INCREDIBIL! In DOSARUL REVOLUTIEI nu a fost gasit NICI UN VINOVAT!!!...

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 23.10.2015 15:21 | Publicat in NATIONAL | Tipareste pagina

Procurorii militari din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia Parchetelor Militare au finalizat cercetarile in dosarul 11/P/2014 privind fapte comise in contextul evenimentelor din decembrie 1989, care au avut ca rezultat decesul, ranirea si lipsirea de libertate a unor persoane, precum si distrugerea unor bunuri.
Faptele comise in contextul evenimentelor din decembrie 1989 au facut, initial, obiectul a 4.544 de dosare penale.

Astfel:
- in 1244 dosare cercetarea a fost efectuata de Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Bucuresti;
- in 17 dosare cercetarea a fost efectuata de Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Iasi;
- in 317 dosare cercetarea a fost efectuata de Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Cluj;
- in 169 dosare cercetarea a fost efectuata de Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Timisoara;
- in 233 dosare cercetarea a fost efectuata de Parchetul Militar de pe langa Curtea Militara de Apel
- in 2564 dosare cercetarea a fost efectuata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia Parchetelor Militare.

Avand in vedere incidenta prevederilor legale referitoare la indivizibilitatea ori conexitatea unor fapte comise in contextul evenimentelor din decembrie 1989, fapte care, initial, au facut obiectul unor cauze distincte, pe parcursul desfasurarii cercetarilor, in 2172 de dosare  s-a dispus reunirea cu alte cauze, in functie de zonele in care au avut loc evenimentele.
De asemenea, in alte 32 de dosare s-a dispus declinarea competentei de solutionare in favoarea parchetelor civile.
In raport de competenta materiala, respectiv de complexitatea cauzelor, o parte dintre dosarele instrumentate initial de catre parchetele militare de pe langa tribunalele militare Bucuresti, Iasi, Cluj si Timisoara, au fost declinate in favoarea parchetelor militare ierarhic superioare, respectiv preluate de catre acestea, in principal de catre Sectia Parchetelor Militare.
In 112 dosare, Sectia Parchetelor Militare (Directia Procuraturilor Militare) si celelalte parchete militare au dispus trimiterea in judecata a 275 de inculpati (a se vedea fila 6 din Ordonanta), din care:
- 25 de generali (10 din cadrul MApN si 15 din cadrul MI)
- 114 ofiteri ( 32 din cadrul MApN si 82 din cadrul MI)
- 13 subofiteri (8 din cadrul MApN si 5 din cadrul MI)
- 36 militari in termen
- 87 civili.
In celelalte dosare, constatandu-se existenta unor cauze care au impiedicat punerea in miscare a actiunii penale au fost dispuse solutii de netrimitere in judecata, retinandu-se, in cele mai multe situatii, cazul prevazut de art. 10 lit. e C.pr.pen anterior cu referire la eroarea de fapt, dar si cazul prevazut la art. 10 lit. g C.pr.pen anterior referitor la interventia amnistiei, prescriptiei ori a decesului faptuitorului.
 
