier, fara permis de conducere, se pedepseşte cu inchisoarea de la unu la 5 ani.

Totodata, se propune introducerea unei noi infracţiuni – este vorba de consumul de alcool sau de alte substanţe - ulterior producerii unui accident de circulaţie.
Astfel, fapta conducatorului unui vehicul de a consuma alcool sau alte substanţe psihoactive, dupa producerea unui accident de circulaţie care a avut ca rezultat uciderea sau vatamarea integritaţii corporale ori a sanataţii uneia sau mai multor persoane, pana la recoltarea probelor biologice, se pedepseşte cu inchisoare de la unu la 5 ani sau cu amenda.
Daca persoana aflata in una din situaţiile de mai sus efectueaza transport public de persoane, transport de substanţe sau produse periculoase ori se afla in procesul de instruire practica a unor persoane pentru obţinerea permisului de conducere, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani.
Nu constituie infracţiune consumul de substanţe psihoactive, dupa producerea accidentului de circulaţie care a avut ca rezultat uciderea sau vatamarea integritaţii corporale ori a sanataţii uneia sau mai multor persoane şi pana la recoltarea probelor biologice, daca acestea sunt administrate de personal medical autorizat, in cazul in care acestea sunt impuse de starea de sanatate sau de vatamarea corporala a conducatorului auto.

In ceea ce priveşte Codul de procedura penala se propun modificari care vor fi in concordanţa cu prevederile a opt decizii ale Curţii Constituţionale.
De exemplu, se propune o reglementare distincta a procedurii recuzarii procurorului cand aceasta intervine in faza de urmarire penala de cea care intervine in faţa judecatorului de drepturi şi libertaţi, judecatorului de camera preliminara sau a instanţei de judecata.
Proiectul de lege va fi transmis spre dezbatere şi adoptare Parlamentului.

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, a Legii nr.135/2010 privind Codului de procedura penala, precum şi a altor acte normative

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege
Art. I.
Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009, cu modificarile şi completarile ulterioare, se modifica şi se completeaza dupa cum urmeaza:
1. Alineatul (1) al articolului 35 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
„(1) Infracţiunea este continuata cand o persoana savarşeşte la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiaşi rezoluţii, acţiuni sau inacţiuni care prezinta, fiecare in parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni.”
2. Alineatele (1), (2) şi (4) ale articolului 334 se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
„(1) Punerea in circulaţie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau a unui tramvai ori a unui tractor agricol sau forestier neinmatriculat sau neinregistrat, potrivit legii, se pedepseşte cu inchisoare de la unu la 3 ani sau cu amenda.
(2) Punerea in circulaţie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau a unui tramvai ori a unui tractor agricol sau forestier cu numar fals de inmatriculare sau inregistrare se pedepseşte cu inchisoare de la unu la 5 ani sau cu amenda.
(4) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tractor agricol sau forestier sau tractarea unei remorci ale carei placuţe cu numarul de inmatriculare sau de inregistrare au fost retrase sau a unui vehicul inmatriculat in alt stat, care nu are drept de circulaţie in Romania, se pedepseşte cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.”
3. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 335 se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
„(1) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul, a unui tramvai ori a unui tractor agricol sau forestier de catre o persoana care nu poseda permis de conducere se pedepseşte cu inchisoarea de la unu la 5 ani.”
(2) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de catre o persoana al carei permis de conducere este necorespunzator categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv ori al carei permis i-a fost retras sau anulat ori careia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendata sau care nu are dreptul de a conduce autovehicule, tramvaie ori tractoare agricole sau forestiere in Romania se pedepseşte cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.”
5. deţinerii permisului de conducere de catre o persoana care are o imbibaţie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange se pedepseşte cu inchisoare de la unu la 5 ani sau cu amenda.”
