PSD vrea sa transforme ROMANIA in STAT POLITIENESC!... INCHISOARE de la 1 la 5 ani pentru TULBURAREA ORDINII si LINISTII PUBLICE!...

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 05.08.2017 10:31 | Publicat in NATIONAL | Tipareste pagina

Propuneri MAI catre Ministerul Justitiei de amendare a Legii nr.286/2009 privind Codul penal. Propuneri referitoare la amendarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal.
Deşi, conform raportului anual de activitate al Poliţie Romane, in ultimii ani a scazut IMPRESIONANT infracţionalitatea, iata ca, treptat, Romania se indreapta spre a deveni un stat poliţienesc, in care orice cuvant de protest şi ”tulburare a ordinii şi liniştii publice” impotriva abuzurilor autoritaţilor de stat poate fi considerat infracţiune şi poate fi poedepsit cu inchisoare de la 1 la 5 ani!... Şi asta la doar o zi de cand Guvernul Romaniei a anunţat majorarea salariilor celor din MAI, MApN şi SRI!...

1. Inasprirea pedepselor pentru ultraj si ultraj judiciar

Problematica sancţionarii eficiente a infracţiunilor de ultraj, este una intens mediatizata, dezbatuta şi de actualitate.

Modul de producere a ultrajelor releva un proces complex, cu cauze multiple, a caror existenţa, suprapusa unor factori circumstanţiali sau de personalitate, conduc la apariţia acestor evenimente.
La nivel social, se poate vorbi despre proliferarea violenţei, a modelelor comportamentale agresive, dar şi de erodarea prestigiului unor purtatori de autoritate.
Atat in plan individual, al personalului din structurile de ordine publica, cat şi in plan organizaţional şi instituţional, infracţiunea de ultraj determina erodarea increderii şi scaderea respectului faţa de instituţiile de aplicare a legii.

Pe de alta parte, a devenit un fapt curent ca intervenţia politistilor sau jandarmilor, in situaţiile in care este vizata o comunitate de oameni sau anumite medii sociale, sa se soldeze cu amenintari, loviri sau alte violenţe, vatamari corporale, loviri sau vatamari cauzatoare de moarte ori chiar cu omorul personalului implicat.
Nu intamplator, in semestrul I al acestui an, se constata o creştere a numarului infracţiunilor de ultraj asupra personalului din cadrul Poliţiei Romane (+7,3%).

MAI a constatat ca slabirea autoritatii statului este resimţita de populatie si chiar criticata de aceasta (cu ocazia diferitelor intervenţii solicitate prin serviciul 112), iar perpetuarea acestei stari de fapt genereaza o stare de disconfort social, diminueaza capacitatea de aplicare a legii, de catre organele in drept, si aduce grave prejudicii in ceea ce priveşte increderea in instituţiile de aplicare a legii.
Rezulta astfel o ineficienţa a noilor prevederi din noul Cod penal, in ceea ce priveşte tragerea la raspundere pentru infracţiunile de ultraj, iar procentul de 85% al autorilor cercetaţi in stare de libertate influenţeaza in mod negativ autoritatea politistului in comunitate.

In context, MAI propune:

a. reformularea alineatului (4) al articolului 257 (Ultrajul):

„(4) Faptele prevazute in alin. (1)-(3), comise asupra unui politist, jandarm sau militar, aflat in exercitarea atribuţiilor de serviciu sau in legatura cu exercitarea acestor atribuţii, se sancţioneaza cu pedeapsa cu inchisoarea prevazuta de lege pentru acea infracţiune, ale carei limite se majoreaza cu jumatate.”

b. reformularea alineatului (2) al articolului 279 (Ultrajul judiciar):

„(2) Savarsirea unei infractiuni impotriva unui judecator sau procuror ori impotriva bunurilor acestuia, in scop de intimidare sau de razbunare, in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu, se sanctioneaza cu pedeapsa cu inchisoarea prevazuta de lege pentru acea infractiune, ale carei limite speciale se majoreaza cu jumatate.”

