Nu SAXONII au fost primii care au venit in TRANSILVANIA. Primii au fost LUXEMBURGHEZII...

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 11.05.2017 17:41 | Publicat in NATIONAL | Tipareste pagina

Discursul Preşedintelui Juncker in plenul reunit al Parlamentului Romaniei

Stimate domnule preşedinte al Senatului, stimate domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, stimate domnule prim-ministru, cel care este acum in funcţie şi predecesorii sai, stimate fost preşedinte al Romaniei, stimata doamna comisar, stimate doamne şi stimaţi domni,

Sunt – se spune intotdeauna acest lucru, dar de aceasta data este adevarat — foarte bucuros sa ma intorc la Bucureşti, in Romania, pe care am vizitat-o ultima data in 2003. Este revoltator ca nu am mai venit in Romania de ataţia ani. Este o mare onoare pentru mine sa ma pot adresa dumneavoastra astazi, distinşi membri ai Parlamentului, reprezentanţi ai poporului roman, un popor curajos, voluntar, angajat şi pe care il iubesc de atat de multa vreme, daca nu dintotdeauna.

In acest an, cand serbam 10 ani de la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, imi amintesc cu emoţie de acel 1 ianuarie 2007, un moment istoric cand Romania s-a alaturat grupului de naţiuni europene, in sfarşit reconciliate.

In acea zi, am dat definitiv uitarii Tratatul de la Yalta, acea sentinţa funesta din perioada postbelica, care dorea scindarea Europei in doua tabere şi care i-a facut pe romani, precum şi pe celelalte popoare din Europa Centrala şi de Est sa plateasca un greu tribut: decenii intunecate, privarea de libertaţi, conştiinţe incatuşate, vise spulberate, biografii şi destine atat de frecvent intrerupte, daca nu chiar distruse.

Şi sunt mandru ca am participat la acest moment crucial din viaţa Uniunii noastre şi a Romaniei: doresc sa vorbesc despre reconcilierea istoriei cu geografia in Europa. Deşi oamenii politici işi pun rar amprenta asupra istoriei, noi am reuşit totuşi sa infaptuim, fara indoiala, un lucru important: extinderea UE şi aderarea la valorile ei au adus pacea, stabilitatea şi libertatea pe continentul nostru.

Am susţinut intotdeauna aderarea Romaniei la UE. Aşa cum spunea filosoful francez Blaise Pascal, imi plac lucrurile care merg impreuna. Romania şi UE merg impreuna pentru ca sunt legate printr-un destin comun. V-am sprijinit in parcurgerea acestui lung drum cu modestele mijloace de care am dispus in calitate de prim-ministru luxemburghez, aşa cum continui sa va sprijin şi astazi , nu patern, ci ca un frate; va voi sprijin fratern. Cunosc şi am cunoscut preşedinţii şi prim-miniştrii Romaniei democratice. Şi mulţumesc Romaniei pentru numeroasele distincţii şi dovezi de prietenie cu care nu a incetat sa ma onoreze.

O coincidenţa fericita a calendarului preşedinţiilor Consiliului European a facut ca, in decembrie 1997, la Luxemburg, in cadrul Consiliului European pe care il prezidam, sa hotaram, de principiu, aderarea Romaniei. Şi, in aprilie 2005, tot la Luxemburg, dumneavoastra, impreuna cu mine, in calitate de prim-miniştri, am putut semna tratatele de aderare. Nu mai este o simpla intamplare, vad in asta un simbol puternic al relaţiilor stranse care exista intre romani, luxemburghezi şi europeni. Sunt relaţii profunde, relaţii afective nascute din sentimente şi caldura umana. Caldura umana, da, pentru ca Europa este, in primul rand, o chestiune de suflet, mai multe inimi care bat impreuna şi impart aceleaşi visuri.