5. Dupa articolul 336 se introduce un nou articol, art. 3361, cu urmatorul cuprins: Art. 3361. Consumul de alcool sau de alte substanţe ulterior producerii unui accident de circulaţie „(1) Fapta conducatorului unui vehicul de a consuma alcool sau alte substanţe psihoactive, dupa producerea unui accident de circulaţie care a avut ca rezultat uciderea sau vatamarea integritaţii corporale ori a sanataţii uneia sau mai multor persoane, pana la recoltarea probelor biologice, se pedepseşte cu inchisoare de la unu la 5 ani sau cu amenda.(2) Daca persoana aflata in una dintre situaţiile prevazute in alin. (1) efectueaza transport public de persoane, transport de substanţe sau produse periculoase ori se afla in procesul de instruire practica a unor persoane pentru obţinerea permisului de conducere sau in timpul desfaşurarii probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani. (3) Nu constituie infracţiune consumul de substanţe psihoactive, dupa producerea accidentului de circulaţie care a avut ca rezultat uciderea sau vatamarea integritaţii corporale ori a sanataţii uneia sau mai multor persoane şi pana la recoltarea probelor biologice, daca acestea sunt administrate de personal medical autorizat, in cazul in care acestea sunt impuse de starea de sanatate sau de vatamarea corporala a conducatorului auto.”
Art. II. Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 486 din 15 iulie 2010, cu modificarile şi completarile ulterioare, se modifica şi se completeaza dupa cum urmeaza:
1. Alineatul (1) al articolului 21 se modifica şi va avea urmatorul cuprins: „(1) Introducerea in procesul penal a parţii responsabile civilmente poate avea loc, la cererea parţii indreptaţite potrivit legii civile, oricand pe parcursul urmaririi penale, dar nu mai tarziu de momentul sesizarii instanţei de judecata potrivit art. 329 alin. (1).”
2. Articolul 47 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
„ Art. 47 - Excepţiile de necompetenţa
(1) Excepţia de necompetenţa materiala si cea de necompetenţa dupa calitatea persoanei pot fi ridicate in tot cursul procesului penal, pana la pronunţarea unei hotarari definitive.
(2) Excepţia de necompetenţa teritoriala poate fi invocata pana la inceperea cercetarii judecatoreşti.
(3) Excepţiile de necompetenţa pot fi invocate din oficiu, de catre procuror, de catre persoana vatamata sau de catre parţi”.
3. Articolul 70 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 70 - Procedura de soluţionare a abţinerii sau recuzarii procurorului
„(1) In cursul urmaririi penale, asupra abţinerii sau recuzarii procurorului se pronunţa procurorul ierarhic superior. Declaraţia de abţinere sau cererea de recuzare se adreseaza acestuia, sub sancţiunea inadmisibilitaţii.
(2) Inadmisibilitatea se constata de procurorul in faţa caruia s-a formulat cererea de recuzare.
(3) Procurorul ierarhic superior soluţioneaza cererea in 48 de ore, prin ordonanţa care nu este supusa niciunei cai de atac.
(4) In cursul urmaririi penale, procurorul recuzat poate participa la soluţionarea cererii privitoare la masura preventiva şi poate efectua acte sau dispune orice masuri care justifica urgenţa.
(5) In caz de admitere a abţinerii sau a recuzarii, procurorul ierarhic superior stabileşte in ce masura actele indeplinite ori masurile dispuse se menţin.
(6) In cursul urmaririi penale atunci cand procedura este in faţa judecatorului de drepturi şi libertaţi, in faza camerei preliminare sau in faza de judecata, declaraţia de abţinere sau cererea de recuzare a procurorului care participa la şedinţa de judecata se adreseaza, sub sancţiunea inadmisibilitaţii, judecatorului de drepturi şi libertaţi, judecatorului de camera preliminara sau completului de judecata. Inadmisibilitatea declaraţiei de abţinere sau a cererii de recuzare a procurorului este constata de judecatorul sau de completul in faţa caruia s-a formulat
(7) Abţinerea sau recuzarea procurorului care participa la şedinţa de judecata se soluţioneaza de judecatorul de drepturi şi libertaţi, judecatorul de camera preliminara sau de completul de judecata in faţa careia a fost ridicata, in camera de consiliu, , in cel mult 24 de ore. Daca apreciaza necesar pentru soluţionarea cererii, se pot efectua orice verificari şi pot fi ascultaţi subiecţii procesuali principali, parţile şi procurorul care se abţine sau a carei recuzare se solicita.
(8) In caz de admitere a abţinerii sau a recuzarii procurorului care participa la şedinţa de judecata, judecatorul sau, dupa caz, completul de judecata va stabili in ce masura actele indeplinite ori masurile dispuse de acest procuror in faţa judecatorului de drepturi şi libertaţi, ori, dupa caz, in faza camerei preliminare sau in faza de judecata se menţin.
