IPP: Guvernul loveste in plin credibilitatea sistemului de achizitii publice

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 03.07.2013 16:59 | Publicat in NATIONAL | Tipareste pagina

Guvernul întreţine suspiciunea privind interesele de grup care căpuşează achiziţiile publice şi loveşte în plin credibilitatea sistemului din România.
Institutul pentru Politici Publice (IPP) critică maniera netransparentă practicată de Guvern menită să alimenteze suspiciuni privind favorizarea unor interese de grup concomitent cu ascunderea unor informaţii de interes public rezultate din procedurile de achiziţii derulate de regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital majoritar de stat.

A 9-a rundă de modificări asupra legislaţiei privind achiziţiile publice din acest an a fost recent adoptată de Parlament conţinând prevederi care afectează serios credibilitatea procedurilor de achiziţii publice: regiile autonome şi companiile naţionale sunt exceptate de la obligativitatea folosirii prevederilor Ordonanţei privind achiziţiile, acestea nemaifiind asimilate Autorităţilor Contractante şi urmând să-şi elaboreze proceduri interne proprii de contractare a serviciilor/lucrărilor. Faţă de textul adoptat şi în contextul criticilor lansate de analişti şi jurnalişti, Preşedintele ANRMAP oferă public câteva explicaţii care, în loc să lămurească publicul cum că în România există două categorii de regii/companii naţionale diferenţiate astfel funcţie de mai multe criterii inclusiv de natura sursei veniturilor, sporesc confuzia şi alimentează suspiciunile legate de încercarea Guvernului de a ascunde modul în care se cheltuie banii la nivelul acestor structuri în general netransparente cu modul în care îşi cheltuie fondurile. IPP cere Preşedintelui ANRMAP să ofere public lista efectivă a regiilor care se vor supune şi a celor care nu se vor supune prevederilor comune efectuării de achiziţii publice urmând să îşi elaboreze norme interne pentru ca opinia publică să înţeleagă exact care este miza.

Peste 4 miliarde de Euro anual au achiziţionat electronic în fiecare din ultimii 3 ani regiile şi companiile naţionale din România de unde şi interesul public incontestabil de care Guvernul trebuia să ţină cont în decizia de a excepta regiile/companiile cu capital de stat de la regulile stricte prevăzute în Ordonanţa de Urgenţă nr. 34 privind achiziţiile.
Prin exceptarea unora dintre regiile şi companiile de stat să publice electronic achiziţii respectiv prin creşterea pragului până la care se poate face achiziţie directă, calitatea informaţiilor din SEAP şi relevanţa lor la nivel naţional vor scădea considerabil, Statul cedând treptat din pârghiile de supraveghere a corectitudinii în achiziţii, respectiv a eficienţei în cheltuirea banilor publici. Studiile IPP din 2011 şi 2012 (disponibile pe site la www.ipp.ro) indică o piaţă a achiziţiilor publice cu o valoare totală anuală în creştere, ajungând în 2012 peste 17 miliarde de Euro. Accesul la toate informaţiile derivate din derularea achiziţiilor publice rămâne dificil (pentru acces la Contractul semnat în urma unei achiziţii publice sunt necesare procese în instanţă iniţiate de societatea civilă) mai ales la nivelul regiilor şi în special la nivelul celor care, colectând o parte/în totalitate venituri din tarife aplicabile populaţiei, consideră că nu au nicio datorie de a explica public ce fac cu banii gestionaţi.

Mărirea în sine a pragului unei achiziţii directe de la 15.000 la 30.000 Euro nu constituie neapărat o sursă de corupţie decât în măsura în care statul nu este capabil să îşi pună la punct un mecanism eficient de control asupra celor tentaţi să ocolească legea prin lotizarea unui contract cu scopul folosirii unei proceduri simplificate de achiziţii. În 2012 achiziţiile directe au atins o valoare de aprox. 2 miliarde de Euro. Şi în acest moment Autorităţile Contractante au obligaţia să notifice în SEAP orice contract de achiziţie, indiferent de sumă şi deci de procedura de achiziţie aleasă, dar acest lucru se întâmplă după încheierea Contractului.

Problemele de fond ale nefuncţionării sistemului, cauzele cheltuirii ineficiente a fondurilor pentru produse şi servicii de slabă calitate nu sunt în continuare abordate, iar credibilitatea procedurilor de achiziţii se pierde de la un an la altul, de unde şi tentaţia abuzării acestora de către grupuri de interese, interne şi externe, care speculează slăbiciunea Guvernului. Acelaşi Guvern iniţiază în continuu modificările ale legislaţiei până când cei cărora li se aplică nu vor mai putea urmări coerent care sunt obligaţiile menţionate, acest lucru afectând indirect credibilitatea sistemului de achiziţii.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.