INVIEREA LUI HRISTOS - LUMINA BUCURIEI VESNICE

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 07.04.2015 12:21 | Publicat in NATIONAL | Tipareste pagina

† DANIEL
 
PRIN HARUL LUI DUMNEZEU ARHIEPISCOPUL BUCURESTILOR, MITROPOLITUL MUNTENIEI SI DOBROGEI,
LOCTIITORUL TRONULUI CEZAREEI CAPADOCIEI
SI
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE
 
PREACUVIOSULUI CIN MONAHAL, PREACUCERNICULUI CLER
SI PREAIUBITILOR CREDINCIOSI DIN ARHIEPISCOPIA BUCURESTILOR
 
HAR, MILA SI PACE DE LA HRISTOS DOMNUL NOSTRU,
IAR DE LA NOI PARINTESTI BINECUVÂNTARI
 
„Bucurati-va pururea intru Domnul!
Si iarasi zic: Bucurati-va!”
(Filipeni 4, 4)
 
Hristos a inviat!
 
Preacuviosi si Preacucernici Parinti,
Iubiti credinciosi si credincioase,
 
Pentru Ortodoxie sarbatoarea Sfintelor Pasti este o icoana de lumina a bucuriei vesnice din Imparatia cerurilor. Insa aceasta bucurie are izvorul in Iisus Hristos Cel rastignit si inviat, Biruitorul pacatului, al iadului si al mortii. Iata cum descrie Sfantul Ioan Gura de Aur aceasta biruinta a lui Hristos Cel rastignit si inviat: „Desi Stapanul nostru a invins, desi El a infipt trofeul, totusi veselia, bucuria este comuna, este si a noastra. Caci pentru mantuirea noastra s-au facut toate. Prin acelea prin care diavolul ne-a biruit, prin acelea l-a biruit Hristos pe diavol. (…) Prin pom l-a biruit diavolul pe Adam; prin Cruce l-a biruit Hristos pe diavol. Lemnul acela, cel dintai, a trimis in iad, iar lemnul acesta, al Crucii, a chemat din iad pe cei plecati acolo. Lemnul acela, cel dintai, l-a ascuns pe Adam cel gol, ca pe un rob, iar lemnul acesta, al Crucii, L-a aratat tuturor gol pe Biruitor, pironit in varful Crucii. Si iarasi, moarte intr-o parte, si moarte in alta: una a osandit pe cei de dupa Adam, iar cealalta a inviat cu adevarat pe cei ce murisera inainte de moartea lui Hristos. «Cine va grai puterile Domnului si cine va face auzite toate laudele Lui?» (Psalmul 105, 2). Din muritori am ajuns nemuritori. Am fost doborati si am inviat. Am fost biruiti si am ajuns biruitori. Acestea-s faptele cele mari ale Crucii! Acestea-s dovezile cele mari ale Invierii! Astazi ingerii salta si toate puterile ceresti se veselesc si canta impreuna pentru mantuirea intregului neam omenesc. (…) Astazi a eliberat Domnul din tirania diavolului firea omeneasca si a intors-o la nobletea ei de mai inainte. (…) Astazi, pretutindeni, peste toata lumea, bucurie si veselie duhovniceasca. Astazi poporul ingeresc si corul puterilor celor de sus se veselesc de mantuirea oamenilor”[1].
 