Cercetarile efectuate in dosarul nr. 11/P/2014 au vizat victimele rezultate in imprejurarile care au facut, initial, obiectul dosarului nr. 97/P/1990 precum si victimele rezultate in imprejurarile care au facut obiectul dosarelor conexate, ulterior, la acest din urma dosar, astfel incat pe rolul organelor de urmarire penala nu mai exista in curs de solutionare nici o cauza avand ca obiect evenimentele din decembrie 1989 (a se vedea filele 24-29 din Ordonanta).
In raport de obiectul cauzei si de faptul ca evenimentele din decembrie 1989 din Romania prezinta particularitati diferite, analiza materialului de cercetare a fost efectuata distinct, respectiv cu referire la perioada 16-22 decembrie 1989 si dupa 22.12.1989.
In acest sens s-a retinut ca perioada cuprinsa intre 16.12.1989-22.12.1989, pana la plecarea fostului presedinte Nicolae Ceausescu din cladirea Comitetului Central al Partidului Comunist Roman (CC al PCR), a fost caracterizata de actiuni violente de reprimare a manifestatiilor anticomuniste si antidictatoriale din mun. Timisoara, Cluj si Bucuresti, respectiv de masuri de impiedicare a extinderii actiunilor de protest in celelalte localitati ale tarii.
Folosindu-se de parghiile puterii absolute pe care o detinea in partid si in stat, Nicolae Ceausescu, cu aprobarea Comitetului Politic Executiv al Partidului Comunist Roman, a actionat, inca de la inceput, pentru reprimarea brutala a manifestatiilor, dispunand implicarea unor forte supranumerice si eterogene, apartinand militiei, securitatii si armatei.
In baza deciziilor si ordinelor primite de la nivel central, conducerea politica si militara locala, sub directa coordonare a unor factori de conducere politica si militara de la nivel central, a luat masuri pentru punerea in executare a actiunii de reprimare si a ordonat interventia fortele de ordine, care a avut ca rezultat uciderea, ranirea prin impuscare, vatamarea corporala si retinerea unui numar mare de persoane.
S-a constatat insa ca persoanele cu functii de conducere si executie, politice si militare, de la nivel central si local, implicate, in perioada 16-22.12.1989, in organizarea, conducerea, coordonarea si punerea in executare a masurilor de reprimare a manifestantilor au fost judecate si condamnate definitiv, existand in cauza autoritate de lucru judecat.
In ceea ce priveste perioada cuprinsa intre 22.12.1989 si sfarsitul anului 1989 s-a retinut ca acesta a fost caracterizata prin vid de putere, stare de confuzie, panica si haos.
Daca pana la momentul in care fostul presedinte Nicolae Ceausescu a parasit sediul C.C. al P.C.R., fortele de ordine au actionat, in baza ordinelor si masurilor dispuse de factorii politici si militari, impotriva manifestantilor care demonstrau pentru inlaturarea regimului comunist, libertate si democratie, dupa acest moment, in conditiile in care euforia generala privind victoria revolutiei a fost urmata in scurt timp de o stare de teama privind posibilitatea revenirii lui Nicolae Ceausescu la conducerea tarii, cu ajutorul unor forte fidele, nu a mai existat o actiune a organelor statului impotriva manifestantilor ci o actiune comuna indreptata, conform perceptiei create, impotriva unor elemente contrarevolutionare, care actionau impotriva vointei intregii populatii.
In acest context, pe fondul lipsei de cooperare si coordonare, initiativele unor militari si civili de a patrunde in anumite imobile ori de a verifica acoperisurile unor cladiri, fara incunostintarea celorlalte forte aflate in zona, au creat deruta si reprezentari gresite, cu consecinta deschiderii focului concentrat si producerii a numeroase victime.

De asemenea, starea de oboseala si stres acumulata a afectat aprecierea lucida si obiectiva a realitatii inconjuratoare, existand situatii in care dispozitive militare, mixte, ori civile au deschis, cu usurinta, focul asupra unor imobile, inclusiv asupra unor autoturisme aflate in deplasare care nu au oprit la filtrele organizate, in conditiile existentei doar a unor banuieli neverificate ca s-ar fi efectuat focuri de arma din directia imobilelor sau autoturismelor respective.

Pe fondul aceleasi stari de oboseala si stres, au existat si situatii in care s-au executat focuri de arma intre militari din incinta aceleiasi unitati sau intre unitati militare.
 
Materialul de cercetare efectuat in dosarul 11/P/2014 se refera la 709 persoane decedate, 1855 persoane ranite prin impuscare, 343 persoane ranite in alte imprejurari sau care au suferit diferite traume, respectiv 924 persoane retinute.
Din cele 709 persoane decedate, 161 sunt ofiteri, subofiteri si militari in termen.

In unele situatii decesul s-a datorat manevrarii imprudente a armamentului, victimele fiind din randul celor care s-au aflat in imediata apropiere a faptuitorilor.

De asemenea, nu in toate cazurile decesul s-a produs prin impuscare, existand situatii in care decesul s-a datorat altor cauze (ex. agresiune, incendiere, accident rutier, accident aviatic etc.).

In unele situatii, exista autoritate de lucru judecat, in sensul ca autorii infractiunilor de omor au fost trimisi in judecata si condamnati.

In alte situatii cu privire la imprejurarile in care s-a produs decesul s-au dispus solutii de netrimitere in judecata, solutii care nu au fost, ulterior, infirmate.

Nu in toate cazurile decesul s-a datorat unei fapte prevazute de legea penala, existand situatii in care decesul a fost urmare unui act suicidal (impuscare, precipitare etc.), manevrarii imprudente a armamentului din dotare de catre cel in cauza sau s-a datorat unor cauze patologice.
Din cele 1855 persoane ranite prin impuscare, 420 sunt ofiteri, subofiteri si militari in termen.