(9) Incheierea prin care se soluţioneaza abţinerea ori recuzarea nu este supusa niciunei cai de atac. Este inadmisibila recuzarea judecatorului chemat sa decida asupra recuzarii.”
4. Alineatul (1) al articolului 145 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
„ (1) Dupa incetarea masurii de supraveghere tehnica, procurorul informeaza, in scris, in cel mult 10 zile, pe inculpatul care a fost subiect al unui mandat despre masura de supraveghere tehnica ce a fost luata in privinţa sa”.
5. La art. 145, dupa alineatul (5) se introduc opt alineate noi, alin. (6)-(13), cu urmatorul cuprins:
„(6) Dupa incetarea masurii de supraveghere tehnica, procurorul informeaza in scris, in termenul prevazut de alin. (1), şi persoanele care au fost supuse unei masuri de supraveghere tehnica, altele decat cele care au calitatea de inculpat, daca identitatea acestora este cunoscuta, despre respectiva masura de supraveghere tehnica. Dispoziţiile alin. (2)-(5) se aplica in mod corespunzator.
(7) Persoana informata potrivit alin. (6) poate face contestaţie, atat cu privire la legalitatea masurii de supraveghere tehnica careia i-a fost supusa, cat şi cu privire la legalitatea modalitaţii de punere in executare a mandatului de supraveghere tehnica.
(8) Contestaţia prevazuta de alin. (7) se adreseaza instanţei de judecata in cadrul careia funcţioneaza judecatorul de drepturi şi libertaţi care a dispus sau confirmat masura de supraveghere tehnica şi se soluţioneaza de catre judecatorul de drepturi şi libertaţi de la instanţa superioara, in şedinţa in camera de consiliu, cu participarea procurorului şi cu citarea persoanei care a formulat contestaţia.
(9) Termenul de formulare a contestaţiei este de 15 zile şi curge:
a) de la data la care procurorul a informat, potrivit alin. (6), persoana care a fost supusa unei masuri de supraveghere tehnica, atunci cand se contesta legalitatea respectivei masuri de supraveghere tehnica;
b) de la data la care persoana care a fost supusa unei masuri de supraveghere tehnica, alta decat inculpatul, a luat cunoştinţa, la cerere, de conţinutul proceselor-verbale in care sunt consemnate activitaţile de supraveghere tehnica efectuate ori de la data la care i s-a asigurat, la cerere, ascultarea convorbirilor, comunicarilor sau conversaţiilor ori vizionarea imaginilor rezultate din activitatea de supraveghere tehnica, atunci cand se contesta modul de punere in executare a mandatului de supraveghere tehnica.
(10) Cand contestaţia prevazuta de alin. (7) se refera la un mandat de supraveghere tehnica ori la modalitatea de punere in executare a unui mandat de supraveghere tehnica dispus ori incuviinţat de judecatorul de drepturi şi libertaţi de la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aceasta este soluţionata de completul competent, potrivit legii, de la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(11) Contestaţia prevazuta de alin. (7) se soluţioneaza prin incheiere, care nu este supusa niciunei cai de atac, putandu-se pronunţa una dintre urmatoarele soluţii:
1. respingerea cererii:
a) cand contestaţia este tardiva;
b) cand se apreciaza ca masura de supraveghere tehnica a fost dispusa ori confirmata in condiţiile legii;
c) cand se apreciaza ca punerea in executare a mandatului de supraveghere tehnica s-a facut in condiţiile legii;
2. admiterea cererii:
a) cand se apreciaza ca masura de supraveghere tehnica nu a fost dispusa ori confirmata in condiţiile legii;
b) cand se apreciaza ca punerea in executare a mandatului de supraveghere tehnica nu s-a facut in condiţiile legii.
(12) Odata cu admiterea contestaţiei in temeiul alin. (11) pct. 2, se dispune şi distrugerea probelor contestate daca acestea au fost obţinute in mod ilegal. Procurorul distruge inregistrarile astfel obţinute şi intocmeşte un proces-verbal in acest sens, pe care il ataşeaza dosarului cauzei.
