Oglinda, oglinjoara, cine-i cea mai Capitala Europeana?

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 15.04.2013 17:52 | Publicat in NATIONAL | Tipareste pagina

România este în întârziere cu organizarea competiţiei pentru desemnarea unui oraş care să candideze la titlul de Capitală Culturală Europeană (CCE), consideră Constantin Chiriac, fostul preşedinte al Comisiei de selecţie de la Bruxelles, care afirmă că ar trebui din acest an ca Guvernul să desemneze Ministerul Culturii care, la rândul lui, să decidă o competiţie internă în care ar putea concura 10-12 oraşe din România.
În final, doar un oraş românesc va putea să se prezinte la Bruxelles pentru a se "bate" cu altele din Europa, pentru ca cel mai devreme în 2021, adică peste opt ani, ţara noastră să se poată mândri cu o nouă CCE.

"În primul rând, România trebuie să ia o decizie, a Guvernului, prin care să confere Ministerului Culturii responsabilitatea, obligaţia de a organiza această competiţie, în numele României, pe un program european. Această decizie trebuie luată cât mai urgent (...) Eu consider că România poate să promoveze în această clipă 10-12 posibile oraşe, centre de regiune, care să intre în competiţie la modul serios", a explicat joi într-un interviu acordat AGERPRES Constantin Chiriac, fost preşedinte de două ori al Comisiei de selecţie şi de monitorizare a oraşelor candidate pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, cel care va fi din nou membru al acestei comisii din 2014 ca reprezentant al Comisiei Europene.

În opinia sa, Bulgaria a reuşit printr-o mai bună organizare să ne-o ia înainte şi se pregăteşte deja cu nouă oraşe, în care se investeşte, să intre în preselecţii în luna august, pentru ca peste şase ani să candideze cu unul din ele pentru a avea viitoarea CCE. "Să vă dau exemplu, Bulgaria, care este de două ori mai mică decât România, candidează în 2019, deja au nouă oraşe care sunt în competiţie. Trebuie, pentru că ei anul acesta intră în competiţie, în luna august, se vor prezenta în faţa juriului", a explicat Chiriac.

Potrivit acestuia, unul din ingredientele care sunt necesare unei formule de succes pentru a avea o CCE, este şi ca România "să găsească unitate la nivelul diversităţii reprezentării politice."

Din declaraţiile făcute în ultimul an în România, fiecare autoritate locală a ţinut să vorbească separat, în funcţie de interesele locale. Oraşe mari precum Iaşiul, Cluj-Napoca, Timişoara, Aradul, deja se înfruntă nu doar aici, ci şi la Bruxelles, pentru a ajunge CCE în 2021. Astfel, vecinii Sibiului, primul oraş românesc, Capitală Culturală Europeană, clujenii se laudă încă din 2012, că au prima şansă în a ajunge şi ei, CCE în 2021.

Fostul premier, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, considera în decembrie 2012, că decizia luată la Maribor (Slovenia), de un juriu format din organizaţii europene de tineret şi instituţii partenere, ca oraşul Cluj-Napoca să fie în 2015 Capitală Europeană a Tineretului, este "un paşaport pentru candidatura la titlul de Capitală Culturală Europeană, din 2021". Recent, anunţul optimist făcut anul trecut de Emil Boc a fost demontat de organizaţia de tineret a PSD Cluj (TSD) care a acuzat în 8 aprilie administraţia clujeană de faptul că site-ul Primăriei Cluj-Napoca nu este deloc pregătit pentru a face faţă competiţiei Capitală Culturală 2021.

Ambiţia Clujului de a deveni Capitală Culturală Europeană a depăşit deja graniţa României şi s-a făcut auzită deja la Comisia Europeană, însă cu o reclamaţie. Senatorul PDL Alin Tişe i-a adresat în martie o scrisoare preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi comisarului european pentru educaţie, cultură, multiligvism şi tineret, Androulla Vassiliou, în care îl reclamă pe ministrul Culturii, Daniel Barbu, pentru faptul că s-a pronunţat în favoarea susţinerii Timişoarei pentru titlul de Capitală Culturală Europeană.

Senatorul PDL de Arad Traian Igaş, vicepreşedinte al Comisiei parlamentare permanente pentru relaţia cu UNESCO, i-a cerut în 18 martie demisia ministrului Culturii pentru declaraţii părtinitoare, acuzându-l că vrea să avantajeze Timişoara în detrimentul Aradului pentru competiţia europeană pentru CCE. Şi deputata PSD Aurelia Cristea a făcut în martie o interpelare în care-i cere socoteală ministrului Culturii privind susţinerea candidaturii Timişoarei pentru titlul de Capitală Culturală Europeană.

Aradul este oraşul românesc care în luna martie a realizat la Bruxelles prima acţiune publică de amploare destinată promovării candidaturii pentru titlul de Capitală Culturală Europeană a anului 2021. Organizatorii evenimentului de promovare a Aradului ca viitoare CCE sunt europarlamentarul arădean Iosif Matula în parteneriat cu primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă.

În timp ce Aradul s-a promovat deja la Bruxelles, Iaşiul se bazează pe susţinerea lui Cătălin Ivan, purtătorul de cuvânt al PSD şi liderul europarlamentarilor PSD. Acesta a anunţat în martie că e un puternic susţinător al candidaturii Iaşiului pentru acest titlu european, înfiinţând anul trecut chiar şi o asociaţie care să pregătească dosarul de candidatură. La Iaşi a luat naştere de anul trecut Asociaţia ''Iaşi, Capitală Culturală Europeană''.

Deşi în România, oficial nu este nicio competiţie destinată CCE, anul trecut în decembrie Timişoara s-a lansat oficial în cursa pentru obţinerea titulaturii de Capitală Culturală Europeană 2021 în cadrul unui eveniment care a avut loc pe 21 decembrie 2012 la Opera Naţională Română din oraşul de Bega. Primarul Timişoarei a anunţat atunci că la eveniment a participat un număr foarte mare de personalităţi din mediul cultural, academic, economic, ştiinţific, medical, diplomatic român şi internaţional (reprezentând, printre altele, ţări precum Austria, Germania, Serbia, Ungaria, Slovenia, Franţa) şi care vor deveni emisari ai candidaturii Timişoarei la titlul de CCE 2021 în Europa. Şi la Timişoara există o asociaţie în acest sens, intitulată "Asociaţia Timişoara Capitală Culturală Europeană".

Ministerul Culturii şi Guvernul sunt aşteptate pentru a anunţa startul competiţiei între oraşele României care vor dori să fie Capitale Culturale Europene, o miză nu doar de imagine, ci şi cu multe investiţii, în milioane de euro, şi care poate nu vor ajunge capitale regionale, dar vor rămâne în istoria Europei ca fiind destinaţii de excelenţă. AGERPRES

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.