Daca ma adresez acum in franceza este pentru ca dvs. şi cu mine aparţinem francofoniei, aceasta mare familie de 274 de milioane de persoane raspandita pe 5 continente, care vorbeşte aceeaşi limba. Am fost intotdeauna surprins ca prim-ministru şi, acum, in calitate de preşedinte al Comisiei, de faptul ca atunci cand ma intalnesc cu un membru al familiei francofone, mi se adreseaza in engleza. Dar asta e moda momentului. Mie imi place franceza. Iar daca aş fi fost acum in Transilvania, aş fi putut chiar sa vorbesc in luxemburgheza pentru ca mai multe mii de persoane vorbesc inca o limba care seamana cu luxemburgheza. Este o moştenire a secolului al XII-lea, cand luxemburghezii s-au instalat la poalele Carpaţilor. Nu trebuie sa credeţi propaganda germana, care va face sa credeţi ca saxonii au fost primii care au venit in Transilvania. Primii au fost luxemburghezii. Sa nu uitaţi.

Vi se adreseaza un prieten fidel al Romaniei, care nu-şi ascunde admiraţia. Ce evoluţie a avut Romania dupa anul 2000 şi cat de mult ne-a imbogaţit!

Ma gandesc la cultura romana, la artiştii sai, la intelectualii sai precum Elie Wiesel, de origine romana, care a fost un martor important al tragediilor europene ale secolului 20. Ma refer şi la aportul geopolitic tradus prin consolidarea prezenţei UE in aceasta regiune esenţiala in spaţiul Marii Negre.

Ca la fiecare extindere, primind in sanul sau Romania, UE a caştigat mai multa greutate pe scena internaţionala. Romania, la randul sau, şi-a sporit influenţa prin ancorarea tinerei sale democraţii intr-o sfera de solidaritate europeana in care imparţim aceleaşi valori şi idealuri.

Nu intamplator, i-am incredinţat comisarului roman Corina Creţu portofoliul politicii de solidaritate europeana prin excelenţa, şi anume politica de coeziune. Şi trebuie sa spun aici, in faţa reprezentanţilor poporului roman, ca işi indeplineşte excelent sarcinile la Bruxelles. Chiar aici in Romania, intre 2007-2013, fondurile europene au acordat sprijin financiar unui numar de 2900 de IMM-uri, a contribuit la crearea a 101 de noi intreprinderi şi la crearea a 35000 de noi locuri de munca; au permis, de asemenea, finanţarea a 570 de proiecte in sectorul cercetarii şi inovarii şi construirea mai multor sute de km de drumuri.

Dar nu este suficient, dragi prieteni, sa ne bucuram de drumul parcurs, trebuie sa ne amintim ca drumul a fost dificil şi istovitor. Adevarul este ca mulţi europeni nu au nicio idee despre imensele eforturi facute de romani, mai ales de oamenii de rand, şi de extraordinara performanţa a intregii ţari de a-şi reforma, in timp foarte scurt, sistemul economic, social, politic, judiciar, şi de a le alinia cu principiile care guverneaza construcţia europeana.

Astfel, in acest loc important al democraţiei romane, imi doresc sa aduc un omagiu solemn curajului şi voinţei poporului roman şi conducatorilor sai politici, ce ţineau in mainile lor o busola europeana.

Acest curaj, aceasta voinţa, nu au incetat sa ma impresioneze, inclusiv in ceea ce priveşte punerea in aplicare a reformelor viitoare. Acesta este motivul pentru care m-am angajat sa inchid Mecanismul de Cooperare şi Verificare pana la sfarşitul mandatului Comisiei mele, şi o vom face. Condiţiile aferente sunt deja prezente: Romania a facut eforturi importante in ultimii 10 ani şi a inregistrat progrese considerabile in reformarea sistemului judiciar şi lupta impotriva corupţiei.

Astfel, voi face totul, impreuna cu voi, ca sa onorez acest angajament al Comisiei mele. Şi as vrea sa subliniez, in denumirea acestui mecanism, importanţa cuvantului cooperare. Cooperarea inseamna a acţiona impreuna pentru atingerea unui scop comun. Incheierea Mecanismului de Cooperare şi Verificare nu inseamna sfarşitul sau regresul reformelor. Incheierea MCV inseamna mai multa cooperare. Aceasta este esenţiala pentru ca solidaritatea europeana, aceasta legatura bazata pe angajamente şi pe interdependenţa dintre statele membre şi popoarele noastre, sa se poata dezvolta şi sa dea roade. Cooperarea reciproca constituie o prioritate absoluta. Ştiţi deja ca puteţi conta pe sprijinul necondiţionat al Comisiei, in special in ceea ce priveşte fondurile structurale. Şi, in ceea ce ma priveşte, contez pe celeritatea autoritaţilor romane şi, in particular, a Parlamentului, pentru garantarea ireversibilitaţii progreselor realizate.