Intrucat Hristos Cel rastignit si inviat este izvorul bucuriei depline si netrecatoare (cf. Ioan 17, 13), legatura vie cu El, prin credinta puternica, rugaciune fierbinte si fapte bune, aduce bucurie in viata Bisericii si in sufletele credincioşilor. Aceasta bucurie a credintei in Hristos si a iubirii statornice fata de El este o constanta a vietii crestine si este numita de catre Sfantul Apostol Pavel „bucurie in Domnul” (cf. Filipeni 4, 4). Ea este roada a Duhului Sfant in sufletul omului credincios si iubitor de Hristos si de semeni (cf. Galateni 5, 22) si arvuna a bucuriei vesnice din Imparatia lui Dumnezeu (cf. Romani 14, 17). Aceasta bucurie, ca prezenta a harului lui Hristos in sufletul omului credincios, luptator cu pacatul si cu greutatile vietii, nu piere nici in vreme de incercare (cf. 2 Corinteni 6, 10; 7, 4; 1 Tesaloniceni 1, 6; 2, 19), ci, dimpotriva, creste cand crestinul credincios sufera pentru Hristos si pentru Biserica (cf. Coloseni 1, 24; Evrei 10, 34; 12, 2; Iacov 1, 2; 1 Petru 4, 13). In viata duhovniceasca a crestinului, bucuria credintei se intensifica si se statorniceste prin rugaciune fierbinte, prin pocainta si iertare de pacate, prin eliberarea de patimile egoiste, prin cuvantul bun si prin fapta cea buna, prin viata curata si iubire sfanta. Ea devine bucurie permanenta a celor ce inainteaza pe calea sfinteniei.
 
Cand Sfanta Biserica a lui Hristos cheama pe toti oamenii la mantuire, ea ii cheama de fapt sa cunoasca aceasta bucurie sfanta in Hristos - Izvorul bucuriei vesnice. Dupa ce Hristos-Domnul Cel rastignit a inviat din morti, El intampina pe cale femeile mironosite, care venisera la mormantul Sau, cu salutarea: Bucurati-va! (Matei 28, 9).
 
Cand Hristos Cel inviat din morti Se inalta intru slava la ceruri, El fagaduieste ucenicilor Sai ca va fi permanent impreuna cu ei si cu cei ce cred in El, „in toate zilele, pana la sfarsitul veacurilor” (cf. Matei 28, 20), iar ucenicii Sai traiesc cu „bucurie mare” (cf. Luca 24, 52) adevarul fagaduintei lui Hristos si al prezentei Lui in ei, prin lucrarea Duhului Sfant, Mangaietorul (cf. Ioan 15, 26; 16, 13-14).
 
Bucuria celor ce cred in Hristos-Domnul si-L iubesc pe El este vestita de Sfantul Apostol Petru, ca fiind bucurie preaslavita a mantuirii, plina de har si lumina: „pe El (pe Hristos), fara sa-L fi vazut, Il iubiti; intru El, desi acum nu-L vedeti, voi credeti si va bucurati cu bucurie negraita si preaslavita, dobandind rasplata credintei voastre, mantuirea sufletelor” (1 Petru 1, 8-9).
 
Pacea si bucuria daruite Bisericii de catre Hristos Cel inviat ca pace sfanta si bucurie negraita si preaslavita ni se descopera in luminile si intelesurile duhovnicesti si tainice ale sarbatorii Sfintelor Pasti, in care Biserica lui Hristos de pe pamant traieste cel mai intens vocatia sa cereasca: aceea de a fi „laborator al invierii” (cum o numeste Sfantul Maxim Marturisitorul) si „anticamera a Imparatiei cerurilor” (cum o numeste Sfantul Nicolae Cabasila).
 
Frumusetile liturgice si sensurile duhovnicesti ale sarbatorii Sfintelor Pasti ne inalta mintea si inima spre lumina sau slava netrecatoare a Imparatiei lui Dumnezeu in care vor locui dreptii si sfintii dupa Invierea de obste(cf. Apocalipsa 21, 23).
 
