Legea privind promovarea magistratilor la Inalta Curte de Casatie si Justitie

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 12.12.2011 20:48 | Publicat in NATIONAL | Tipareste pagina

 

Executivul a adoptat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi pentru modificarea art. 29 alin. (1) lit b) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară care reglementează o nouă modalitate de promovare a magistraţilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a anunţat premierul Emil Boc la finalul şedinţei de Guvern de astăzi. 

'Acest proiect îmbunătăţeşte procedura de selectare a judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin instituirea unor garanţii de transparenţă, obiectivitate şi profesionalism', a susţinut premierul Emil Boc.
Acesta a afirmat că Guvernul a propus acest proiect de lege prin procedura angajării răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului, calendarul procedurii urmând să fie stabilit de birourile permanente ale Parlamentului.
Primul-ministru Emil Boc a prezentat noile reglementări propuse de proiectul de lege adoptat astăzi de Executiv. Astfel, promovarea în funcţia de judecător la ÎCCJ se va face dintre judecătorii şi procurorii care îndeplinesc următoarele condiţii:
*să fi îndeplinit efectiv cel puţin cinci ani funcţia de judecător la Curtea de Apel sau de procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel ori Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
*au obţinut calificativul 'foarte bine' la ultimele trei evaluări;
*nu au fost niciodată sancţionaţi disciplinar;
*au o vechime în funcţia de judecător sau procuror de cel puţin 15 ani.
Promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se va realiza doar prin concurs, care constă în următoarele probe:
*o probă de evaluare a hotărârilor judecătoreşti redactate, în cazul judecătorilor sau a actelor întocmite în faza de urmărire penală ori în faza judecăţii, în cazul procurorilor;
*un interviu susţinut în faţa plenului Consiliului Superior al Magistraturii;
*susţinerea unor probe scrise, cu caracter teoretic şi practic.
Comisiile de concurs sunt numite prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii şi corespund secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru care au fost depuse candidaturi. Comisiile de concurs sunt alcătuite din:
*un judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, propus de ÎCCJ;
*un profesor care are încheiat un contract de muncă pe durată nedeterminată cu o universitate de cercetare avansată şi educaţie, astfel cum rezultă din clasificarea pe baza evaluării prevăzute de Legea educaţiei naţionale
*un formator al Institutului Naţional al Magistraturii, având cel puţin gradul de judecător de Curte de Apel, propus de Institutul Naţional al Magistraturii.
În cadrul probei având ca obiect evaluarea hotărârilor judecătoreşti redactate - în cazul judecătorilor - , sau actelor întocmite în fază de urmărire penală sau în faza judecăţii - în cazul procurorilor -, din comisiile de concurs mai fac parte şi câte un avocat cu înaltă reputaţie profesională şi morală, propus de Uniunea Naţională a Barourilor din România şi un psiholog propus de Colegiul Psihologilor din România.
Prim- ministrul Emil Boc a subliniat că acest proiect de lege aduce ca noutate faptul că, pentru toţi candidaţii la funcţia de de judecător Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cererile de înscriere la concurs se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, însoţite de un anunţ, prin care se aduce la cunoştinţă publică posibilitatea oricărei persoane de a transmite comisiilor de concurs hotărâri judecătoreşti sau, după caz, acte ale procurorului, întocmite de candidaţi.
Actele întocmite de candidaţi - hotărâri judecătoreşti sau, după caz, acte întocmite de procuror în faza de urmărire penală sau în faza judecăţii - se publică pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea dispoziţiilor legale privind protejarea datelor cu caracter personal, pentru a fi supuse dezbaterii publice pentru o perioadă de 30 de zile de la publicare. Sesizările sau observaţiile primite din partea opiniei publice pot fi avute în vedere la evaluare de către comisiile de concurs.
Punctajul maxim ce poate fi atribuit la primele două probe este de 100 de puncte distribuit astfel: 75 de puncte pentru proba evaluării actelor întocmite de candidaţi; 25 de puncte pentru proba interviului în faţa plenului CSM. Punctajul minim pentru a fi declarat admis în vederea susţinerii probelor scrise este de 80 de puncte. Primele două probe - proba care vizează analiza hotărârilor judecătoreşti sau, după caz, a actelor întocmite de procuror în faza de urmărire penală sau în faza judecăţii şi proba interviului - au caracter eliminatoriu.
A treia etapă de examinare, scrisă, constă în următoarele probe:
*în funcţie de specializare, una din următoarele grupe de materii - drept civil, familie sau drept internaţional privat - sau drept penal sau drept administrativ, drept financiar şi fiscal şi dreptul muncii.
*jurisprudenţa ÎCCJ şi jurisprudenţa CCR
*jurisprudenţa CEDO şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a UE.
*procedură civilă sau procedură penală în funcţie de specializarea judecătorilor sau a procurorilor.
Pentru a fi declarat admis candidatul trebuie să obţină la probele scrise minim nota opt, cu condiţia ca la fiecare probă scrisă să fi obţinut nota minimă de şapte.
Primul-ministru Emil Boc a subliniat că 'prevederile din lege corespund exigenţelor Comisie Europene şi răspund aşteptărilor opiniei publice, dar şi ale magistraţilor pentru criterii de transparenţă, integritate şi profesionalism în vederea promovării judecătorilor la ÎCCJ'.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.