Inca o GROAPA COMUNA a COMUNISMULUI PREAFERICIT. MORTII NIMANUI de la PARAUL POPII...

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 02.09.2017 09:14 | Publicat in NATIONAL | Tipareste pagina

Procurori militari ai Sectiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie au dispus inceperea urmaririi penale cu privire la savarsirea de infractiuni contra umanitatii intr-o cauza avand ca obiect sesizarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER) cu privire la uciderea prin impuscare, la data de 08.03.1949, de catre efective din trupe de securitate si cadre operative din structurile teritoriale apartinand Directiei Regionale de Securitate Sibiu, in locul denumit Gogoloaia, situat pe Valea Cricaului, sub muntele Piatra Craivii, a luptatorilor anticomunisti S.P., N.M. si C.P..
Ulterior, cadavrele acestora au ramas la locul confruntarii pana in data de 14.03.1949, cand au fost inhumate de catre un localnic intr-o groapa sapata pe marginea unui parau dintr-o zona impadurita, denumita popular ”Paraul Popii”.

La data de 23.08.2017, s-a procedat la efectuarea cercetarii la fata locului de catre o echipa complexa condusa de procurorul militar de caz, cu participarea Serviciului Criminalistic al I.P.J. Alba si a Serviciului Judetean de Medicina Legala Alba, precum si cu sprijinul specialistilor IICCMER.
Cu ocazia cercetarii la fata locului a fost identificat un mormant in care se aflau trei schelete umane, la o adancime medie de 0,50 metri, prezumate ca apartinand defunctilor S.P., N.M. si C.P..
Prin ordonanta din 23.08.2017 s-a dispus de catre procurorul militar: exhumarea celor 3 ramasite cadaverice umane; efectuarea expertizelor medico-legale, in vederea stabilirii cauzei medicale a mortii; efectuarea unei expertize medico-legale antropologice.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER) a desfaşurat in perioada 22-23 august 2017 o campanie de investigatii arheologice pe teritoriul comunei Cricau din jud. Alba.
Actiunea a avut ca obiectiv deshumarea şi recuperarea ramasitelor pamantesti ale lui Ştefan Popa, Nicolae Moldovan şi Cornel Pascu, care au murit la 8 martie 1949 intr-o confruntare armata cu trupe şi cadre operative ale Securitaţii.

Intre organizaţiile de rezistenţa armata care s-au opus instaurarii comunismului in Romania, un loc de seama il ocupa formaţiunea condusa de studentul Ştefan Popa, care a acţionat in partea de sud-est a Munţilor Apuseni, avand create reţele de susţinere in satele situate la nord de Mureş, in zona dintre Aiud şi Teiuş. Conducatorul gruparii a susţinut ideea unirii tuturor formaţiunilor anticomuniste din zona intr-o organizaţie unica şi puternica, indiferent de orientarea ideologica a acestora. Dupa confruntarea armata din 4 martie 1949 de la Bistra-Groşi, jud. Alba, cand organizaţia anticomunista Frontul Apararii Naţionale condusa de maiorul Nicolae Dabija a fost destructurata, Securitatea a intreprins o serie de acţiuni pentru capturarea partizanilor care au reuşit sa scape din acea infruntare, precum şi pentru arestarea tuturor celor care i-au susţinut. In aceasta campanie represiva, un obiectiv important al Securitaţii l-a constituit anihilarea gruparii conduse de Ştefan Popa, care colaborase cu maiorul Dabija.

Prin planurile de masuri adoptate, in teren au fost deplasate trupe de securitate şi numeroase cadre operative din structurile teritoriale subordonate Direcţiei Regionale de Securitate Sibiu. In ziua de 6 martie a fost incercuita zona Muntelui Capra, unde gruparea lui Ştefan Popa işi avea adapostul principal. Partizanii au reuşit sa sparga incercuirea şi cinci dintre ei s-au retras pe Valea Cricaului, sub Muntele Piatra Craivii, in locul numit Bogoloaia. Aici, in ziua de 8 martie, aceştia au fost surprinşi şi atacaţi in timp ce se aflau intr-o locuinţa sezoniera, in urma confruntarii armate trei fiind omoraţi şi doi luaţi prizonieri. Intre cei ucişi s-a aflat şi Ştefan Popa, conducatorul organizaţiei, alaturi de care au fost impuşcaţi Nicolae Moldovan şi Cornel Pascu. Prizonieri au fost luaţi Ioan Scridon şi Alexandru Maxim.