Iata cateva din inţelesurile duhovniceşti ale slujbei de Inviere si ale tradiţiilor crestine de Paşti:
 
In noaptea Sfintelor Pasti, intunericul produs prin stingerea luminii si a lumanarilor in biserica lacas de cult, exact la miezul noptii, simbolizeaza „intunericul cel mai din afara” (Matei 25, 30) al mortii si al iadului, in care a coborat Hristos Dumnezeu cu sufletul Sau uman (cf. 1 Petru 3, 18-19). Totodata, sufletul viu si indumnezeit al lui Hristos coborat la iad este simbolizat de singura candela care ramane aprinsa in biserica, si anume candela de pe Sfanta Masa, din Sfantul Altar, deoarece Sfanta Masa simbolizeaza mormantul Domnului Hristos, din care El a inviat. Cand protosul (arhiereul sau preotul) aprinde lumanarea de Pasti din candela de pe Sfanta Masa, iese din altar si ridica lumanarea in vazul tuturor, aceasta semnifica taina ridicarii sau invierii lui Hristos din morti (in limba greaca invierea este redata prin cuvantul anástasis, care inseamna ridicare). Apoi, de la aceasta singura lumanare a protosului, se aprind toate lumanarile clerului si credinciosilor. Prin acest act liturgic se marturiseste simbolic adevarul ca Hristos Cel Unul Sfant este „incepatura (a invierii) celor adormiti” (1 Corinteni 15, 20), „intaiul nascut din morti” (Coloseni 1, 18), „intaiul nascut intre multi frati” (Romani 8, 29), „Cel dintai inviat din morti ca sa vesteasca lumina poporului (evreu) si neamurilor” (Fapte 26, 23). Asadar, intelegem ca Invierea lui Hristos este inceputul si temelia invierii tuturor oamenilor, a invierii de obşte. Din acest motiv, proclamarea Invierii lui Hristos se face in afara edificiului bisericii, in auzul si in vazul tuturor oamenilor, deoarece invierea sau biruinta asupra mortii este darul lui Dumnezeu pentru intreaga omenire.
 
Bucuria Invierii este o bucurie mai tare decat suferinta si moartea, pentru ca nu este bucurie produsa de lumea robita de pacat si moarte, ci este bucurie izvorata din Hristos Cel inviat, Cel ce a biruit pacatul si moartea. Bucuria Invierii este bucuria intrarii omului in slava si fericirea vietii vesnice a lui Dumnezeu. Din acest motiv, ca si sufletele curatite si innoite prin rugaciune si post, prin pocainta si impartasire euharistica, vesmintele liturgice de Pasti sunt albe ca lumina, iar credinciosii ortodocsi poarta haine noi si frumoase, dupa ce au zugravit si impodobit si casele lor, ca sa fie pline de lumina si frumusete.
 
Lumanarile de Pasti simbolizeaza lumina lui Hristos Cel inviat impartasita oamenilor.Iar ouale rosii sau incondeiate de Pasti simbolizeaza viata frumoasa traita in iubire smerita si sfanta, care este mai tare decat pacatul si moartea. Crucea unita cu lumanarea de Inviere arata biruinta lui Hristos Cel rastignit si inviat asupra rautatii demonilor (cf. Coloseni 2, 15), dar si biruinta iubirii Sale rastigniteasupra urii, invidiei si violentei celor care L-au rastignit.
 
Troparul Invierii: „Hristos a inviat din morti cu moartea pe moarte calcand si celor din morminte viata daruindu-le”, cantat pe glasul al V-lea, este o cantare de biruinta si de bucurie care devine in acelasi timp marturisirea si respiratia spirituala a Bisericii timp de 40 de zile, din noaptea de Pasti si pana la sarbatoarea Inaltarii Domnului. Acest tropar ne aduce bucurie si lumina in suflet atat prin simplitatea formei, cat si prin bogatia continutului. In el se concentreaza toata Evanghelia sau Vestea cea Buna a iubirii milostive nesfarsite a lui Dumnezeu pentru lume, dar si toata credinta si speranta Bisericii Ortodoxe, care se hraneste din bucuria Invierii lui Hristos.
 