Doresc sa adaug, in ceea ce priveşte MCV-ul, ca nu trebuie sa se creada ca putem oricand adauga noi criterii şi cerinţe. Destul! Mecanismul de Cooperare şi Verificare se va incheia pana in 2019 şi nu vor mai fi adaugate noi condiţii şi cerinţe.

Increderea cetaţenilor noştri se caştiga. Prin respectarea independenţei justiţiei şi prin separarea puterilor in stat. Sunt aspecte esenţiale pentru societatea romaneasca şi, in special, pentru tineretul sau, atat de numeros şi de promiţator. Tineretul este atuul cel mai preţios. Un tineret profund ataşat democraţiei şi statului de drept. Este o generaţie tanara care are aşteptari, aspiraţii legitime şi ar trebui sa se bucure din plin de drepturile garantate tuturor cetaţenilor UE şi sa aiba acces la spaţiul Schengen.

Pentru ca locul natural şi meritat al Romaniei este in spaţiul Schengen. Criteriile de aderare la spaţiul Schengen au fost clare şi, nici aici nu trebuie sa mai adaugam noi cerinţe. Doresc ca Romania sa devina, cat mai repede posibil, membru al spaţiului Schengen deoarece o merita.

Şi in acest caz, este vorba despre crearea de legaturi inauntrul societaţilor noastre, in ansamblul Uniunii noastre şi, de asemenea, cu restul lumii, aşa cum am facut-o recent cu prietenii noştri canadieni. Niciodata nu mi-am imaginat ca vom putea ajunge la un acord comercial intre UE şi Canada, fara ridicarea vizelor pentru cetaţenii romani. M-am luptat pentru asta; canadienii, graţie unui efort solidar al statelor membre ale UE, au acceptat acest lucru şi ma bucur ca romanii vor beneficia de acum incolo de aceleaşi drepturi de libera circulaţie ca şi ceilalţi cetaţeni ai UE.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Trebuie sa dam cu toţii fara incetare ceea ce este mai bun in noi pentru ca acest continent al nostru, care a fost atat de des martirizat şi divizat, sa fie un artizan permanent al pacii, al coeziunii, al prosperitaţii, in interiorul fiecareia dintre societaţile noastre, in ansamblul Uniunii noastre şi in intreaga lume.

Am incredere ca Romania va apara aceasta vocaţie a Europei şi ca va continua sa susţina progresul european, cum a facut-o adesea in cursul acestor ultimi zece ani. Este, de altfel, şi raţiunea pentru care, trebuie sa o spun, am fost surprins de apariţia unor neinţelegeri.

Prin urmare, vreau sa fiu clar. In Europa, nu exista ţari inferioare altora. Naţiunile sunt egale in drepturi şi demnitate. Un popor este un popor, iar o democraţie este o democraţie. Nu va exista niciodata vreo ţara de categoria a II-a sau vreo ţara care sa fie lasata de izbelişte pe parcurs. V-o garantez şi mi-o asum cu toata raspunderea: atata timp cat este unita, Europa poate sa realizeze lucruri mareţe.

Am denunţat şi am combatut un timp prea indelungat lipsa de solidaritate şi fracturile pentru a le lasa acum din nou sa apara. Europa a fost divizata; ea nu trebuie niciodata sa mai fie divizata.

Viziunea mea in privinţa viitorului este cea a unei Europe care avanseaza in comun, insa, iar Romania o ştie foarte bine, putem sa avansam impreuna, chiar daca mergem in ritmuri diferite. Europa cu mai multe  viteze exista deja. Acest aspect este prevazut in Tratate. Este ceea ce numim cooperarea consolidata . Romania profita de aceasta posibilitate de a merge inainte pe calea cooperarii consolidate, ceea ce nu este intotdeauna cazul pentru Statele membre fondatoare. Niciuna dintre aceste cooperari consolidate  nu a dat naştere unor noi fracturi.

Prima cooperare consolidata a demarat in 2010, iar Romania a fost una dintre primele ţari participante. Este vorba despre legea aplicabila in cazul divorţului cuplurilor de naţionalitaţi diferite - un pas important catre un spaţiu european de drepturi şi libertaţi, deci catre o adevarata Europa a cetaţenilor. Deoarece o Europa a cetaţenilor este o Europa a libertaţii, a justiţiei şi a securitaţii.

