Romania, deficiente in tratamentul hepatitei

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 07.11.2012 16:24 | Publicat in NATIONAL | Tipareste pagina

România se situează pe locul 25 într-un Index ce compară nivelul de screening, tratament şi prevenţie în cele 27 de state ale U.E., precum şi în Elveţia, Norvegia şi Croaţia. 
“Indexul European de Performanţă în Tratarea Hepatitei”, lansat pe 6 noiembrie la Bruxelles, cu ecouri în toată Europa, indică faptul că performanţa României este lacunară în privinţa accesului la tratament şi a prevenţiei, fiind deficitară şi la capitolul depistare.
Astfel, cu un punctaj general de 606 dintr-un maxim posibil de 1.000, suntem doar înaintea Cehiei (605), Ungariei (591), Letoniei (583), Estoniei (576) şi Lituaniei (555), în timp ce Franţa, Slovenia şi Germania ocupă primele locuri în clasament, cu cele mai bune scoruri.
De remarcat este că nicio ţară nu a atins punctajul maxim, ceea ce demonstrează încă o dată că sunt multe de făcut în privinţa hepatitelor, nu doar în ţări precum România, ci şi în statele din vârful clasamentului.
Punctajul României pe indicatori este următorul:
- Prevenţie: 170 // Cele mai mari punctaje – Germania, Irlanda, Elveţia, Slovenia, Elveţia (249)
- Screening: 138 // Cel mai mare punctaj – Suedia (200)
- Acces la tratament: 131 // Cele mai mari punctaje – Franţa, Suedia (216)
- Program naţional - drepturile şi implicarea pacientului: 83 // Cele mai mari punctaje – Franţa, Bulgaria, Marea Britanie (97)
- Rezultate: 83 // Cel mai mare punctaj – Franţa (150)
Indexul European de Tratare a Hepatitei a fost elaborat de institutul suedez de cercetare Health Consumer Powerhouse (HCP), în numele şi finanţat de European Liver Patients Association (ELPA), în care este membră şi asociaţia APAH-RO.
Conform Indexului, România prezintă deficienţe în ceea ce priveşte prevenţia şi tratamentul: în timp ce sugarii sunt vaccinaţi în mod curent şi este atinsă o cotă de aproximativ 90% de copii protejaţi împotriva bolii, nu există o vaccinare sistematizată a unor grupuri de risc, cum sunt cele din sfera prostituţiei sau a consumului de droguri. Pentru că nu sunt susţinute financiar prin programe publice, vaccinurile sunt plătite în totalitate de pacienţi. Timpul de aşteptare pentru consultarea unui specialist nu depăşeşte 4 săptămâni, iar copiii sunt trataţi în mod corespunzător, inclusiv în unităţi specializate.
Cu toate acestea, pentru adulţi, medicamentele de ultimă generaţie nu sunt disponibile pe piaţă şi nici nu sunt subvenţionate de sistemul de sănătate.
Indexul scoate în evidenţă lacunele din screeningul populaţiei: fără finanţare guvernamentală, testarea şi consilierea gratuită şi sub protecţia anonimatului nu sunt prea uşor de realizat, iar screeningul de rutină nu este gestionat în mod sistematic în grupurile de risc major.
Analizând rezultatele studiului, o mare parte a infectărilor este detectată cu întârziere nu doar în România, ducând la afecţiuni secundare şi la posibilitatea cu atât mai mare ca pacienţii să transmită virusul mai departe, în necunoştinţă de cauză.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.