Forma concisa a troparului Invierii este salutul pascal: Hristos a inviat!, Adevarat a inviat!, pe care-l adresam unii altora in aceasta perioada. Salutul pascal este o marturisire de credinta, care arata ca adevarul Invierii lui Hristos a fost primit de noi pentru a-l transmite mai departe lumii; astfel fiecare crestin ortodox devine un vestitor al Invierii Domnului, urmand pildei femeilor mironosite si Sfintilor Apostoli, care L-au intalnit pe Hristos Cel inviat.
 
Iubiti fii si fiice duhovnicesti,
 
Sarbatoarea Sfintelor Pasti ne arata iubirea lui Dumnezeu pentru oameni si pentru intregul univers. Lumina Invierii lui Hristos da sens vietii crestine zilnice, pentru ca Hristos Cel inviat, prin harul Sau, ramane tainic prezent si lucrator in Biserica Sa, pana la sfarsitul veacurilor: „Iata, Eu sunt cu voi in toate zilele, pana la sfarsitul veacurilor” (Matei 28, 20). Lumina si bucuria Invierii lui Hristos dau sens istoriei universale a omenirii, pentru ca o indreapta spre invierea universala (de obste) si spre judecata universala, adica spre evaluarea spirituala a vietii tuturor oamenilor din toate timpurile si din toate locurile, potrivit criteriului iubirii milostive fata de cei aflati in nevoi (cf. Matei 25, 31-46). Lumina Invierii lui Hristos da sens intregii creatii, intregului univers sau cosmos, pentru ca ea indreapta actualul univers, care imbatraneşte, spre „un cer nou si un pamant nou”, in care „moarte nu va mai fi” (Apocalipsa 21, 1 si 4). De aceea, Biserica Ortodoxa canta in noaptea de Pasti: „Acum toate s-au umplut de lumina si cerul si pamantul si cele de sub pamant”. Adica acum toate s-au umplut de sens si de speranţa, pentru ca existenta umana si intreaga creatie vor fi eliberate si vindecate de absurditatea si stricaciunea mortii (cf. 1 Corinteni 15, 51-58).
 
Insa, daca nu ar fi inviere a mortilor, viata omului, ca fiinta rationala, libera si iubitoare, s-ar reduce la un orizont biologic limitat, care se termina la mormant. Fara inviere, toate idealurile omenirii de adevar, dreptate, bunatate si iubire sincera raman fara suport etern si fara sens existential. In aceasta privinta Sfantul Grigorie de Nyssa se intreaba: „Daca nu este inviere ce folos avem din dreptate, si din adevar, si din bunatate, si din tot binele? (…) Daca inviere nu este, ci sfarsitul vietii este moartea, atunci ingaduinte-mi sunt invinuirile si hulele; (…) calcatorul de juramant neincetat sa-si calce juramantul, (…) altul sa minta cat voieste, fiindca adevarul nu are nici o roada; nimeni sa nu-l miluiasca pe cel sarac, caci nerasplatita ramane mila, (…) daca nu este inviere atunci nu este nici judecata, atunci si frica lui Dumnezeu este izgonita, iar unde frica nu daruieste intelepciune, acolo dantuieste diavolul cu pacatul. Foarte potrivit a scris David catre unii ca acestia psalmul acela: «Zis-a cel nebun intru inima lui: Nu este Dumnezeu! Stricatu-s-au si s-au uratit intru uneltiri» (Psalmul 13, 1)”. Dar pentru ca este inviere,spune Sfantul Grigorie, „mortii isi vor recapata sufletele, fiecare se va scula spre a raspunde pentru cele facute in viata, fiind alcatuit asa cum era mai inainte, din suflet si trup”[2].
 
Intelegem, asadar, ca, pentru oameni, credinta in inviere este izvor de lumina si putere spirituala pentru a marturisi in lume adevarul, pentru a lupta pentru dreptate si libertate, pentru a cultiva iubirea curata si milostiva, pentru a savarsi faptele bune, mai ales, cand societatea umana este robita de multe rautati pricinuite indeosebi de lacomia de avere, de putere, de placere si de slava desarta. De aceea, in afirmarea sensului vietii, poetul exclama: „Credinta-n zilele de apoi/E singura tarie-n noi” (G. Cosbuc).
 