(13) Daca in cauza in care a fost dispusa masura de supraveghere tehnica a fost sesizata instanţa prin rechizitoriu, contestaţia prevazuta de alin. (7) se depune la instanţa astfel sesizata şi se soluţioneaza de judecatorul de camera preliminara in cadrul procedurii prevazute de art. 345 alin. (1). Dispoziţiile alin. (9), (11) şi (12) se aplica in mod corespunzator”.
6. Alineatul (2) al articolului 213 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
„(2) Judecatorul de drepturi şi libertaţi sesizat conform alin. (1) fixeaza termen de soluţionare in camera de consiliu şi dispune citarea inculpatului. Dispoziţiile art. 204 alin.(4) se aplica in mod corespunzator.”
7. Dupa alineatul (4) al articolului 220 se introduce un nou alineat, alin. (5), cu urmatorul cuprins:
„(5) Faţa de inculpatul care a mai fost arestat preventiv sau faţa de care s-a mai dispus arestarea la domiciliu in aceeaşi cauza, in cursul urmaririi penale, al procedurii de camera preliminara sau al judecaţii, se poate dispune din nou masura arestului la domiciliu, numai daca au intervenit temeiuri noi care fac necesara privarea sa de libertate.”
8. Alineatul (1) al articolului 235 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
„(1) Propunerea de prelungire a arestarii preventive impreuna cu dosarul cauzei se depun la judecatorul de drepturi şi libertaţi cu cel puţin 5 zile inainte de expirarea duratei arestarii preventive, sub sancţiunea prevazuta de art. 268 alin. (1)”.
9. Alineatul (3) al articolului 238 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
„(3) Faţa de inculpatul care a mai fost arestat preventiv sau faţa de care s-a mai dispus arestarea la domiciliu in aceeaşi cauza, in cursul urmaririi penale, al procedurii de camera preliminara sau al judecaţii, se poate dispune din nou masura arestarii preventive numai daca au intervenit temeiuri noi care fac necesara privarea sa de libertate.”
10. La articolul 281 alineatul (1), litera b) va avea urmatorul cuprins:
„b) competenţa materiala şi competenţa dupa calitatea persoanei;”
11. Alineatele (3) şi (4) ale articolului 453 se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
„(3) Cazul prevazut la alin. (1) lit. f) poate fi invocat ca motiv de revizuire numai in favoarea persoanei condamnate sau a celei faţa de care s-a dispus renunţarea la aplicarea pedepsei ori amanarea aplicarii pedepsei.
(4) Cazul prevazut la alin. (1) lit. a) constituie motiv de revizuire daca pe baza faptelor sau imprejurarilor noi se poate dovedi netemeinicia hotararii de achitare, condamnare, de renunţare la aplicarea pedepsei, de amanare a aplicarii pedepsei ori de incetare a procesului penal, iar cazurile prevazute la alin. (1) lit. b) - d) si f) constituie motive de revizuire daca au dus la pronunţarea unei hotarari nelegale sau netemeinice.”
12. Alineatul (2) al articolului 457 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
„(2) Cererea de revizuire in defavoarea condamnatului, a celui achitat sau a celui faţa de care s-a incetat procesul penal se poate face in termen de 3 luni, care curge:
a) in cazurile prevazute la art. 453 alin. (1) lit. a) - d), cand nu sunt constatate prin hotarare definitiva, de la data cand faptele sau imprejurarile au fost cunoscute de persoana care face cererea sau de la data cand aceasta a luat cunoştinţa de imprejurarile pentru care constatarea infracţiunii nu se poate face printr-o hotarare penala, dar nu mai tarziu de 3 ani de la data producerii acestora;
b) in cazurile prevazute la art. 453 alin. (1) lit. a) - d), daca sunt constatate prin hotarare definitiva, de la data cand hotararea a fost cunoscuta de persoana care face cererea, dar nu mai tarziu de un an de la data ramanerii definitive a hotararii penale;
c) in cazul prevazut la art. 453 alin. (1) lit. e), de la data cand hotararile ce nu se conciliaza au fost cunoscute de persoana care face cererea”.
Art. III. Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, cu modificarile şi completarile ulterioare, se modifica şi se completeaza dupa cum urmeaza:
1. Dupa articolul 236 se introduce un nou articol, art. 2361, cu urmatorul cuprins:
„In aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal, pentru stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile nu este permisa combinarea prevederilor din legi succesive.”
