Negocierile privind taxa clawback au esuat

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 13.07.2012 07:05 | Publicat in NATIONAL | Tipareste pagina

*Guvernul, reprezentat de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor Publice, a respins orice propunere formulată de reprezentanţii companiilor membre APMGR, ignorând efectele economice şi sociale extrem de grave pe care această taxă le produce;
*Producătorii de medicamente generice, majoritatea acestora având unităţi de producţie în România, nu au altă soluţie decât insolvenţa sau re-evaluarea portofoliului de produse: sute de medicamente cu preţ accesibil riscă să dispară de pe piaţă;
*APMGR cere FMI si Comisiei Europene să se pronunţe public asupra impunerii taxei clawback în forma actuală, în contextul efectelor grave pe care aceasta le poate avea asupra stării de sănătate a populaţiei României;
Companiile membre ale Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) anunţă că discuţiile cu Guvernul pentru revizuirea taxei clawback au eşuat, în contextul în care autorităţile au respins orice propunere formulată de reprezentanţii industriei producătoare de medicamente generice.
„Nu mai putem participa la discuţii în care se aude o singură voce şi în care singurul interes este cel financiar, ignorându-se efectele economice şi sociale deosebit de grave pe care această taxă le produce,” a declarat Laurenţiu Mihai, director executiv APMGR. „Cerem încă o dată implicarea personală a Primului Ministru Victor Ponta şi a Ministrului Finanţelor Publice Florin Georgescu pentru deblocarea situaţiei,” a adăugat Laurenţiu Mihai.
În contextul în care principalul argument al Guvernului pentru menţinerea taxei în formula actuală este îndeplinirea acordului cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană, companiile membre APMGR au cerut celor două instituţii să se pronunţe public asupra menţinerii taxei clawback în forma actuală.
„Refuzăm să credem că FMI şi CE susţin o soluţie care duce în mod clar la limitarea accesului românilor la medicamente şi la distrugerea industriei farmaceutice locale,” a declarat Laurenţiu Mihai.
Producătorii de medicamente generice au cel mai mult de suferit de pe urma acestei taxe, în ciuda faptului că au o contribuţie importantă la economia reală – în total, activităţile lor asigură 8.000 de locuri de muncă în România şi aduc o contribuţie însemnată la finanţele publice prin impozite directe şi indirecte. Intrarea în insolvenţă a acestor producători înseamnă sfârşitul industriei româneşti de medicamente.
Pentru majoritatea producătorilor de medicamente generice, evitarea insolvenţei nu se va putea face decât prin re-evaluarea portofoliului de produse, renunţându-se la acele medicamente compensate care, din cauza nivelului taxei clawback, au ajuns sub pragul de rentabilitate. Pentru a da o imagine clară asupra gravităţii situaţiei, APMGR a solicitat companiei de cercetări de piaţă CEGEDIM să identifice primele 100 de medicamente care riscă să dispară de pe piaţă ca urmare a aplicării taxei clawback în forma actuală.
Companiile membre APMGR continuă să susţină următoarele principii în construirea unei taxe clawback sustenabile de către industrie:
*Taxa trebuie să fie previzibilă şi plafonată la o valoare maximă realistă şi accesibilă producătorilor de medicamente generice;
*Utilizarea mecanismului claw back pentru controlul creşterii disproporţionate a vânzărilor de medicamente şi nu pentru acoperirea unui deficit al bugetului public;
*Baza de calcul a taxei trebuie să fie preţul de vânzare al producătorului, nu preţul de raft;
*Consumul real din anul anterior trebuie să fie suma de referinţă folosită la calcularea taxei;
*Termenele de plată ar trebui să fie corelate cu termenele de decontare – un plan clar definit de reducere a acestor termene la maximum 60 de zile;
În plus, aplicarea unei noi taxe clawback trebuie să se facă numai după o revizuire a calculului pentru primele două trimestre ale anului 2012.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.