Romania contribuie activ la construcţia acestei Europe, aşa cum a demonstrat-o din nou recent cand a fost unul dintre cele şaptesprezece state membre care au decis crearea unui parchet european pentru combaterea fraudelor transfrontaliere, a caror prime victime sunt cetaţenii care platesc taxe.

Romania s-a angajat, de asemenea, in crearea unui Brevet comunitar, un dosar dificil, dezbatut timp de peste patru decenii, şi finalizat cu succes mulţumita cooperarii consolidate prevazuta de Tratate. Este un progres esenţial pentru competitivitatea noastra, deoarece se ştie ca sectoarele care folosesc mai intensiv proprietatea intelectuala genereaza 42% din PIB-ul european, 38% din locurile de munca din Europa şi 90% din importuri şi exporturi.

Romania a spus adesea Prezent! in cazul a numeroase misiuni europene de securitate şi de aparare, fie ca acestea au fost in Balcani sau in Caucaz, dar şi in majoritatea misiunilor europene in Africa. Deoarece Romania ştie ca proiectul european nu este un proiect doar pentru Europa, iar romanii ştiu ca avem obligaţii in lume, mai ales in privinţa celor aflaţi in restrişte.

Dezbaterea privind Europa cu mai multe viteze, care provoaca iritare in aceste ţari, aceasta Europa cu mai multe viteze care ar crea noi diviziuni este, de fapt, o non-dezbatere. Dezbaterea reala este cea privind cooperarea necesara intre naţiunile noastre.

Sunt primul care o spun de fiecare data: nu trebuie sa uitam ca, in decursul secolelor trecute, soarta multora dintre naţiunile europene a depins mai mult de voinţa altora decat de voinţa naţionala. Astazi, naţiunile europene coopereaza, şi trebuie sa coopereze mai mult ca niciodata pentru a defini impreuna noile prioritaţi care sa raspunda la aşteptarile concetaţenilor noştri. Deoarece construcţia europeana este un efort comun, facut de şi in favoarea tuturor popoarelor Europei, pentru a merita şi a recaştiga increderea lor.

Iata de ce mi-am dorit ca sub conducerea mea, aceasta Comisie – daca imi permiteţi sa folosesc aceasta formula posesiva un pic exagerata – mi-am dorit, cum spuneam, ca aceasta Comisie sa fie una politica, iar Comisarii sa mearga in toata Europa şi sa se intalneasca cu parlamentele naţionale şi cu actorii din societatea civila.

Am hotarat ca aceasta Comisie sa nu mai intervina in toate domeniile vieţii cotidiene a cetaţenilor, astfel incat sa ne putem concentra pe marile mize ale viitorului, in domenii in care Europa poate face diferenţa: relansarea investiţiilor prin Planul Juncker, ameliorarea infrastructurilor sociale, a sectorului digital şi al energiei. Nu eu am dat numele Planului de Investiţii drept Planul Juncker. Acest nume a fost dat de cei care se aşteptau ca planul sa fie un eşec rasunator şi, prin urmare, işi doreau sa il identifice de la bun inceput pe vinovat. Acum, acesta se numeşte Fondul european pentru investiţii strategice. Pentru ca funcţioneaza; aşa ca nu se mai vorbeşte de Planul Juncker, motiv pentru care am vorbit despre el in aceasta dimineaţa. Acest plan consta in consolidarea modelului social european, in special prin instituirea drepturilor sociale, fara a uita de aspecte precum migraţia şi securitatea.

Nu pot concepe viitorul nostru in afara proiectului de unitate europeana. Nu ne referim la crearea unor State Unite ale Europei. Acesta este un concept care nu este al meu, deoarece popoarele noastre nu il vor: ele au nevoie de proximitate, işi iubesc teritoriul, peisajele, tradiţiile. Ele iubesc o Europa a diversitaţii, care este astfel mai bogata decat alte uniuni. Trebuie, insa, sa mergem inainte impreuna şi in aceeaşi direcţie, aceea a unei Europe mai solidare, mai sociale, mai competitive, o Europa mai puternica, atat la ea acasa, cat şi in lume.