2. Dupa articolul 240 se introduce un nou articol, art. 2401, cu urmatorul cuprins:
„In aplicarea dispoziţiilor art. 159 alin. (3) din Codul penal, in cauzele in curs de soluţionare la data intrarii in vigoare a Codului penal, dar pentru care la acea data momentul citirii actului de sesizare a instanţei de judecata fusese depaşit, impacarea poate interveni pana la primul termen ulterior datei de 19 noiembrie 2014, data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 508/2014.”
Art. IV.
Articolul 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 288 din 18 aprilie 2014 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
„Art. 19.
Persoana care are calitatea de martor, in sensul art. 2 lit. a) pct. 1, şi care a comis o infracţiune, iar inaintea sau in timpul urmaririi penale ori al judecaţii denunţa şi faciliteaza identificarea şi tragerea la raspundere penala a altor persoane care au savarşit astfel de infracţiuni beneficiaza de reducerea la jumatate a limitelor pedepsei prevazute de lege.”
Art. V.
Dupa alineatul (3) al articolului 67 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 441 din 22 mai 2006, cu modificarile şi completarile ulterioare, se introduce un nou alineat, alin.(4), cu urmatorul cuprins:
„(4) Incheierea unui acord de mediere cu privire la infracţiunile pentru care poate interveni impacarea inlatura raspunderea penala numai daca are loc pana la citirea actului de sesizare a instanţei.”
Art. VI.
Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 514 din 14 august 2013, cu modificarile şi completarile ulterioare, se modifica şi se completeaza dupa cum urmeaza:
1. Alineatul (1) al articolului 69 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
„(1) Pot beneficia de vizita intima persoanele care indeplinesc, cumulativ, urmatoarele condiţii:
a) sunt condamnate definitiv si sunt repartizate intr-un regim de executare a pedepselor privative de libertate, respectiv sunt arestate preventiv in cursul judecaţii;
b) exista o relaţie de casatorie, dovedita prin copie legalizata a certificatului de casatorie sau, dupa caz, o relaţie de parteneriat similara relaţiilor stabilite intre soţi;
c) nu au beneficiat de permisiunea de ieşire din penitenciar in ultimele 3 luni anterioare solicitarii vizitei intime, in cazul persoanelor condamnate;
d) nu au fost sancţionate disciplinar pe o perioada de 6 luni, anterioara solicitarii vizitei intime, sau sancţiunea a fost ridicata in cazul persoanelor condamnate, iar in cazul persoanelor arestate preventiv in cursul judecaţii in ultimele 30 de zile anterioare solicitarii;
e) participa activ la activitaţi si programe educaţionale, de asistenţa psihologica si asistenţa sociala ori la munca.”
2. Dupa alineatul (4) al articolului 69 se introduce un nou alineat, alin.(41), cu urmatorul cuprins:
se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
„(41) In cazul in care intre momentul aprobarii cererii si cel al acordarii dreptului deţinutul nu mai indeplineşte condiţiile prevazute de alin. (1), vizita intima nu se acorda.”
3. La articolul 110 alineatul (1), literele b) şi d) se abroga.
4. Dupa articolul 112 se introduce un nou articol, art. 1121, cu urmatorul cuprins:
Art. 1121 – Vizita intima in cazul persoanelor reţinute sau arestate preventiv aflate in centrele de reţinere si arestare preventiva
„(1) Pot beneficia de vizita intima persoanele arestate preventiv in cursul urmaririi penale care indeplinesc, cumulativ, urmatoarele condiţii:
a) exista o relaţie de casatorie, dovedita prin copie legalizata a certificatului de casatorie sau, dupa caz, o relaţie de parteneriat similara relaţiilor stabilite intre soţi;
b) exista acordul procurorului care efectueaza urmarirea penala sau supravegheaza efectuarea urmaririi penale;
c) au trecut cel puţin 60 de zile din momentul punerii in executare a masurii preventive privative de libertate sau al primirii in centru;
d) nu au fost sancţionate disciplinar pe o perioada de 60 de zile anterioara solicitarii vizitei intime sau sancţiunea a fost ridicata;
e) participa activ la activitaţi de munca neremunerata.
(2) Dispoziţiile art. 69 alin. (2) – (4), (41) şi (5) din Lege se aplica in mod corespunzator.”

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.