In lumina Invierii, ca biruinta a iubirii milostive a lui Hristos, intelegem ca vindecarea oamenilor de fapte nedrepte si patimi rele, individuale si colective, necesita pocainta sau convertire, adica regret profund pentru raul savarsit si dorinta puternica de a pune un inceput bun. Astfel, pocainta, ca stare de intristare sau cainta si eveniment spiritual de innoire a vietii, devine izvor de bucurie. In acest sens, Domnul Iisus Hristos spune ca „mare bucurie se face in cer, cand un pacatos se intoarce la Dumnezeu” (Luca 15, 10). Uneori, daca oamenii nu se pocaiesc din propria convingere, ajung mai tarziu in situatii dificile care-i determina sa se pocaiasca prin constrangeri sau necazuri neasteptate. Pe unii necazurile ii schimba in bine, devenind mai smeriti, mai responsabili si mai buni, pe altii incercarile grele ii fac mai rai sau mai agresivi, pentru ca sufletul lor n-a ajuns sa simta ca numai libertatea de-a face binele este adevarata libertate.
 
Iubiti frati si surori,
 
Intr-o lume marcata de instabilitate si nesiguranta, de conflicte violente si neintelegeri intre popoare, multi oameni sunt astazi intristati si deznadajduiti. De aceea, trebuie sa cautam mai intens bucuria pe care ne-o aduce intalnirea cu Hristos Cel inviat, Cel Care a biruit pacatul si moartea, si sa impartasim aceasta bucurie celor intristati, prin rugaciune si fapte de ajutorare si solidaritate.
 
Bucuria prezenţei iubirii milostive a lui Hristos Cel inviat in inima creştinilor inspira filantropia sau dragostea milostiva sau generoasa, care alinaintristarea tuturor celor pe care nu ii mai iubesc cei ce i-au cunoscut candva, dar pe care ii iubeşte Dumnezeu Cel milostiv.
 
De aceea, fiecare dintre noi suntem chemati sa fim in jurul nostru martori si slujitori ai pacii si bucuriei lui Hristos Cel inviat, mai ales in spitale, orfelinate, inchisori, azile de batrani si case in care se afla oameni in suferinta si saracie, intristare si singuratate.
 
Sa aratam in jurul nostru lumina din lumina Invierii lui Hristos; sa privim fata fiecarui om in lumina Invierii lui Hristos, ca pe o sfanta lumanare de Pasti aprinsa in lume de iubirea lui Hristos pentru oameni.
 
Sa inaltam rugaciuni si pentru toti romanii care se afla departe de tara, printre straini, ca sa pastreze credinta crestina ortodoxa stramoseasca si sa cultive iubirea fata de valorile noastre spirituale si culturale romanesti!
 
Fie ca pacea si bucuria aduse de Hristos-Domnul apostolilor si femeilor mironosite in ziua Invierii Sale sa umple inimile si casele tuturor, ca impreuna sa preamarim bogatia iubirii si milostivirii lui Dumnezeu pentru oameni prin cuvantul bun si fapta cea buna.
 
Ne rugam lui Dumnezeu ca Sfintele Sarbatori de Pasti sa va aduca tuturor ani multi cu pace si bucurie, sanatate si mantuire, adresandu-va totodata salutul pascal: Hristos a inviat!
 
Al vostru catre Hristos Domnul rugator,
 
† D A N I E L
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane

[1]Sfantul Ioan Gura de Aur, Predici la sarbatori imparatesti si cuvantari de lauda la sfinti, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 2006, pp. 150-151.
[2]Sfantul Grigorie de Nyssa, Omilii la praznice imparateşti, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 2015, pp. 112-113.
 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.