Ca si in cazul persoanelor decedate, exista situatii in care ranirea s-a datorat manevrarii imprudente a armamentului.

In unele situatii exista autoritate de lucru judecat, in sensul ca autorii au fost trimisi in judecata si condamnati.

In alte situatii s-au dispus solutii de netrimitere in judecata, solutii care nu au fost, ulterior, infirmate.

Exista si situatii in care, desi sustin ca au fost ranite in diferite imprejurari, persoanele in cauza nu au prezentat acte medicale care sa ateste existenta unor leziuni sau s-a stabilit ca leziunile nu au fost produse prin impuscare.
Din cele 343 persoane ranite in alte imprejurari sau care au suferit diferite traume, 68 sunt ofiteri, subofiteri si militari in termen.

In principal leziunile produse se datoreaza unor agresiuni dar exista si situatii in care leziunile se datoreaza unor accidente (ex. ruperea unor elemente din structura de rezistenta a imobilelor avariate in contextul evenimentelor, activarea accidentala a unor dispozitive din sistemul de aparare al unitatilor militare etc.) sau autoaccidentari precum si situatii in care unele persoane au suferit afectiuni neuropsihice.

De asemenea exista si situatii in care unele persoane, desi sustin ca au suferit diferite leziuni, nu au prezentat acte medicale in acest sens sau s-a stabilit ca nu au suferit leziuni de natura traumatica.

In raport de rezultatul cercetarilor efectuate cu privire la fiecare victima in parte si de impedimentele procedurale referitoare la punerea in miscare si exercitarea actiunii penale in cauza, prin Ordonanta din 14.10.2015 s-a dispus:
- clasarea cauzei sub aspectul infractiunilor de propaganda de razboi, genocid, tratamente neomenoase, infractiuni de razboi contra proprietatii si altor drepturi, respectiv infractiuni contra umanitatii, retinandu-se ca faptele cercetate nu sunt prevazute de legea penala, nefiind caracterizate de tipicitate in raport cu normele legale incriminatoare.
- clasarea cauzei sub aspectul infractiunii de omor, tentativa de omor si instigare la infractiunea de omor, retinandu-se, dupa caz, implinirea termenului de prescriptie a raspunderii penale sau existenta autoritatii de lucru judecat, dar si faptul ca decesul nu s-a datorat unei fapte prevazute de legea penala sau ca fapta nu exista;
- clasarea cauzei sub aspectul infractiunii de ucidere din culpa, retinandu-se ca faptele nu sunt prevazute de legea penala;
- clasarea cauzei sub aspectul infractiunii de lovire sau alte violente si instigare la infractiunea de lovire sau alte violente, retinandu-se, dupa caz, ca fapta nu exista sau nu este prevazuta de legea penala, respectiv ca s-a implinit termenul de prescriptie a raspunderii penale;
- clasarea cauzei sub aspectul infractiunii de vatamare corporala si instigare la infractiunea de vatamare corporala, retinandu-se ca s-a implinit termenul de prescriptie a raspunderii penale;
- clasarea cauzei sub aspectul infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal si instigare la infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal, retinandu-se, dupa caz, implinirea termenului de prescriptie a raspunderii penale sau existenta autoritatii de lucru judecat, dar si existenta unei cauze de neimputabilitate, respectiv eroarea;
- clasarea cauzei sub aspectul infractiunii de furt si distrugere, retinandu-se implinirea termenului de prescriptie a raspunderii penale;
- clasarea cauzei sub aspectul infractiunii de ultraj, retinandu-se implinirea termenului de prescriptie a raspunderii penale;
- clasare cauzei sub aspectul infractiunii de purtare abuziva si instigare la infractiunea de purtare abuziva, retinandu-se ca a intervenit amnistia;
 
Impotriva ordonantei de clasare se poate formula plangere in conditiile prevazute de art. 339 alin. 4 C.pr.pen.

Documente atasate

Unele documente sunt in format PDF si pot fi citite cu ajutorul Adobe Acrobat Reader. Daca nu il aveti il puteti descarca gratuit de pe site-ul oficial Adobe

Descarca Ordonanta_clasare_09_10_2015
 
Tip fisier : PDF | Dimensiune fisier : 9.9 Mb
 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.