Cadavrele victimelor au ramas pe teren, sub paza, vreme de mai multe zile, fiind inhumate de un localnic intr-o groapa comuna, sapata intr-o padure, nu departe de locul unde cei trei au fost ucişi. Mormantul nu a fost niciodata marcat la suprafaţa solului, locul fiind stabilit cu aproximaţie prin confruntari repetate cu mai mulţi martori ce au fost transportaţi de-a lungul timpului la faţa locului, fiind verificat şi identificat cu precizie de echipa arheologica a institutului printr-un sondaj preliminar efectuat in cursul lunii iunie.

Victimele au fost inhumate intr-o groapa sapata superficial pe o panta de deal, adancimea medie a acesteia fiind de cca. 0,50 metri. Trupurile au fost aşezate in groapa unul langa altul, doua fiind culcate pe spate şi unul, cel din mijloc, pe burta, toate fiind dispuse pe direcţia NV-SE cu capetele orientate spre sud-est. Scheletele se aflau intr-o stare precara de conservare, multe din componentele osoase fiind dizolvate şi disparute.

Biografiile victimelor:

ŞTEFAN POPA. Nascut la 10 decembrie 1920 in satul Bucerdea Vinoasa, com. Ighiu, jud. Alba, de religie ortodoxa, necasatorit, fiul lui Ioan, preot ortodox, nascut in Mahaceni, si Victoria Crişan, nascuta in Decea. Absolvent al Liceului Titu Maiorescu din Aiud şi al unei Şcoli Militare din Bucureşti. A fost ofiţer in Armata Regala şi veteran de razboi. La inceputul carierei militare a fost instructor la Şcoala Militara de Subofiţeri de Infanterie din Lipova. In 1942 se afla intr-un centru de instrucţie situat in zona oraşului Cernauţi, iar in 1944 il regasim ca sublocotenent in cadrul Batalionului I Pionieri de Munte din Aiud. Dupa terminarea razboiului şi intoarcerea de pe front s-a inscris la Facultatea de Drept din Cluj. Ca student, şi-a manifestat sub diferite forme opoziţia faţa de regimul politic instaurat in ţara. Din acest motiv, in primavara anului 1948, cand era student in anul III, era cautat de Siguranţa, fiind dat in urmarire pe ţara. Pentru a scapa de arestare, in iulie 1948 s-a refugiat in Munţii Apuseni, in zona Varfului Capra din apropierea comunei Intregalde, punand bazele unui grup de rezistenţa armata anticomunista. La 3 aprilie 1949, dupa ce a fost ucis, a fost condamnat in contumacie de Tribunalul Militar din Cluj la 15 ani de munca silnica.

NICOLAE MOLDOVAN. Nascut la 9 decembrie 1924 in Teiuş, jud. Alba, de religie greco-catolica, fiul lui Aurel şi Ana. A absolvit Liceul Titu Maiorescu din Aiud şi a urmat trei ani Facultatea de Drept din Cluj, unde s-a manifestat ca opozant anticomunist. Ca sa evite arestarea, in august 1948 a disparut de la domiciliu alaturandu-se lui Ştefan Popa. In 1947 s-a casatorit cu Elisabeta Vale din satul Cetea, absolventa a Facultaţii de Medicina din Cluj, promoţia 1948, avand impreuna doi copii.

CORNEL PASCU. Nascut la 1 aprilie 1923 in satul Benic, com. Galda de Jos, jud. Alba, fiul lui Simion şi Maria, de religie greco-catolica, necasatorit. Absolvent al Şcolii Normale dupa care a funcţionat ca invaţator in satul Ghioncani din com. Intregalde. A satisfacut stagiul militar, eliberandu-se din armata cu gradul de sergent. Era membru P.N.Ţ. din 1939, iar dupa 23 august 1944 a militat pentru reorganizarea partidului in zona. Ca urmare a activitaţii sale politice a fost exclus din invaţamant şi condamnat la trei luni de inchisoare, fiind inchis la Penitenciarul din Alba Iulia. In 1948 a aderat la Organizaţia anticomunista Frontul Apararii Naţionale, condusa de maiorul Dabija. A participat la lupta de la Bistra-Groşi unde a reuşit sa scape din incercuirea Securitaţii, refugiindu-se impreuna cu Ioan Scridon in zona unde se aflau cantonaţi membrii organizaţiei lui Ştefan Popa.

 
 
 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.