O parte a elevilor se incadreaza in sfera analfabetismului functional...

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 06.09.2013 19:14 | Publicat in NATIONAL | Tipareste pagina

Ministerul Educaţiei Naţionale a decis ca, din anul şcolar 2013-2014, în media finală pentru admiterea în învăţământul liceal, proporţia mediei celor patru ani de gimnaziu să fie de doar 25%, redusă aşadar, comparativ cu cea existentă până acum, de 50%.
Media obţinută la Evaluarea Naţională din clasa a VIII-a va avea însă o pondere mai mare în calculul mediei finale, respectiv 75%, faţă de 50%, cât era până acum.
Decizia vine în urma analizei datelor înregistrate la finalul clasei a VIII-a.
Acestea au relevat diferenţe notabile între mediile, mai mari, obţinute de elevi în şcoală, pe parcursul gimnaziului, şi mediile, mai mici, obţinute de aceştia la Evaluarea Naţională.
Cele mai multe situaţii (59,52% din unităţile de învăţământ) relevă diferenţe de 2 până la 2,5 puncte între felul în care au fost evaluaţi elevii pe parcursul gimnaziului şi media de la evaluarea naţională a acestora.

Această ruptură între cele două tipuri de evaluare a fost identificată în 25 de judeţe: Iaşi, Sibiu, Braşov, Argeş, Giurgiu, Bacău, Constanţa, Dâmboviţa, Maramureş, Alba, Vaslui, Bistriţa-Năsăud, Mehedinţi, Sălaj, Tulcea, Bihor, Arad, Teleorman, Satu-Mare, Covasna, Dolj, Harghita, Călăraşi, Botoşani şi Ialomiţa.
În alte 6 judeţe (Vâlcea, Mureş, Timiş, Hunedoara, Caraş-Severin, Olt) diferenţele sunt şi mai mari, depăşind 2,5 puncte.
O situaţie considerată acceptabilă, respectiv un raport de 1,5 până la 2 puncte între mediile pe ciclul gimnazial şi cele la Evaluarea Naţională, se înregistrează în judeţe precum Gorj, Suceava, Vrancea, Ilfov, Prahova, Cluj, Buzău, Galaţi şi Neamţ (reprezentând 21,42% din totalul unităţilor de învăţământ, la nivel de ţară).
Numai Bucureştiul şi judeţul Brăila înregistrează un raport normal între evaluarea la clasă şi Evaluarea Naţională, dar reprezintă doar 4,76% din totalul judeţelor.

O situaţie îngrijorătoare o reprezintă şi faptul că 35.000 de elevi, din totalul celor care au participat la Evaluarea Naţională, nu au reuşit să obţină minim 5.
O parte a elevilor se încadrează în sfera analfabetismului funcţional.
De asemenea, abandonul şcolar este un fenomen întâlnit mai ales la trecerea de la învăţământul gimnazial la cel liceal şi este direct proporţional cu eşecul şcolar înregistrat în urma Evaluării Naţionale.
Toate unităţile de învăţământ unde diferenţele de notare sunt mari sau unde numărul de elevi cu medii de promovare a fost scăzut vor fi monitorizate în mod constant.
Inspectoratele şcolare vor realiza analize, punctuale, iar conducerile şcolilor vizate vor fi evaluate în funcţie de măsurile pe care le vor adopta pentru îmbunătăţirea procesului de predare - învăţare.

Modificarea calculării mediei generale de admitere în învăţământul liceal, din anul scolar 2013 - 2014

Notă: Media de admitere în învăţământul liceal este rezultatul mediei aritmetice dintre media celor patru ani de gimnaziu şi media obţinută la examenele din cadrul Evaluării Naţionale la clasa a VIII-a.

 1. Care sunt principalele modificări propuse pentru admiterea la liceu?

 Nu vor exista modificări în materia pentru examen sau în modalitatea de organizare şi desfăşurare a Evaluării Naţionale. Singurul lucru care se schimbă este ponderea acordată examenului - aceasta va conta în proporţie de 75% pentru admiterea la liceu, iar media generală V-VIII va conta în proporţie de 25%.

 2. De ce această măsură?

 Există prea multe diferenţe între cele două medii. În condiţiile în care, la nivel naţional, diferenţa dintre cele două tipuri de notare este de 2,16 puncte, mai mare în cazul mediilor din cei patru ani de studiu, considerăm că examenele din cadrul Evaluării Naţionale la clasa arată o imagine mai obiectivă a pregătirii elevilor.

 3. De ce nu se renunţă în totalitate la luarea în calcul a mediei din cei patru ani de studiu?

 Harta notelor şi rezultatelor ne arată un clivaj major între unităţile de învăţământ care funcţionează eficient şi cele care se confruntă cu probleme în pregătirea şi notarea elevilor. Şcolile şi liceele din prima categorie nu vor avea de suferit în urma introducerii acestei modificări.

 Eliminarea notelor din cei patru ani de studiu ar funcţiona ca o penalizare majoră pentru unităţile de învăţământ care se confruntă cu probleme - nu dorim să excludem din procesul de învăţământ aceşti elevi şi aceşti profesori şi să accentuăm şi mai mult decalajul între unităţile şcolare.

 Educaţia în România nu are nevoie de noi clivaje socio-geografice, ci de reducerea inegalităţii.

 4. Care este principala problemă identificată?

 Principala problemă cu care învăţământul gimnazial se confruntă este diferenţa dintre notarea la clasă, pe parcursul gimnaziului, şi notarea la Evaluarea Naţională, la sfârşitul clasei a VIII-a. În multe unităţi de învăţământ exigenţa în notarea şi evaluarea continuă este mai redusă decât la Evaluarea Naţională.

 5. Cum vor fi remediate aceste probleme?

Inspectoratele şcolare judeţene vor monitoriza fiecare unitate de învăţământ unde diferenţa dintre cele două medii este mai mare de două puncte.
La nivelul inspectoratelor şi la nivelul fiecărei şcoli vor fi realizate planuri, sub coordonarea ministerului, pentru creşterea ratei de promovare, pentru creşterea mediilor din cei patru ani şi a mediilor din evaluarea finală, precum şi pentru reducerea acestei discrepanţe din procesul de notare.
Conducerea fiecărei şcoli va fi evaluată, începând din anul şcolar 2013 - 2014, în funcţie de cât de bine reuşeşte să îmbunătăţească aceşti indicatori.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.