2. Completarea infracţiunii de omor calificat

In cazul uciderii unui poliţist, pedeapsa maxima aplicabila in prezent este de 15 – 30 de ani, rezultata ca urmare a majorarii cu jumatate a limitelor de pedeapsa pentru infracţiunea de omor. Raportat strict la calitatea de poliţist sau jandarm, persoana investita cu exerciţiul autoritaţii publice, legea nu prevede posibilitatea ca in cazul uciderii sale sa fie aplicata pedeapsa detenţiunii pe viaţa. MAI evidenţiaza faptul, ca in legislaţia penala anterioara exista o asemenea posibilitate (Codul penal din 1968 - art. 176 lit. g)).

In context, MAI propune ca la alineatul (1) al articolului 189 (Omorul calificat) sa se introduca o noua litera, lit. i), cu urmatorul cuprins:

„i) impotriva unui judecator, procuror, politist, jandarm sau militar, aflat in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu exercitarea acestor atributii,”

3. Reconsiderarea infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice

Ordinea si linistea publica este tulburata cu precadere atunci cand au loc in public, manifestari sau comportari imorale, cand se produc scandaluri, respectiv cand oamenii se vad in primejdie de a fi obiect al unor violenţe fizice sau de limbaj.

Provocarea de scandal, comportamentul violent, prin ameninţari sau prin distrugerea de bunuri (spargerea de geamuri, sticle etc.), intr-un local public sau privat, impiedicarea prin violenta sau amenintare a circulatiei normale a pietonilor sau vehiculelor etc., reprezinta fapte prin care se tulbura ordinea si liniştea publica.
Din practica a reieşit ca astfel de elemente prezinta un pericol social ridicat, respectiv un pericol concret pentru ordinea publica.
Periculozitatea sociala reiese din valorile lezate, din rezonanţa faptelor comise, din atitudinea de indiferenţa a faptuitorilor faţa de regulile sociale şi bunele moravuri, de sfidare a comunitaţii locale, precum şi de prevalare a propriului interes, faţa de interesul public.

Tulburarea ordinii si linistii publice produce, in conştiinţa opiniei publice, o stare de nelinişte şi de insecuritate a relatiilor de convietuire sociala.
Intervenţia prompta a organelor de aplicare a legii (politie şi/sau jandarmerie), in cazul savarşirii unor fapte de tulburare a ordinii şi liniştii publice, reprezinta o cauza favorizatoare a comiterii, ulterior, de catre cei cercetaţi/sancţionaţi, a unor eventuale acte de razbunare impotriva poliţiştilor care au efectuat investigaţiile.

In acest context, MAI considera utila reanalizarea principiului noii politici penale (de reducere a pedepselor, cu aplicabilitate directa in cazul infracţiunii de la art. 371 C.p. – Tulburarea ordinii si linistii publice), si necesara o regandire a cuantumului pedepsei (in cazul prezentat), prin prisma valorilor sociale aparate.
O astfel de abordare este de natura sa asigure o protecţie efectiva a celor insarcinaţi cu aplicarea legii si sa evite percepţia populatiei ca sistemul sistemul judiciar nu este eficient si indeajuns de preocupat in a-i asigura securitatea sociala.

Pentru motivele prezentate, apreciem oportuna modificarea regimului sancţionator al infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice, prev. de art. 371 Cod penal, pedeapsa propusa creand premisele necesare descurajarii elementelor turbulente şi creşterii increderii in autoritatea si fermitatea organelor statului.

Ca urmare, MAI propune modificarea articolului 371 - Tulburarea ordinii si linistii publice, astfel:

„Fapta persoanei care, in public, prin violenţe comise impotriva persoanelor sau bunurilor ori prin amenintari sau atingeri grave aduse demnitaţii persoanelor, tulbura ordinea si liniştea publica se pedepseşte cu inchisoare de la 1 la 5 ani.”

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.