Unitatea europeana este viitorul nostru comun deoarece, nu trebuie sa o uitam, noi nu reprezentam decat 7% din populaţia mondiala. La inceputul secolului al XX-lea, europenii reprezentau 25% din populaţia globala. La sfarşitul secolului acesta nu vom mai fi decat 4% dintr-o populaţie globala ajunsa la 10 miliarde. Suntem şi cel mai mic continent: teritoriul Uniunii Europene ocupa 5,5 milioane de km2. Rusia are 17,5 km2. Suntem un continent mic şi suntem singurii care nu o ştim. Ceilalţi o ştiu.

Noi realizam – conform calculelor – in jur de 30% din comerţul internaţional şi deţinem 25% din bogaţia mondiala. Insa, ponderea noastra in produsul intern brut global va scadea. In momentul de faţa, avem in jur de 20 de acorduri comerciale care sunt in negocieri cu diferiţii parteneri din intreaga lume şi trebuie sa mergem pe aceasta cale. Chiar daca unii dintre actori vor fi nevoiţi sa se retraga in culisele istoriei, Europa trebuie sa ramana un actor istoric.

Uniunea Europeana este parte  din viitorul nostru comun pentru ca fragmentarea ne face vulnerabili. Acesta este motivul pentru care Comisia mea lucreaza fara incetare pentru a construi o Europa digitala, o Europa a energiei şi o veritabila Europa a securitaţii.

Uniunea Europeana este viitorul nostru pentru ca, daca vrem sa combatem in mod eficient schimbarile climatice, doar eforturile noastre la nivel european – UE reprezinta doar 11% din emisiile globale – nu ar contribui suficient fara masa critica şi coerenţa necesare pentru a ne convinge marii parteneri sa ne urmeze pe aceasta cale, aşa cum am reuşit cu succes la Paris, cu ocazia COP21.

Tocmai fiindca unitatea europeana este singurul nostru viitor, cele cinci scenarii propuse de Comisie in Cartea sa alba privind viitorul Europei se bazeaza pe o singura şi unica ipoteza: cele 27 state membre vor avansa impreuna, ca Uniune, mereu in aceeaşi direcţie şi spre acelaşi destin. Daca m-aş fi lasat ghidat de propriul temperament, aş fi propus un singur scenariu. Ïnsa, dupa ataţia ani de experienţa la nivel european, am considerat ca nu trebuie sa impunem un diktat al Comisiei, ci sa propunem o dezbatere larga in toate ţarile Uniunii Europene asupra unor scenarii diferite, asupra unor proiecte diferite, care, de altfel, sunt deja dezbatute in toate statele membre ale Uniunii Europene, şi aş dori ca Parlamentul roman, ca societatea civila din Romania sa participe la aceasta dezbatere, pentru ca putem invaţa multe de la romani.

Prin implicarea sa in toate luptele europene, Romania ne ofera o frumoasa lecţie de ambiţie pentru viitor. Chiar daca Romania nu este unul dintre statele membre fondatoare ale Uniunii, ea şi-a dovedit cu prisosinţa  capacitatea de a fi un stat re-fondator al Uniunii intr-o lume din ce in ce mai instabila şi care se schimba cu o viteza uimitoare.

In 2019, ţara voastra va exercita pentru prima data Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.  Este o oportunitate extraordinara. In fosta mea viaţa de Prim-ministru al Luxemburgului, am fost Preşedinte de cinci ori, dintre care de doua ori am fost Preşedinte al Consiliului European. E un moment important in istoria Romaniei şi e un moment important in istoria Uniunii Europene, cel pe care il veţi marca cu amprenta voastra, prezidand Consiliul.

Alegerile pentru Parlamentul European din 2019 sunt o intalnire importanta cu votul universal. Europa, ca toate marile ambiţii şi toate calatoriile lungi, necesita rabdare şi hotarare, dar şi un nou suflu entuziast şi un entuziasm regasit. Ma bazez pe voi, pe toţi romanii, pentru a caştiga aceasta lupta care este şi o lupta a inimii. Caci trebuie sa ştim sa iubim Europa, aşa cum Romania nu a incetat sa o faca de cand ni s-a alaturat.

 
Eu voi continua sa va iubesc.

Traiasca Romania şi traiasca Europa!

Mulţumesc.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.